2rh-239/13 — Recunoaşterea în calitate de moştenitor legal, declararea nulităţii testamentului

prima instanţă: V. Panfilii dosarul nr. 2rh-239/13 instanţa de apel: M. Antonov, E. Secrieru, I. Guzun instanţa de recurs: A. Cobăneanu, T. Raducanu, S. Moldovan ÎNCHEIERE 18 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi Ala Cobăneanu examinând cererea de revizuire depusă de către Natalia Pascari în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Pascari împotriva Zinoviei Calos cu privire la recunoaşterea în calitate de moştenitor legal şi declararea nulităţii testamentului şi la cererea reconvenţională a Zinoviei Calos împotriva Nataliei Pascari cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 25 iunie 2013, prin care recursul declarat de către Natalia Pascari a fost considerat inadmisibil constată: La 31 octombrie 2011, Natalia Pascari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Zinoviei Calos cu privire la recunoaşterea sa în calitate de moştenitor legal şi declararea nulităţii testamentului.

În motivarea acţiunii a indicat că la 02 august 2000, mătuşa sa, Clavdia Pescari a întocmit un testament, prin care a testat toată averea Zinoviei Calos. Menţionează că la 11 martie 2011 mătuşa a decedat. Consideră că ea, fiind nepoata Clavdiei Pescari ca şi Zinovia Calos, poate pretinde pentru a fi recunoscută în calitate de moştenitor legal conform art. 1499, 1500 şi 1501 din Codul civil. Solicită anularea testamentului întocmit de către Clavdia Pescari la 02 august 2000 şi recunoaşterea sa în calitate de moştenitor legal, care pretinde la o parte din averea, care anterior a aparţinut Clavdiei Pescari. La 13 iunie 2012, Zinovia Calos a depus cerere reconvenţională împotriva Nataliei Pescari cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii.

În motivarea acţiunii reconvenţionale a indicat că mătuşa sa, Clavdia Pescari a decedat la 11 martie 2011. După decesul acesteia a rămas patrimoniul succesoral, 1 compus din casa de locuit şi lotul de pământ aferent din str. Sovetscaia,3, s. Varniţa, r-nul Anenii Noi. Menţionează că după decesul mătuşii sale, în baza testamentului întocmit la 02 august 2000, ea a intrat în posesiunea patrimoniului succesoral. Susţine că în cadrul perfectării actelor în legătură cu acceptarea succesiunii, s-a depistat o necoincidenţă şi, anume, în testament a fost indicat – Calos Zinaida Alexei, pe când în adeverinţa de naştere, ea este înregistrată cu numele – Zinovia.

Ca urmare, conform hotărârii Judecătoriei Anenii Noi din 23 noiembrie 2011 a fost constatat faptul că Zinovia Alexei Calos, născută la 14 martie 1960, şi Zinaida Calos, este moştenitoarea testamentară a averii succesorale a Clavdiei Petru Pescari, conform testamentului întocmit la 02 august 2000, este una şi aceeaşi persoană. Solicită constatarea faptului acceptării de către ea a succesiunii testamentare după decesul Clavdiei Pascari şi a locului deschiderii succesiunii după decesul Clavdiei Pescari – s. Varniţa, r-nul Anenii Noi. La 09 iulie 2012, Natalia Pascari a depus cerere de chemare în judecată suplimentară, prin care a solicitat anularea testamentului din 02 august 2000 întocmit de către Clavdia Pescari şi recunoaşterea sa în calitate de moştenitor asupra ½ cotă- parte din casa de locuit, ½ cotă-parte din lotul de pământ aferent şi ½ cotă-parte din cota de pământ echivalentă din s. Varniţa, r-nul Anenii Noi.

Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 27 septembrie 2012 acţiunea iniţială a fost respinsă ca neîntemeiată, iar acţiunea reconvenţională a fost admisă şi a fost constatat faptul acceptării succesiunii de către Zinovia Calos după decesul Clavdiei Pescari survenit la 11 martie 2011 în localitatea Varniţa, r-nul Anenii Noi. A fost încasat de la Natalia Pascari în beneficiul Zinoviei Calos taxa de stat în sumă de 100 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 17 ianuarie 2013 a fost respins apelul declarat de către Natalia Pascari şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 05 iunie 2013 recursul declarat de către Natalia Pascari a fost considerat inadmisibil.

La 25 iunie 2013, Natalia Pascari a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanţei de recurs, solicitând admiterea cererii, casarea hotărârilor judecătoreşti cu rejudecarea cauzei potrivit procedurii stabilite pentru prima instanţă şi emiterea unei noi hotărâri prin care să se dispună respingerea acţiunii Zinoviei Calos cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii şi să fie admisă acţiunea formulată de ea cu privire la recunoaşterea calităţii de moştenitor legal şi declararea nulă a testamentului. În motivarea cererii de revizuire a invocat că nici instanţele inferioare şi nici instanţa de recurs nu au luat în consideraţie toate momentele esenţiale ale cauzei, fapt ce constituie temei de casare a încheierii Curţii Supreme de Justiție din 05 iunie 2013. Indică faptul că Clavdia Pescari nu a avut copii iar la înmormântarea acesteia ea a contribuit împreună cu intimata, împrumutând suma de 1500 dolari SUA pentru a suporta toate cheltuielile.

Afirmă că a participat la înmormântare cu scopul de a candida la moştenire deoarece i s-a spus că mătuşa nu a lăsat testament, însă după înmormântarea mătuşii, 2 intimata în mod abuziv a ocupat casa defunctei, a scos toate lucrurile din casă, iar după trei luni de la deces, a dat casa în chirie, având venit a câte 100 dolari SUA. Relatează că în momentul în care s-a adresat către notar, intimata deja a depus actele pentru deschiderea succesiunii şi la inclus şi pe fratele său ca moştenitor, care nu participase la înmormântarea mătuşii. Mai indică faptul că a iniţiat proces civil pentru constatarea relaţiilor de rudenie cu decedata Clavdia Pescari, iar după ce a primit hotărâreajudecătorească respectivă adresându-se la notar, acesta i-a refuzat primirea hotărârii.

Susţine că atât judecătorul primei instanţe, cât şi completul judiciar al instanţei de apel a fost influenţat în vederea adoptării unor soluţii în favoarea intimatei. Afirmă că s-a adresat către Ministerul Justiţiei în vederea verificării existenţei testamentului, ca rezultat primind răspuns negativ, ceea ce a determinat-o să se adreseze din nou la notar, însă acesta a neglijat-o. Mai susţine că instanţa de fond nu a examinat pretenţia recurentei privind recunoaşterea după ea a 1/2din averea succesorală rămasă după decesul ClavdieiPescari, deoarece în dispozitivul hotărârii nu este menţiunea despre admiterea sau respingerea acestei pretenţiei, această eroare nefiind corectată de către instanţa de apel şi ca urmare fiindu-i lezat accesul la justiţie.

Menţionează că a informat instanţele judecătoreşti despre faptul falsificării testamentului, însă acestea nu au luat măsurile cuvenite şi nu au dispus efectuarea expertizei grafologice. Consideră că instanţele judecătoreşti inferioare au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată şi nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Este de părerea că la caz sunt evidente şi aplicabile temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispoziţiile legale enunţate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că revizuienta Natalia Pascari în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci a oferit împrejurări ce ţin de fondul cauzei, care nu se încadrează în temeiurile reglementate de acest articol.

3 Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză.

Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Din considerentele menţionate şi având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Natalia Pascari împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 05 iunie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Pascari împotriva Zinoviei Calos cu privire la recunoaşterea în calitate de moştenitor legal şi declararea nulităţii testamentului şi la cererea reconvenţională a Zinoviei Calos împotriva Nataliei Pascari cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi Ala Cobăneanu 4