2ra-501/14 — Declararea nulităţii testamentului şi certificatului de moştenitor testamentar, recunoaşterea dreptului de proprietate, includerea bunului în masa succesorală, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial să înregistreze dreptul de proprietate în registrul bunurilor imobile

prima instanţă – I. Dandara dosarul nr. 2ra-501/14 instanţa de apel – T. Duca, S. Procopciuc, A. Albu ÎNCHEIERE 29 ianuarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Ana Corolevschi şi Igor Răileanu, reprezentat de către avocatul Oleg Eni în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Răileanu împotriva Anei Corolevschi cu privire la declararea nulităţii testamentului şi certificatului de moştenitor testamentar, recunoaşterea dreptului de proprietate, includerea bunului în masa succesorală, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial să înregistreze dreptul de proprietate în registrul bunurilor imobile împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 15 octombrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Igor Răileanu, casată hotărârea Judecătoriei Sângerei din 26 iunie 2013 şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost admisă parţial constată: La 12 septembrie 2012, Igor Răileanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Anei Corolevschi cu privire la declararea nulităţii testamentului şi certificatului de moştenitor testamentar, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii.

În motivarea acţiunii a indicat că bunica lui Feodora Jigău, născută la 01 august 1926 a decedat la 07 august 2002. Menţionează că la 30 mai 2002 ea i-a testat lui prin testamentul autentificat la notarul Galina Horoşaia şi înregistrat sub nr. 1361, toată averea ei. Afirmă că după decesul bunicii Feodora Jigău, reclamantul a plecat la lucru peste hotarele ţării şi nu a avut posibilitatea să întocmească toate documentele necesare, pentru intrarea în posesia bunurilor rămase, inclusiv şi a gospodăriei cu casa de locuit amplasate în sat. Prepeliţa. Susţine că în anul 2012 a aflat că toată averea rămasă după decesul bunicii Feodora Jigău este înregistrată după pârâtă, în temeiul certificatului de moştenitor testamentar nr. 2642 din 18 aprilie 2011. Mai indică că pentru elucidarea circumstanţelor cazului s-a adresat cu o scrisoare primăriei la care până în prezent nu a primit răspuns.

Solicită declararea nulităţii testamentului şi certificatului de moştenitor testamentar nr. 2642 din 18 aprilie 2011, precum şi prelungirea termenului de acceptare a succesiunii testată de Feodora Jigău în temeiul testamentului din 30 mai 2002 înregistrat sub nr. 1361 la notarul Galina Haroşaia. La 14 ianuarie 2013 Igor Răileanu a depus cerere suplimentară, prin care a solicitat constatarea faptului deţinerii în proprietate privată de către Feodora Jigău a casei de locuit şi construcţiile accesorii din com. Prepeliţa, sat. Prepeliţa, r-nul Sîngerei, includerea în componenţa masei succesorale a casei de locuit şi construcţiile accesorii din com. Prepeliţa, sat.

Prepeliţa, r-nul Sîngerei şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului nominalizat după Igor Răileanu, anularea certificatului de moştenitor testamentar nr. 2642 din 18 aprilie 2011, eliberat de către notarul public Galina Horoşaia pe numele Anei Corolevschi asupra casei de locuit şi accesoriile din com. Prepeliţa, sat. Prepeliţa, r-nul Sîngerei, obligarea OCT Sîngerei de a înregistra în registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra casei de locuit şi construcţiile accesorii din com. Prepeliţa, sat. Prepeliţa, r-nul Sîngerei după Igor Răileanu. În susţinerea pretenţiilor sale a menţionat că el este moştenitor al bunicii sale Feodora Jigău conform art. 1449 Cod civil, având vocaţie succesorală în temeiul testamentului nr. 1361 din 30 mai 2002, autentificat de către notarul Galina Horoşaia.

Invocă că la determinarea componenţei masei succesorale, din care face parte şi casa de locuit din sat. Prepeliţa, s-a produs o omisiune, încât certificat de succesor testamentar asupra imobilului nominalizat notarul nu i-a eliberat. Susţine că un asemenea certificat de moştenitor testamentar sub nr. 2642 din 18 aprilie 2011 a fost eliberat de către notarul Galina Horoşaia pârâtei Ana Corolevschi, care în baza acestuia a înregistrat după sine dreptul de proprietate asupra casei de locuit ce a aparţinut bunicii reclamantului. Prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 21 ianuarie 2013 a fost dispusă admiterea în calitate de intervenienţi accesorii din partea pârâtului a notarului public Miron Corneliu, Primăria com.

Prepeliţa, r-nul Sîngerei şi OCT Sîngerei în cauza civilă la cererea lui Răileanu Igor împotriva Corolevschi Ana cu privire la anularea testamentului, certificatului de moştenitor testamentar şi prelungirea termenului de acceptare a succesiunii. Prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 26 iunie 2013 a fost respinsă acţiunea. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 octombrie 2013 a fost admis apelul declarat de Igor Răileanu, casată integral hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost admisă parţial, anulat parţial certificatul de moştenitor testamentar eliberat la 18 aprilie 2011 pe numele Anei Corolevschi în partea ce ţine de ½ cotă-parte din casa de locuit individuală, bucătărie de vară, dependinţe şi terenul aferent, bunul imobil cu numărul cadastral 7465119067 din sat.

Prepeliţa r-nul Sîngerei, inclusă în masa succesorală acceptată de Igor Răileanu după decesul Feodorei Jigău ½ cotă-parte din casa de locuit individuală, bucătărie de vară, dependinţe şi terenul aferent, bunul imobil cu numărul cadastral 7465119067 din sat. Prepeliţa r-nul Sîngerei şi recunoscut dreptul de proprietate a lui Andrei Răileanu asupra ½ cotă-parte din casa de locuit individuală, bucătărie de vară, dependinţe şi terenul aferent, bunul imobil cu numărul cadastral 7465119067 din sat. Prepeliţa r-nul Sîngerei. Totodată, a fost menţionat că hotărârea serveşte drept temei pentru înregistrarea dreptului proprietate în Registrul bunurilor imobile, în rest acţiunea a fost respinsă. La 04 decembrie 2013 Ana Corolevschi a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

În motivarea recursului a invocat ilegalitatea deciziei instanţei de apel, considerând că la adoptarea deciziei recurate Curtea de Apel Bălţi a ignorat voinţa testatorilor care au fost altele decât circumstanţele cauzei. La 13 decembrie 2013 Igor Răileanu, reprezentat de către avocatul Oleg Eni a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia şi casarea deciziei instanţei de apel în partea prin care a fost admisă parţial acţiunea şi pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acţiunii. În motivarea recursului a invocat că prima instanţă a aplicat şi interpretat eronat normele imperative de drept material, iar concluziile expuse în hotărâre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, fapt ce a dus la pronunţarea unei hotărâri ilegale.

Consideră că concluziile instanţe de apel privind regimul juridic al bunurilor ce au constituit averea succesorală ca gospodărie de colhoznic sunt greşite, rezultate din aplicarea eronată a legii, deoarece prevederile dispoziţiilor Codul civil (în redacţia legii din 26 decembrie 1964) nu sunt inaplicabile la caz, odată ce la momentul decesului Feodorei Jigău şi ulterior a lui Grigori Musteţă, erau în vigoare deja dispoziţiile Legii cu privire la proprietate nr. 459-XII din 22 ianuarie 1991, care nu reglementau un asemenea tip de proprietate. Astfel, invocă că la soluţionarea litigiului au fost aplicate eronat normele de drept material, care s-au manifestat prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată, considerând că aceasta constituie temei de casare prevăzut de art. 432 alin. (2) lit. b) CPC motiv pentru care se impune rejudecarea cazului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz se constată că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursurile în termen. Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Ana Corolevschi şi Igor Răileanu, reprezentat de către avocatul Oleg Eni nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate de Ana Corolevschi şi Igor Răileanu, reprezentat de către avocatul Oleg Eni, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Ana Corolevschi şi Igor Răileanu, reprezentat de către avocatul Oleg Eni ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursurile declarate de Ana Corolevschi şi Igor Răileanu, reprezentat de către avocatul Oleg Eni se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov