2ra-353/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

dosarul nr.2ra-353/13 prima instanţă: L. Pruteanu, instanţa de apel: Gh. Creţu, A. Pahopol, A. Doga, ÎNCHEIERE 30 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Nicolae Clima examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Şarai Valeriu împotriva Ministerului Finanţelor al RM cu privire la încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 octombrie 2012, prin care a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor al RM şi modificată hotărîrea Judecătoriei sect.

Buiucani, mun. Chişinău din 09 aprilie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 14 noiembrie 2011 Şarai Valeriu s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al RM cu privire la încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral. În motivarea cererii reclamantul a invocat că la data de 16 iulie 2009, în rezultatul efectuării perchiziţiei la domiciliul său, amplasat în mun. Chişinău str. Anton Pann 4, ap. 1201, în lipsa temeiurilor rezonabile, a fost reţinut de către ofiţerii Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţie. La 18.07.2009 de către procurorul în Procuratura Anticorupţie, Alexandru Zgureanu, a fost pus sub învinuire, încriminându-i săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 324 alin.2 lit. b) Cod penal şi în baza demersului acestuia Judecătoria sect.

Buiucani, mun. Chişinău a dispus aplicarea în privinţa sa a măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu pe un termen de 25 zile. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 06.08.2009, măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu a fost înlocuită cu liberarea provizorie sub control judiciar cu restricţia de a nu părăsi teritoriul Republicii Moldova. Ulterior, la data de 22.09.2009 i-a fost înaintată o nouă învinuire, fiindu-i incriminată comiterea infracţiunii prevăzute de art. 42 alin.5, art. 324 alin. 2, lit. b) Cod penal. Cauza penală în privinţa sa a fost expediată în instanţa de judecată - Judecătoria Buiucani , care la data de 04.07.2010 a adoptat o sentinţă de achitare. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17.11.2010 a fost respins ca nefondat apelul depus de Procuratură şi a fost menţinută fără modificări sentinţa de achitare din 04.07.2010.

În procesul examinării cauzei penale, a fost nevoit să apeleze la asistenţă juridică, acordată de un avocat. Indică reclamantul că pe tot parcursul perioadei de efectuare a urmăririi penale, cât şi în perioada examinării cauzei în instanţa de judecată, din cauza acţiunilor ilegale ale procurorilor, fiind ilegal tras la răspundere penală, s-a aflat în detenţie 2 zile, a fost lipsit de dreptul de a părăsi locuinţa timp de 25 zile şi a fost lipsit de dreptul de a ieşi din ţară aproximativ 1 an.

În termen de aproximativ un an, a fost lipsit de dreptul de a se folosi de lucrul său personal - procesorul DELL Precision T-3400, care a fost ridicat în lipsa temeiurilor legale, în cadrul percheziţiei din 16.07.2009, fapt, care i-a cauzat un prejudiciu material şi moral suplimentar, fiindcă în pofida faptului, că prin ridicarea obiectului dat, a fost lipsit de dreptul şi de posibilitatea reală de a-şi exercita activitatea profesională, a fost lipsit şi de posibilitatea de a se folosi de informaţia atât de ordin profesional (scheme, programe), cât şi de ordin personal şi familial, conţinută în acest calculator (în special de fotografii).

Susţine reclamantul că tot în perioada respectivă, în baza demersului Procuraturii Anticorupţie a fost suspendat din funcţia de specialist coordonator al Agenţiei de Evaluare şi Examinare din cadrul Ministerului Educaţiei şi Tineretului, fiind astfel în perioada de 10.08.2009 - 15.01.2010 lipsit de dreptul la muncă şi remunerare, salariul, fiindu-i principala sursă de existenţă . De asemenea, informaţia despre reţinerea şi învinuirea sa a fost difuzată în mass-media, fiindu-i ponegrită onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională. Tragerea ilegală la răspundere penală i-a cauzat suferinţe psihice puternice atât lui personal, cât şi rudelor apropiate, fiindcă a avut o rezonanţă negativă la locul său de muncă, cât şi la locul de muncă al părinţilor, care sânt cunoscuţi în cercul intelectualilor şi au o reputaţie ireproşabilă.

Astfel, prin suferinţele psihice care le-a avut, le are şi le va avea în viitor, fiindcă permanent este nevoit şi el şi rudele apropiate să se îndreptăţească în faţa cunoscuţilor, care au aflat despre tragerea lui la răspundere penală, i-a fost cauzat un prejudiciu moral considerabil, care consideră, că poate fi compensat doar parţial cu o sumă bănească în mărime de 100000 lei. Solicită Şarai Valeriu încasarea din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul său prejudiciul material cauzat în mărime de 9794, 31 lei, constituit din salariul neachitat, prejudiciul moral cauzat prin acţiunile ilegale ale procuraturii şi instanţele judecătoreşti în suma de 100 000 lei şi cheltuielile judiciare suportate în mărime de 10000 lei, Prin hotărârea Judecătoriei sect.

Buiucani, mun. Chişinău din 09.04.2012, acţiunea lui Şarai Valeriu a fost admisă parţial, s-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Şarai Valeriu prejudiciul moral, cauzat prin acţiunile ilegale ale procuraturii şi instanţele judecătoreşti în suma de 50 000 lei, prejudiciului material cauzat în mărime de 9794,31 lei, şi cheltuielile judiciare suportate în mărime de 10000 lei - în total 69 7943,31 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 octombrie 2012, a fost admis apelul declarat de către Ministerului Finanţelor al RM şi modificată hotărîrea primei instanţe în partea ce ţine de încasarea sumei cu titlu de prejudiciu moral, iar în partea dată a fost micşorată suma cu titlu de prejudiciu moral de la 50000 lei, pînă la 20000 lei.

La data de 12 noiembrie Şarai Valeriu a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 octombrie 2012 care prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 24 ianuarie 2013 a fost declarat inadmisibil. La 30 noiembrie 2012, Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, modificarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 octombrie 2012 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani din 09 aprilie 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri în vederea respingerii acţiunii, indicînd că instanţa de apel la examinarea pricinii a interpretat eronat legea. A menţionat recurentul că cheltuielile de judecată urmează a fi rambursate dacă acesta sunt necesare şi real suportate, iar intimatul nu a prezentat Ministerului Finanţelor bonurile de plată care ar dovedi aceste cheltuieli.

Totodată, mai indică recurentul că obligaţia de a repara prejudiciul material în formă de salariu ratat, doar în cazul cînd există ordonanţa de destituire din funcţie, emisă de organele de urmărire penală. De asemenea, invocă recurentul că suma impusă de instanţă pentru repararea prejudiciului moral este exagerată, avînd în vedere că obligaţia de nepărăsire a localităţii nu a fost aplicată pentru restrîngerea dreptului la libera circulaţie ci s-a urmărit doar ca intimatul să nu se eschiveze de la urmărirea penală. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Finanţelor, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art.433 lit. a) CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, Dispune Recursul declarat de Ministerul Finanţelor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă Judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Nicolae Clima