2r-455/14 — Recunoaşterea dreptului de proprietate, declararea nulităţii parţiale a certificatului de moştenitor legal

prima instanţă: Ion Rabei dosarul nr. 2r-455/2014 instanţa de apel: T.Duca, A.Albu, D.Puşca DECIZIE 21 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Şerban Avgustina, prin intermediul reprezentantului Roşca Anatolie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Şerban Avgustina împotriva Svetlanei Coderanu, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Rîşcani şi Notarul public Purcel Ludmila cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, declararea nulităţii parţiale a certificatului de moştenitor legal şi anularea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 18 martie 2014 prin care nu s-a dat curs cererii de apel, c o n s t a t ă La 18 iunie 2013 Şerban Avgustina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Svetlanei Coderanu, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Rîşcani şi Notarul public Purcel Ludmila cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, declararea nulităţii parţiale a certificatului de moştenitor legal şi anularea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, începînd cu anul 1990 a locuit în concubinaj cu Preida Fiodor, avînd în proprietate terenul pentru construcţia casei de locuit în oraşul Soroca, care ulterior a fost vîndut la propunerea celui din urmă şi în schimb cumpărată casa de locuit din oraşul Otaci, raionul Ocniţa, unde au locuit împreună şi s-a născut la 02 iunie 1997 fiica lor Preida Maria. Susţine că, în luna mai 2005 a cumpărat pe bani proprii de la Preida Vladimir casa de locuit amplasată în oraşul Rîşcani, str. Gh.Lazăr, 8 şi au trecut cu locul de trai permanent în acest bun imobil, nefiind perfectate actele la notar, dar achitînd suma de 3 000 dolari SUA. Menţionează că, începînd cu 12 august 2005 deţine viza de reşedinţă în bunul imobil din oraşul Rîşcani, str. Gh.

Lazăr, 8, fapt confirmat prin înscrisul din buletinul de identitate. Ulterior, urma să perfecteze la notar pe numele dînsei, contractul de vînzare- cumpărare a imobilului din oraşul Rîşcani, str. Gh. Lazăr, 8, însă la rugămintea lui Preida Fiodor au înregistrat bunul imobil pe numele celui din urmă. A mai indicat că, vînzătorul bunului imobil, Preida Vladimir i-a eliberat o procură cu dreptul de a înstrăina casa de locuit şi respectiv formal la 18 octombrie 2005 a înstrăinat casa de locuit lui Preida Fiodor cu care a concubinat împreună timp de 15 ani. Mai menționează reclamanta că, de facto în luna mai 2005 a cumpărat casa de locuit de la Preida Vladimir, unde şi pînă în prezent locuieşte, iar Preida Fiodor nu a contribuit financiar la procurarea bunului imobil, deoarece fiind invalid de gradul I din copilărie fără dreptul de a munci şi aflîndu-se la întreținerea ei, nu dispunea de surse financiare.

Afirmă că, Preida Fiodor la 28 august 2012 a decedat în Federaţia Rusă, iar după decesul lui, Codreanu Svetlana, fiica lui Preida Fiodor din altă căsătorie s-a adresat notarului şi a primit certificatul de moştenitor legal nr. 3572 din 27 mai 2013, asupra ½ cotă-parte din casa de locuit. Consideră că, la eliberarea certificatului de moştenitor legal de notar nu s-a ţinut cont de faptul că, Preida Fiodor are două fiice Preida Maria şi Codreanu Svetlana şi ambelor le revine a cîte ¼ din casă. Cere reclamanta, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte a casei de locuit din str. Gh. Lazăr, 8, oraşul Rîşcani, nr. cadastral 7101118.145.01, suprafaţa 76.2 m.p. şi ½ cotă-parte asupra terenului aferent casei de locuit din oraşul Rîşcani, str. Gh.

Lazăr, 8, nr. cadastral 7101118.145, suprafaţa 0.102 ha, declararea nulităţii parţiale a certificatul de moştenitor legal nr. 3572 din 27 mai 2013 eliberat de de notarul public Purcel Ludmila şi obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Rîşcani să radieze înscrierile din Registrul bunurilor imobile şi să înregistreze după Şerban Avgustina dreptul de proprietate asupra ½ cotă-parte din casa de locuit amplasată în oraşul Rîşcani, str. Gh. Lazăr, 8, nr. cadastral 7101118.145.01 şi asupra ½ cotă-parte asupra terenului aferent casei de locuit, nr. cadastral 7101118.145. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 18 decembrie 2013 acţiunea Avgustinei Şerban împotriva Svetlanei Coderanu, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Rîşcani şi Notarul public Purcel Ludmila cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, declararea nulităţii parţiale a certificatului de moştenitor legal şi anularea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile a fost respinsă.

2 Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Şerban Avgustina, prin intermediul reprezentantului Roşca Anatolie a contestat-o cu apel. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 18 martie 2014 s-a respins cererea Avgustinei Şerban de scutire de la plata taxei de stat şi nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Şerban Avgustina cu acordarea unui termen pînă la 08 aprilie 2014 ora 09.00 pentru achitarea taxei de stat în sumă de 701 lei. La 11 aprilie 2014, Şerban Avgustina, prin intermediul reprezentantului Roşca Anatolie a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi emiterea unei încheieri noi prin care cererea privind scutirea de la plata taxei de stat să-i fie admisă.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Materialele cauzei atestă că, copia încheierii motivate a instanţei de apel a fost expediată părţilor de către Curtea de Apel Bălţi la 01 aprilie 2014. Astfel, recursul se consideră depus în termen (f.d.122). În susţinerea recursului s-a invocat că instanţa de apel nu a elucidat şi constatat pe deplin circumstanţele invocate în cererea de scutire de la plata taxei de stat, încheierea contestată a fost emisă fără a fi examinate sub toate aspectele probele ce demonstrează lipsa mijloacelor financiare, fapt ce îi încalcă dreptul de acces la justiţie. A indicat că, starea materială este dificilă, nefiind angajată în cîmpul muncii şi avînd la întreţinere un copil minor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. În conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi art. 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. În temeiul art. 3 alin.(1) lit. a) şi lit. j) al Legii taxei de stat, pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial taxa de stat se calculează în mărime de 3% din valoarea acţiunii.

Pentru cererile de apel împotriva hotărîrilor instanţelor judecătoreşti în cazul litigiilor cu caracter patrimonial taxa de stat se calculează în mărime de 75% din taxa calculată din suma contestată. Din materialele pricinii s-a stabilit că la 17 ianuarie 2014 Şerban Avgustina, prin intermediul reprezentantului Roşca Anatolie, a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd la depunerea cererii de apel, scutirea de plata taxei de stat, pe motiv că nu este angajată în cîmpul muncii şi are la întreținere fiica minoră, din care 3 considerente se află în imposibilitate de a achita taxa de stat pentru depunerea cererii de apel. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 18 martie 2014, s-a respins cererea Avgustinei Şerban de scutire de la plata taxei de stat şi nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Şerban Avgustina cu acordarea unui termen pînă la 08 aprilie 2014 ora 09.00 pentru achitarea taxei de stat în sumă de 701 lei.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, analizînd materialele anexate la dosar în coraport cu normele de drept ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că, instanţa de apel întemeiat a respins cererea cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului şi a dispus de a nu da curs cererii de apel depusă de Şerban Avgustina cu acordarea termenului pentru achitarea taxei de stat pentru depunerea apelului în mărime de 701 lei. În conformitate cu art. 85 alin. (4) CPC, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător (de instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei.

Astfel, potrivit actelor cauzei, Şerban Avgustina la depunerea cererii de apel a solicitat scutirea de la plata taxei de stat, fără a prezenta vre-un înscris în confirmarea imposibilității achitării taxei de stat în sumă de 701 lei şi/sau situației materiale dificile. Nu pot fi reținute şi se resping argumentele invocate de recurentă precum că, se află în imposibilitate de a achita taxa de stat pentru depunerea cererii de apel pe motiv că are la întreținere un copil minor şi nu este angajată în cîmpul muncii, deoarece aceste circumstanțe nu denotă situația financiară reală a recurentei. Or, conform jurisprudenţei CEDO pentru a evita orice atingere adusă însăşi substanţei dreptului la un tribunal, şi în special în cazul în care justiţiabilul invocă situaţia financiară dificilă, instanţa urmează să analizeze circumstanţele cauzei în vederea constatării capacităţii acestuia de a achita taxa de stat.

În acest context, instanţa de recurs invocă jurisprudenţa CEDO, în cauza SRL Tudor-Comerţ vs. Moldova, unde Curtea a reiterat că articolul 6 §1 nu garantează dreptul la apel asupra unei hotărîri de primă instanţă. Cu toate acestea, atunci cînd dreptul intern prevede un drept la apel, atunci procedura respectivă va fi examinată ca o extensiune a procesului de judecată şi, prin urmare, va constitui un drept garantat de articolul 6 din Convenţie. Curtea a constatat că, în situaţia în care legislaţia procesuală permite declararea apelului împotriva hotărîrilor instanţelor de fond, instanţa de apel este în drept să limiteze dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde legislaţiei în vigoare.

De altfel, CEDO a relatat în practica sa constantă că, dreptul la o instanţă nu este absolut. În această privinţa, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiţiei şi impunerea 4 unei restricţii de natură financiară în accesul unei persoane la o instanţă (Tolstoy – Miloslavsky vs. Regatul Unit), urmează a fi una justificată, generată de situaţia celui ce recurge la calea de atac, dar şi conformă normelor care guvernează accesul la justiţie. La caz, Colegiul reţine că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Din considerentele menționate şi având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt nefondate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Şerban Avgustina, prin intermediul reprezentantului Roşca Anatolie şi de a menține încheierea instanței de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Şerban Avgustina, prin intermediul reprezentantului Roşca Anatolie.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Bălţi din 18 martie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Şerban Avgustina împotriva Svetlanei Coderanu, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Rîşcani şi Notarul public Purcel Ludmila cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, declararea nulităţii parţiale a certificatului de moştenitor legal şi anularea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 5