2ra-1241/13 — Repararea prejudiciului moral

dosarul 2ra-1241/13 prima instanţă: V. Negru. instanţa de apel: N. Budăi, A. Nogai, Iu. Cimpoi DECIZIE 15 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iulia Oprea, Iurie Şumcov Ion Corolevschi, Nicolae Clima examinând cererea de recurs declarată de către Consiliul Superior al Magistraturii şi cererea de recurs declarată de către Ministerului Finanţelor al RM, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ianei Condrea împotriva Ministerului Finanţelor al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 ianuarie 2013, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Procuratura Generală a RM, Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Finanţelor al RM şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 31 mai 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 24 august 2011, reclamanta Iana Condrea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la data de 07 iulie 2011, la orele 18:05 min. la punctul de trecere a frontierei Aeroport Internaţional Chişinău, în baza unui mandat de arest, despre care nu cunoştea, a fost reţinută de către colaboratorii CCCEC şi amplasată în izolatorul de detenţie preventivă a CCCEC.

Invocă reclamanta că anterior în lipsa sa, la data de 04.01.2011 de către Judecătoria Buiucani mun. Chişinău, a fost emisă o încheiere prin care s-a dispus admiterea demersului procurorului privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest în privinţa Ianei Condrea pe un termen de 30 zile, în cauza penală nr. 2009978265. Această încheiere a fost emisă în lipsa a careva probe, precum, declaraţiile martorilor şi expertiza grafoscopică, care urma să fie efectuată în mod obligatoriu. Împotriv încheierii date, de către apărător, la data de 08.07.2011, a fost înaintat recurs şi prin decizia Curţii de Apel Chişinău s-a casat încheierea dată, însă i-a fost stabilită măsura de reprimare sub formă de arest la domiciliu, cu toate restricţiile respective, aduse la cunoştinţă.

Susţine reclamanta că doar la demersul apărării şi nicidecum la iniţiativa procurorului, au fost efectuate un şir de acţiuni, inclusiv două confruntări, la care cu certitudine s-a stabilit autorul respectivei infracţiuni şi anume cet. Cernei Maria. La data de 21.07.2011 de către apărare a fost depusă la Judecătoria Buiucani mun. Chişinău, cerere de înlocuire a măsurii preventive, din arest la domiciliu în obligaţie de nepărăsire a localităţii, însă instanţa a respins cererea dată, menţinând arestul la domiciliu în privinţa Ianei Condrea . La data de 01 august 2011, de către procurorul în Procuratura Anticorupţie, Andrei Bălan, prin ordonanţă s-a dispus scoaterea Ianei Condrea de sub urmărire penală în cadrul cauzei penale nr. 2009978159, pe motivul lipsei în acţiunile ei a faptului infracţiunii prevăzute de art. art. 44, 361 alin. (2) lit. lit. b), c); 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal.

Respectiv măsura preventivă aplicată în privinţa Ianei Condrea a încetat de drept, iar în ordonanţa menţionată s-a indicat că potrivit concluziei raportului de expertiză nr. 368 din 28 iulie 2011, procura falsă nu a fost semnată de Condrea Iana, dar de o altă persoană. Respectiv, din cauza lipsei unei analize şi aprecierii din punct de vedere al pertinenţei, concludenţii, veridicităţii şi coroborării probelor în ansamblu de către organul de urmărire penală, Condrea Iana a fost ilegal privată de libertate, fiind deţinută în stare de arest din data de 07 iulie până la data de 01 august 2011, adică 25 de zile. Consideră reclamanta, că reţinerea pe data de 07 iulie 2011 de către colaboratorii CCCEC şi aflarea ei în stare de arest pe un termen de 25 zile, în baza încheierii din 04.01.2011 a Judecătoriei Buiucani, judecător I. Morozan, este ilegală şi s-au încălcat grosolan drepturile ei constituţionale şi internaţionale, care îi garantează dreptul la libertate.

De asemenea susţine reclamanta că nu a săvîrşit nici o faptă ilegală de aceea reţinerea şi arestarea sa cu menţinerea în izolatorul de detenţie provizorie a CCCEC i-au adus suferinţe psihice enorme şi până în prezent nu poate să-şi revină. La moment trece peste hotarele ţării un curs de tratament de reabilitare. Consideră că, în urma reţinerii şi arestării ilegale, reclamantei Condrea Iana i- a fost adus un considerabil prejudiciu moral în legătură cu ce s-a adresat în judecată cu prezenta cerere. Solicită Condrea Iana încasarea prejudiciului moral în sumă de 6 000 euro sau echivalentul sumei date convertită în valută naţională la momentul adoptării hotărârii judecătoreşti şi cheltuielile de judecată în sumă de 90 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 31.05.2012, a fost admisă parţial acţiunea şi a fost dispusă încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor a RM în beneficiul Ianei Condrea cu titlu de prejudiciu moral suma de 10 000 lei şi cu titlu de cheltuieli de judecată în sumă de 90 lei, iar în total suma de 10 090 lei RM. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 ianuarie 2013, au fost respins apelurile declarate de către Procuratura Generală a RM, Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Finanţelor al RM şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 31 mai 2012, de admitere parţială a acţiunii. La 07 februarie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă.

Recurentul, Consiliul Superior al Magistraturii în motivarea recursului a indicat că instanţele de judecată la examinarea pricinii eronat au aplicat legea materială prin ce a emis o hotărîre ilegală care contravine legislaţiei în vigoare. În special, s-a invocat că instanţele nu au atras în proces ofiţerii de urmărire penală, procurori şi judecătorii care au contribuit la privarea de libertate a intimatei, precum şi eronat au stabilit suma prejudiciului moral. La 13 februarie 2013, Ministerul Finanţelor al RM a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei hotărîri noi de respingere a acţiunii ca neîntemeiată.

Recurentul, Ministerul Finanţelor al RM în motivarea recursului a indicat că instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi eronat au stabilit mărimea prejudiciului moral. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile neîntemeiate şi care urmează a fi respinse cu menţinerea hotărîrilor judecătoreşti, din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

În temeiul art. 2 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, prin acţiuni ilicite se subînţeleg acţiuni sau inacţiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative, ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată, care exclud vinovăţia acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere şi nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcţie de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanţa de judecată, manifestate prin încălcarea intenţionată a normelor procedurale şi materiale în timpul procedurii penale sau administrative (infracţiuni).

În conformitate cu prevederile art. 3 al legii citate, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală.

Conform art.7 al aceleaşi legi, în cazurile menţionate la art.3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie: a) salariul şi alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existenţă, de care a fost privată în urma acţiunilor ilicite; b) pensia sau indemnizaţia a cărei plată a fost sistată ca urmare a arestului ilegal şi ţinerii sub arest; c) averea (inclusiv depunerile băneşti şi dobînzile aferente, obligaţiile împrumuturilor de stat şi cîştigurile aferente) confiscată ori trecută în venitul statului de către instanţa judecătorească sau ridicată de organul de urmărire penală, precum şi averea sechestrată; d) amenzile percepute ca urmare a executării sentinţei judiciare şi cheltuielile de judecată suportate de persoana fizică în legătură cu acţiunile ilicite; e) sumele plătite de ea pentru asistenţa juridică; f) cheltuielile pentru tratamentul ei, tratament determinat de aplicarea faţă de aceasta a unor acţiuni ilicite (a maltratării); g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală, organul procuraturii sau în instanţa judecătorească.

Conform art. 1405 alin. (1) Cod civil prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată. Conform art. 1422 CC, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial. Reparaţia prejudiciului moral se face şi în lipsa vinovăţiei autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii şi în alte cazuri prevăzute de lege. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că instanţele de judecată corect au stabilit circumstanţele raportului juridic litigios, şi anume că la data de 04.01.2011 de către Judecătoria Buiucani mun.

Chişinău, a fost emisă o încheiere prin care s-a dispus aplicarea măsurii preventive sub formă de arest în privinţa Ianei Condrea pe un termen de 30 zile, în cauza penală nr. 2009978265. La data de 07 iulie 2011, la punctul de trecere a frontierei Aeroport Internaţional Chişinău, în baza mandatului de arest intimata a fost reţinută de către colaboratorii CCCEC şi amplasată în izolatorul de detenţie preventivă a CCCEC. Prin Decizia Curţii de Apel Chişinău, măsura preventivă - arestul a fost înlocuită în arest la domiciliu, ce expira la 06.08.2011. La 01.08.2011 procurorul în Procuratura Anticorupţie A. Bălan, a emis ordonanţa prin care a scos integral de sub urmărire penală în cadrul cauzei penale nr.2009978159 pe Iana Condrea, pe motivul lipsei în acţiunile acesteia a faptului infracţiunii prevăzute de art.44, 361 al.2 lit.b), c); art.42 al.5, 190 al.5 CP şi tot atunci a considerat că a încetat de drept măsura preventivă - arestul la domiciliu, în privinţa ultimei.

Din aceste considerente, în speţă urmează a fi aplicate prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, deoarece acţiunile ilicite ale organelor respective care sunt vădite. Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din legea citată este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală. Conform art. 6 lit.a) al legii menţionate, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare.

În asemenea circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că instanţele de judecată corect au ajuns la concluzia de admitere parţială a acţiunii, şi a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor prejudiciul moral în mărime de 10000 lei.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că argumentul recurenţilor precum că instanţele de judecată la examinarea pricinii eronat au calculat mărimea cuantumului prejudiciului moral, sunt nefondate şi declarative, deoarece conform prevederilor art. 1423 CC, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Instanţa de judecată va determina mărimea compensaţiei şi în baza criteriilor specificate la art.219 alin.(4) din Codul de procedură penală.

În toate cazurile, instanţa de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luând în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate. Astfel, coroborând normele citate, luând în consideraţie că Condrea Iana, a fost deţinută în stare de arest timp de 7 zile şi în arest la domiciliu 18 zile, prejudiciul moral în mărime de 10000 lei este o despăgubire morală echitabilă, ţinându-se cont de gravitatea suferinţelor psihice suferite pe parcursul examinării dosarului penal.

În consecinţă, se constată că instanţa de apel şi prima instanţa corect au determinat definitiv circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, apreciind probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art.130 CPC, totodată în cadrul judecării pricinii au fost create condiţii egale şi obiective participanţilor la proces întru realizarea drepturilor sale procedurale. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt întemeiate şi legale, iar argumentele invocate de către recurenţi sunt neîntemeiate şi similare argumentelor invocate în instanţa de apel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursurile declarate de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Finanţelor al RM şi de a menţine hotărîrile judecătoreşti.

În conformitate cu 445 alin.(1) lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Consiliul Superior al Magistraturii şi recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM . Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 ianuarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Condrea Iana împotriva Ministerului Finanţelor al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM, Centru pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţie şi Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă judecătorul Iulia Oprea Iurie Şumcov Ion Corolevschi Nicolae Clima