2ra-3177/13 — Cu privire la recunoaşterea nulităţii absolute a certificatelor

Dosarul nr.2ra-3177/13 prima instanţă: L. Andriaş instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, Iu. Cotruţă ÎNCHEIERE 18 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Valentina Clevadî şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de către Veaceslav Parasca şi Aurel Parasca prin intermediul avocatului lor Vera Sterpu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Aurel Parasca şi Veaceslav Parasca împotriva lui Dobrovolschii Iurii, intervenient accesoriu Mamadjanova Tatiana şi Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău cu privire la recunoaşterea nulităţii absolute a certificatului de proprietate nr. 838 din 18 martie 2005 asupra a ½ cotă-parte din averea comună a soţilor eliberat pe numele lui Dobrovolschii Iurii, partajarea a ½ cotă-parte între Parasca Aurel şi Parasca Veaceslav conform testamentului şi introducerea modificărilor în Registrul bunurilor imobile, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013, prin care a fost respins apelul depus de către Parasca Veaceslav şi Parasca Aurel şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 02 octombrie 2012, c o n s t a t ă La 19 august 2010 Parasca Aurel prin reprezentantul său Benu Tatiana, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dobrovolschii Iurii, intervenient accesoriu Mamadjanova Tatiana privind introducerea modificărilor în certificatul de moştenitor legal şi introducerea modificărilor în registrul bunurilor imobile. În motivarea acţiunii, reclamantul Parasca Aurel a indicat că, părinţii săi Parasca Pavel şi Parasca Valentina au desfăcut căsătoria la 25 decembrie 1974, unde tatăl său le-a lăsat un apartament cu nr. 38, suprafaţa de 49,3 m.p., situat pe str. Mioriţa 5/2, în cooperativă. 1 La 14 octombrie 1995 pârâtul Dobrovolschii Iurii, a încheiat căsătoria cu Parasca Valentina.

Ulterior, la 03 decembrie 1996 în baza contractului de schimb nr.4854, apartamentul nr.38, cu 3 odăi, situat pe str. Mioriţa 5/2, la preţul de 7 809 lei, a fost schimbat cu un apartament cu 2 odăi nr.92 în aceeaşi cooperativă, la preţul de 4540 lei. La 21 decembrie 1998, mama sa a întocmit un testament pe sine şi fratele său Parasca Veaceslav asupra întregii averi. La 24 iulie 2003, mama sa, Parasca Valentina a decedat, luînd în consideraţie că el cu fratele său Parasca Veaceslav, locuind înafara hotarelor Republicii Moldova, nu a avut posibilitatea acceptării succesiunii la acel moment. Conform hotărârii Judecătoriei Centru din 22 octombrie 2004, termenul de acceptare a succesiunii de către Parasca Aurel a fost prelungit pe un termen de şase luni.

Astfel, la 18 martie 2005 a primit certificatul de moştenitor testamentar nr.842 şi de către notar i-a fost repartizat 1/2 cotă-parte din apartamentul nr. 92 din str. Mioriţa 5/2, mun. Chişinău, iar pîrîtului i-a fost transmis 1/2 cota parte din apartamentul nr. 92 din str. Mioriţa 5/2, mun. Chişinău conform certificatului de proprietate a cotelor părţi din întregul bun a soţilor eliberat soţului supravieţuit nr. 838 din 18 martie 2005 . Cere, reclamantul Parasca Aurel, introducerea modificărilor în certificatul de moştenitor testamentar nr. 842 din 18 martie 2005 şi în certificatul de proprietate a cotelor părţi din întregul bun a soţilor eliberat soţului supravieţuit nr. 838 din 18 martie 2005, cu introducerea modificărilor respective în cadastrul bunurilor imobile.

La 18 octombrie 2010, reclamantul Parasca Veaceslav prin reprezentantul său Olga Ganie, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Dobrovolschi Iurii, intervenient accesoriu Mamadjanova Tatiana şi Oficiul Cadastral Teritorial cu privire la introducerea modificărilor în registrul cadastral (f.d.22-24). În motivarea acţiunii reclamantul, Parasca Veaceslav a indicat motivele de fapt şi de drept analogice cu cele invocate de către Parasca Aurel în cererea de chemare în judecată depusă la 19 august 2010. Consideră că, Parasca Valentina a avut în calitate de avere personală, apartamentul nr.38 din str. Mioriţa 5/2 şi în contul acesteia a obţinut apartamentul nr.92. Din acest motiv susţine că acest apartament nu poate fi proprietate comună în devălmăşie cu soţul ei, adică pîrîtul.

Cere, reclamantul Parasca Veaceslav introducerea modificărilor în certificatul de moştenitor testamentar legal nr. 1201 din 12 aprilie 2005 şi obligarea notarului de a determina corect cotele părţi moştenite din apartamentul nr.92 de pe str. Mioriţa 5/2, şi modificarea cotelor părţi incluse în cadastrul bunurilor imobile. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 26 octombrie 2010 cererea de chemare în judecată a lui Parasca Aurel împotriva Dobrovolschii Iurii, intervenient accesoriu Mamadjanova Tatiana şi cererea de chemare în judecată a 2 lui Parasca Veaceslav împotriva lui Dobrovolschi Iurii, intervenient accesoriu Mamadjanova Tatiana şi Oficiul Cadastral Teritorial au fost conexate într-o singură procedură (f.d.

42, vol. I). În cadrul procesului reclamanţii Parasca Aurel şi Parasca Veaceslav şi-au concretizat pretenţiile solicitînd recunoaşterea nulităţii adeverinţei de proprietate nr. 838 din 18 martie 2005 asupra a ½ cotă-parte din averea comună a soţilor eliberat pe numele lui Dobrovolschi Iurii, partajarea a cîte ½ cotă-parte între Parasca Aurel şi Parasca Veaceslav conform testamentului nr. 726 din 29 decembrie 1998 şi introducerea modificărilor în registrul bunurilor imobile (f.d. 66-67, vol. I). Ulterior, Parasca Veaceslav şi Parasca Aurel prin reprezentantul lor Sterpu Vera au înaintat cerere de concretizare a cerinţelor solicitînd recunoaşterea nulităţii adeverinţei de proprietate nr. 838 din 18 martie 2005 asupra a ½ cotă-parte din averea comună a soţilor eliberat pe numele lui Dobrovolschi Iurii, partajarea a cîte ½ cotă-parte între moştenitorii Parasca Aurel şi Parasca Veaceslav şi introducerea modificărilor în registrul bunurilor imobile (f.d.

148, vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 19 decembrie 2011 acţiunea depusă de către Parasca Aurel şi Parasca Veaceslav a fost respinsă ca fiind depusă tardiv (f.d. 172-175, vol. I). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 aprilie 2012 a fost admis apelul declarat de către Parasca Veaceslav şi Parasca Aurel, casată integral hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 decembrie 2011, restituind pricina la rejudecare (f.d.193-196). Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 02 octombrie 2012 a fost respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de către Veaceslav Parasca şi Aurel Parasca împotriva lui Dobrovolschii Iurii, intervenient accesoriu Mamadjanova Tatiana, Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău cu privire la recunoaşterea nulităţii absolute a certificatului de proprietate nr. 838 din 18 martie 2005 asupra a ½ cotă-parte din averea comună a soţilor eliberat pe numele lui Dobrovolschii Iurii, partajarea a ½ cotă-parte între Parasca Aurel şi Parasca Veaceslav conform testamentului şi introducerea modificărilor în Registrul bunurilor imobile (f.d. 39-46, vol. II). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013 a fost respins apelul declarat de către Parasca Veaceslav şi Parasca Aurel şi menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 02 octombrie 2012 (f.d.105-112, vol. II). La 11 iulie 2013 Parasca Veaceslav şi Parasca Aurel prin intermediul avocatului lor Vera Sterpu au declarat cerere de recurs, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013, cerînd casarea deciziei instanţei de apel şi a primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. 3 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dat fiind faptul că decizia instanţe de apel a fost emisă la 15 mai 2013, respectiv recursul declarat la 11 iulie 2013 este depus în termen.

Recurenţii Parasca Veaceslav şi Parasca Aurel, în motivarea recursului a indicat că, la examinarea cauzei instanţele ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept material şi nu au aplicat legea care urma a fi aplicată. Examinînd temeiurile admisibilităţii recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 12 august 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa lui Iurii Dobrovolschii şi Tatianei Mamadjanova cererea de recurs depusă de către Parasca Veaceslav şi Parasca Aurel cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 10 septembrie 2013 Iurii Dobrovolschii a expediat în adresa instanţei referinţă, solicitînd declararea recursului depus de către Parasca Veaceslav şi Parasca Aurel ca fiind inadmisibil. Notarul privat Mamadjanova Tatiana până la examinarea pricinii, nu a depus referinţă, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat.

În conformitate cu art. 439 alin.(3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. 4 Colegiul menţionează că, Parasca Veaceslav şi Parasca Aurel prin intermediul avocatului lor Vera Sterpu, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sînt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Parasca Veaceslav şi Parasca Aurel prin intermediul avocatului lor Vera Sterpu, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Parasca Veaceslav şi Parasca Aurel prin intermediul avocatului lor Vera Sterpu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii Valentina Clevadî Tatiana Vieru 5