2ra-2344-13 — Încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral.

Dosarul nr. 2ra-2344/13 Prima instanţă: Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Judecător: Gheorghe Gorun Instanţa de Apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: Nina Vascan Bîrcă Boris Cotruţa Iurie Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 16 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov Vera Macinskaia examinînd recursul declarate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Turcu Adrian împotriva Ministerul Finanţelor RM cu privire la încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2013, prin care apelul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, a fost admis, casată integral hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 16 noiembrie 2012 şi pronunţîndu-se o nouă hotărîre, ACONSTATAT : La 25 aprilie 2012, Turcu Adrian a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 decembrie 2011, ora 1100, a fost reţinut şi încarcerat în izolatorul de detenţie preventivă al C.P. din raionul Anenii Noi. Procesul-verbal de reţinere a fost întocmit de procurorul în Procuratura raionului 1 Anenii Noi N. Livadaru, care îl bănuia în săvîrsirea infracţiunilor prevăzute de art. 186, alin. (2), lit. b), c), d); 208, alin. (1) din C.P. al R.M.

– furt şi instigarea minorului la săvîrşirea infracţiunii. A mai invocat reclamantul că, argumentele sale, care demonstrau că nu a săvîrşit nici o infracţiune nu au fost verificate. La 26 decembrie 2011, procurorul N. Livadaru l-a pus sub învinuire în baza art. 186, alin. (2), lit. b), c), d); 208, alin. (1) din C.P. al R.M. şi s-a adresat către judecătoria Anenii Noi cu un demers de aplicare a arestului preventiv pe un termen de 30 de zile în privinţa lui. A indicat reclamantul Turcu Adrian că, prin încheierea judecătorului de instrucţie, din 26 decembrie 2011, demersul procurorului a fost respins şi în privinţa sa a fost aplicată măsura preventivă – declaraţia de nepărăsire a locului de trai pe un termen de 30 de zile.

La 26 ianuarie 2012, prin ordonanţa procurorului N. Livadaru, a fost scos de sub urmărire penală cu încetarea urmăririi penale în privinţa sa din lipsa elementelor infracţiunii. Turcu Adrian a mai specificat în cererea de chemare în judecată că, în urma acţiunilor nelegitime a procuraturii i-au fost pricinuite grave suferinţe psihice, astfel n-a avut posibilitate să-şi viziteze la ţară părinţii bolnavi, soţia însărcinată iar cele întîmplate au avut un impact negativ asupra sănătăţii lor. Fiind în detenţie şi sub urmărire penală i s-a înrăutăţit starea sănătăţii. A indicat reclamantul că, pe motiv că a fost nevoit să se adreseze instanţei de judecată pentru a-şi recupera prejudiciului material şi moral, a suportat cheltuieli pentru asistenţă juridică.

Solicită reclamantul Turcu Adrian, încasarea din bugetul de stat al R.M. prin intermediul Ministerului Finanţelor al R.M., în beneficiul său a sumei de 5080 lei – cu titlu de prejudiciu material şi a sumei de 50000 lei – cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 16 noiembrie 2012 acţiunea înaintată de Turcu Adrian, a fost admisă. S-a dispus încasarea din bugetul de stat al R.M. prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Adrian Turcu prejudiciu moral în valoare de 5080 lei precum şi prejudiciu material în valoare de 7000 lei, în total suma de 12080 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2013, au fost admis apelul declarat de către Ministerul Finanţelor al R.M..

A fost casată integral hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 16 ianuarie 2012 şi pronunţîndu-se o nouă hotărîre prin care s-a admis parţial acţiunea înaintată de Turcu Adrian împotriva Ministerului Finanţelor R.M.. S-a dispus încasarea din bugetul de stat al R.M. prin intermediul Ministerului Finanţelor al R.M. în beneficiul lui Turcu Adrian suma de 7000 lei – cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 6580 lei – cheltuieli de judecare a pricinii în instanţa de fond, în total suma de 13580 (treisprezece mii cinci sute optzeci)lei. În rest, pretenţiile înaintate de Turcu Adrian împotriva Ministerul Finanţelor al R.M., cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, se resping ca neîntemeiate.

2 Invocînd ilegalitatea deciziei instanţei de apel, la 03 mai 2013, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care cuantumul prejudiciului material şi moral adjudecat de instanţa de instanţa de apel să fie diminuate. În motivarea cererii de recurs a indicat că, atît decizia instanţei de apel, cît şi hotărîrea primei instanţe sunt ilegale, fiind adoptate cu aplicarea incorectă a normelor de drept material şi fiind încălcate normele de drept procedural. Totodată, recurentul a mai invocat că, instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea corectă a prezentului litigiu.

Din actele pricinii se constată cu certitudine că, decizia recurată a fost expediată în adresa părţilor, la 14 martie 2013 (f.d. 57), iar recursul a fost declarat la 03 mai 2013 (f.d. 61). Prin urmare, instanţa de recurs constată că recursul înaintat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, ca fiind declarat în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, ca fiind întemeiat şi care urmează a fi admis. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. b) C.P.C., instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, la 25 aprilie 2012, Turcu Adrian a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, prin care a solicitat încasarea din bugetului de stat al R.M. prin intermediul Ministerului Finanţelor al R.M., în beneficiul său a sumei de 5080 lei – cu titlu de prejudiciu material şi a sumei de 50000 lei – cu titlu de prejudiciu moral. Instanţa de recurs remarcă că, obiectul acţiunii date este încasarea prejudiciului material şi moral cauzat intimatului – reclamant Turcu Adrian, prin acţiunile ilicite a colaboratorilor Comisariatului de Poliţie şi ale Procuraturii rn. Anenii Noi, care îl bănuiau în comiterea infracţiunilor prevăzute la art. 186, alin. (2), lit. b), c), d); art. 208, alin (1), C.P.

al R.M. – furt şi instigarea minorului la săvîrşirea infracţiunii. Totodată, din actele anexate la dosar şi anume din conţinutul procesului-verbal de reţinere, s-a stabilit cu certitudine că, la 24 decembrie 2011 ora 1045. Turcu Adrian Vasile a fost reţinut şi plasat în izolatorul de detenţie preventivă al C.P. rn-1 Anenii Noi (f.d. 2). Prin ordonanţa de punere sub învinuire din 26 decembrie 2011, la aceiaşi dată, la ora 1415. Turcu Adrian Vasile, a fost pus sub învinuire şi i s-a incriminat comiterea infracţiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) C.P., prin aceea că el la 16 septembrie 2011, la orele 2030 prin deteriorarea geamului a pătruns în automobilul de 3 model „Toyota Higlander” care îi aparţinea lui Ghenadie Doloşcan, de unde a sustras o geantă în sumă de 1000 lei, în care se aflau mijloace băneşti în numerar în valoare totală de 13856 lei.

S-a constatat că, prin aceeaşi ordonanţă Turcu Adrian Vasile, a fost pus sub învinuire şi i s-a incriminat comiterea infracţiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) C.P., prin aceea că el la 16 septembrie 2011 ora 1900, 1-a instigat pe minorul Baciu Victor să pătrundă în automobilul lui Dumitru Vicol şi a lui Ghenadie Doloşcan, să comită un furt (f.d. 3). Prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 26 decembrie 2011, la 26 decembrie 2011 Turcu Adrian Vasile a fost eliberat din custodia poliţiei şi i s-a aplicat măsura preventivă – declaraţia de nepărăsire a locului de trai (f.d. 6). Prin ordonanţa de încetare a urmăririi penale emise de procurorul Natalia Livădari din 26 ianuarie 2012, Turcu Adrian Vasile a fost scos de sub urmărire penală şi încetată urmărirea penală în cauza penală nr. 2011250446, în privinţa lui Turcu Adrian Vasile deoarece fapta comisă de el nu conţine elementele infracţiunii (f.d.7).

Totodată, s-a mai stabilit că, potrivit bonului de plată seria ES nr. 382059/174 din 29 februarie 2012, Turcu Adrian a achitat în contul B.A.A. Centru suma de 5000 lei, pentru acordarea asistenţei juridice (f.d. 8 şi 15). Iar potrivit bonului fiscal nr. 2277 eliberat de notarul public Elena Mocanu la 23 februarie 2012, s-a stabilit cu certitudine că pentru acordarea serviciilor notariale a fost achitată suma de 80 lei (f.d.

9). Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, analizînd situaţia de fapt din prezenta speţă, în raport cu materialale anexate la dosar, consideră oportun de a reitera prevederile art. în conformitate cu prevederile art. 1405 alin. (1) C.C., care statuiază expres că, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, prin acţiuni ilicite se înţeleg - acţiuni sau inacţiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative, ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată, care exclud vinovăţia acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere şi nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcţie de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanţa de judecată, manifestate prin încălcarea intenţionată a normelor procedurale şi materiale în timpul procedurii penale sau administrative (infracţiuni).

4 Potrivit art. 3 alin. (1), lit. a) din Legea enunţată mai sus, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală. Iar potrivit prevederilor art. 6 lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilit de prezenta lege, apare în cazul scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

Potrivit art. 7 lit. e) din Legea enunţată, în cazurile menţionate la art. 3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie sumele plătite de ea pentru asistenţa juridică. Conformitate prevederilor art. 11 alin. (1), (2) şi (3) din Legea respectivă, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luîndu-se în considerare: a) gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a fost învinuită persoana respectivă; b) caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; c) rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; d) durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; e) natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; f) suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; g) măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psih ice cauzate; h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

Instanţa de judecată va determina mărimea compensaţiei şi în baza criteriilor specificate la art. 219 alin.(4) din Codul de procedură penală. în toate cazurile, instanţa de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral. În această ordine de idei, Colegiul Judiciar la Curţii Supreme de Justiţie consideră oportun de a reitera şi prevederile art. 66 alin. (3) C.P.P., în cazul în care învinuirea nu a fost confirmată, învinuitul sau, după caz, inculpatul are dreptul la reabilitare.

Astfel, avînd la bază normele de drept material citate mai sus, instanţa de recurs afirmă că, deoarece, Turcu Adrian, în cadrul urmăririi penale în cauza penală nr. 2011250446, a fos reţinut în izolatorul de detenţie preventivă al CP rn-1 Anenii Noi în perioada 24 decembrie 2011 ora 1045 pînă la 26 decembrie 2011, la 26 decembrie 2011 pînă la 26 ianuarie 2011 în privinţa acestuia a fost aplicată măsura preventivă obligaţia de a nu părăsi localitatea, prin ordonanţa din 26 ianuarie 2012 Turcu Adrian a fost scos de sub urmărire penală iar urmărirea penală în privinţa sa a fost încetată sub motiv că fapta comisă de el nu conţine elementele infracţiunii, intimatul – 5 reclamant, dispune de dreptul la repararea prejudiciului material şi moral, survenit în urma aplicării ilegale a măsurii preventive sub forma arestului preventiv.

În susţinerea poziţiei respective, Colegiul Judiciar al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, reieşind din jurisprudenţa CtEDO, instanţele naţionale pot să acorde satisfacţia morală la constatarea violării drepturilor şi libertăţilor. În sensul respectiv instanţa de recurs afirmă că, de către organele de drept, lui Turcu Adrian ilegal i s-a aplicat măsura preventivă sub forma arestului preventiv. Or din actele pricinii, se constată cu certitudine că, prin ordonanţa din 26 ianuarie 2012 Turcu Adrian a fost scos de sub urmărire penală iar urmărirea penală în privinţa sa a fost încetată sub motiv că fapta comisă de el nu conţine elementele infracţiunii Totodată, Colegiul judiciar al Curţii Supreme de Justiţie afirmă că, avînd în vedere faptul că, potrivit bonului de plată seria ES nr. 382059/174 din 29 februarie 2012, Turcu Adrian a achitat în contul B.A.A.

Centru suma de 5000 lei, pentru acordarea asistenţei juridice (f.d. 8 şi 5), iar potrivit bonului fiscal nr. 2277 eliberat de notarul public Elena Mocanu la 23 februarie 2012, s-a stabilit cu certitudine că pentru acordarea serviciilor notariale a fost achitată suma de 80 lei (f.d. 9), ultimul, urmează a i se satisface şi pretenţia cu privire la încasarea prejudiciului material. În acest sens, instanţa de recurs reţine că, instanţa de apel a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor şi suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli pentru depunerea apelului, fapt care nu este corect. Or, din actele pricinii se constată cu certitudine că, hotărîrea primei instanţe a fost contestată cu apel numai de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, din care considerente ilegal şi neîntemeiat au fost încasate aceste cheltuieli în beneficiul lui Turcu Adrian.

Instanţa de recurs menţionează că, este întemeiat argumentul recurentului precum că, instanţa de apel a înrăutăţit situaţia apelantului – recurent în propriul apel. Or, din actele pricinii se constată cu certitudine că, potrivit hotărîrii primei instanţe, s- a dispus încasarea din bugetul de stat al R.M. prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Adrian Turcu, suma de 5080 lei – cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 7000 lei – cu titlu de prejudiciu material, în total suma de 12080 lei, iar instanţa de apel a dispus încasarea din bugetul de stat al R.M. prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Adrian Turcu suma de 7000 lei – cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 6580 lei – cu titlu de prejudiciu material, în total suma de 13580 lei.

Colegiul judiciar specifică faptul că, hotărîrea primei instanţe nu poate fi menţinută, deoarece nu s-a stabilit valoarea prejudiciului material. În concluzie, instanţa de recurs menţionează că, urmează a se încasa din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al R.M., în beneficiul lui Turcu Adrian, suma de 5000 lei – cu titlu de prejudiciu moral. Din considerentele sus-menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost constatate pe deplin, însă normele de drept material au fost aplicate eronat, nefiind necesară verificarea suplimentară de dovezi, Colegiul Civil, 6 Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. lit. b), Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se admite recursul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 16 noiembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Turcu Adrian împotriva Ministerul Finanţelor RM cu privire la încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, cu pronunţarea unei noi hotărîri după cum urmează: Se admite parţial acţiunea înaintată de Turcu Adrian împotriva Ministerul Finanţelor R.M. cu privire la încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral.

Se încasează din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, în beneficiul lui Turcu Adrian suma de 5080 lei – cu titlu de prejudiciu material şi suma de 5000 lei – cu titlu de prejudiciu moral. În rest, pretenţiile înaintate de către Turcu Adrian, se resping. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecător /Semnătura/ Iulia Sîrcu Judecători /Semnătura/ Valentina Clevadî /Semnătura/ Tamara Chişca – Doneva /Semnătura/ Ion Vîlcov /Semnătura/ Vera Macinskaia Copia corespunde originalului Judecător: Vera Macinskaia 7