2ra-3308/14 — Anularea parțială a certificatului de moștenitor testamentar și declararea bunului ca proprietate comuna în devălmășie

prima instanţă: A. Neguriţa dosarul nr. 2ra-3308/14 instanţa de apel: M. Antonov, A. Parpalac, S. Leu DECIZIE 17 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Bondarciuc Andrei, reprezentat de avocatul Barbacar Anatolie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cravcenco Vasile împotriva lui Bondarciuc Andrei cu privire la anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar, declararea bunului ca proprietate comună în devălmăşie şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra ½ cotei-părţi din casa de locuit şi teren aferent, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 17 iunie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Bondarciuc Andrei şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ştefan Vodă din 20 martie 2014, prin care acţiunea a fost repusă în termen şi admisă integral, c o n s t a t ă: La 30 mai 2013, Cravcenco Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bondarciuc Andrei cu privire la anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar, declararea bunului ca proprietate comună în devălmăşie şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra ½ cotei-părţi din casa de locuit şi teren aferent.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că timp de 9 ani a trăit în concubinaj cu Bondarciuc Olga în satul Planca, str. Tineretului nr. 7, raionul Ştefan Vodă, în casă pe care Bondarciuc Olga a moştenit-o de la părinţii ei. Susţine că la 03 februarie 2004 au înregistrat căsătoria cu Bondarciuc Olga la Primăria Palanca. Raionul Ştefan Vodă, din căsătorie copii nu au, însă soţia are 2 copii din prima căsătorie: Nadejda şi Denis. La 12 octombrie 2008 soţia sa a decedat, iar dînsul, cu acordul copiilor, a rămas să locuiască în casa respectivă. Menţionează că la 18 septembrie 1999 sora soţiei, Radu Maria, a murit subit, fiind ucisă de soţul ei Radu Vladimir, care a fost condamnat de Judecătoria Ştefan Vodă la 12 ani închisoare, fapt ce se confirmă prin copia sentinţei din 24 februarie 2000. Astfel au rămas practic în stradă 4 copii ai decedatei, care sunt nepoţii soţiei sale, şi anume: Bondarciuc Andrei,Radu Tatiana, Radu Vladimir şi Radu Serghei.

1 Afirmă că împreună cu soţia sa au decis să-şi ea toţi patru copii în familia lor, oferindu-le tot necesarul, iar la 28 octombrie 1999 de către Primăria Palanca a fost emisă dispoziţia nr. 13, privind instituirea soţiei sale ca tutore în privinţa minorilor, care au rămas fără ocrotire părintească. Mai invocă că după decesul soţiei a continuat să locuiască ca proprietar în casa litigioasă, avînd grijă de casă, achitînd impozitele necesare, iar deoarece pentru existenţa cîştiga cu munca peste hotarele Republicii Moldova, periodic suna vecinilor şi se interesa de casă.

Aşa, în luna aprilie 2013, din discuţia a unui consătean de al său a aflat că pîrîtul intenţionează să vîndă casa, avînd calitate de proprietar al casei litigioase în temeiul certificatului de moştenitor testamentar nr. 1065 din 24 februarie 2010. Astfel cu referire la art. 372 alin.(3) Cod civil, care indică că bunurile fiecăruia dintre soţi pot fi declarate proprietate lor comună în devălmăşie dacă se constată că în timpul căsătoriei s-a făcut din mijloacele lor comune investiţii care au sporit simţitor valoarea acestor bunuri, menţionează reclamantul că timp de 20 ani, a făcut reparaţie capitală la casă împreună cu soţia decedată, şi anume: au schimbat geamuri la toată casa, foile de ardezie de pe casă, tencuirea pereţilor la casă în interior şi exterior, au construit garaj, bucătărie, terasă, fîntînă arteziană, au pus pavaj în jurul casei, au schimbat gardul.

La fel, invocă că în grădină au sădit 400 butaşi viţă-de-vie, 33 copaci fructiferi, fapt care î-l confirmă prin certificatul eliberat de Primăria Palanca, raionul Ştefan Vodă nr. 699 din 27 mai 2013. De asemenea indică că a mobilat casa, a instalat podele care se încălzesc în bucătărie, hol şi baie, a conectat casa la conducta de gaze naturale, la apeducta de apă, a construit soba, bazin pentru apă cu capacitate de 18 tone, arcă pentru viţă-de-vie, precum şi canalizaţie pentru scurgerea deşeurilor. Relevă că în aceşti patru ani pentru efectuarea reparaţiei şi pentru a avea posibilitate de a creşte şi întreţine cei 4 copii orfani, a muncit peste hotarele ţării şi la moment un alt imobil, decît casa litigioasă, nu are.

Totodată, a declară reclamantul că nu a depus cerere în judecată atît în timpul vieţii soţiei, cît şi imediat după decesul acestea, pentru recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra ½ cote-părţi din casa de locuit, deoarece atît soţia, cît şi copii moştenitorii ei legale, l-au asigurat că imobilul î-i va rămînea lui, însă la moment casa este scoasă în vînzare, iar faptul că soţia a scris testament pe numele pîrîtului a aflat de la Oficiul Cadastral Teritorial Ştefan Vodă, cînd i s-a eliberat extrasul din registrul bunurilor imobile.

Solicită repunerea în termen de adresare în judecată, atribuirea imobilului nr. 7 din satul Palanca, str. Tineretului, raionul Ştefan Vodă, regimul juridic al proprietăţii comune în devălmăşie, recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra ½ cotei-părţi din casa de locuit şi terenul aferent situate în satul Palanca, str. Tineretului 7, raionul Ştefan Vodă, anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar nr. 1065 din 24 februarie 2010 şi recunoaşterea după Bondarciuc Andrei dreptul de moştenire asupra ½ cotei-părţi din averea succesorală, casa de locuit şi terenul aferent situate în satul Palanca, str. Tineretului 7, raionul Ştefan Vodă.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ştefan Vodă din 20 martie 2014, acţiunea a fost repusă în termen şi admisă integral, atribuindu-i casei de locuit situate în satul Palanca, str. Tineretului 7, raionul Ştefan Vodă regimul juridic al proprietăţii comune în devălmăşie 2 cu recunoaşterea dreptului de proprietate a lui Cravcenco Vasile asupra ½ cătei-părţi din casa de locuit şi terenul aferent situate în satul Palanca, str. Tineretului 7, raionul Ştefan Vodă, anulat parţial certificatul de moştenitor testamentar nr. 1065 din 24 februarie 2010 şi recunoscut după Bondarciuc Andrei dreptul la moştenire asupra ½ cotei-părţi din averea succesorală - casa de locuit şi terenul aferent situate în satul Palanca, str. Tineretului 7, raionul Ştefan Vodă.

Prin decizia Curţii de Apel Bender din 17 iunie 2014, a fost respins apelul declarat de Bondarciuc Andrei şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 16 septembrie 2014, Bondarciuc Andre, reprezentat de avocatul Barbacar Anatolie, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată şi depusă cu omiterea termenului de prescripţie. În motivarea recursului invocă dezacordul cu hotărârile judecătoreşti, considerîndu-le ilegale şi neîntemeiate. Susţine că la examinarea cauzei, în ordine de apel, instanţa de apel nu a dat apreciere probelor din dosar acumulate şi prezentate de dînsul, s-a limitat doar la enumerarea constatărilor efectuate de către instanţa de fond, fără a da apreciere fiecărei probe separate, sau prin cumul.

De asemenea nu s-a luat în consideraţie faptul că intimatul Cravcenco Vasile a omis termenul de prescripţie pentru adresarea în instanţa de judecată, iar ca urmare nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat legea. Menţionează că despre faptul că Bondarciuc Olga la data de 26 septembrie 2006 a întocmit testament pe numele său prin care i-a testat toată averea sa, Cravcenco Vasile cunoştea cu certitudine, fapt confirmat în instanţa de judecată. De asemenea Cravcenco Vasile, încă din anul 2010, din momentul înregistrării dreptului de proprietate în baza certificatului de moştenitor testamentar, cunoştea despre faptul că dreptul de proprietate asupra bunului imobil litigios este înscris pe numele său.

Afirmă că faptul că Cravceno Vasile cunoştea cu certitudine despre testamentul întocmit de către Bondarciuc Olga şi despre faptul că dînsul şi-a perfectat actele de proprietate pe numele său se dovedeşte însăşi prin declaraţiile făcute de către Cravcenco Vasile în instanţa de judecată, care a declarat că pe parcursul vieţii în comun cu Bondarciuc Olga nu au înregistrat la Oficiul Cadastral careva bunuri imobile, nu au fost obţinute autorizaţii de desfiinţare a construcţiilor vechi existente pe ternul litigios şi nu au obţinut autorizaţii privind construcţia cărorva bunuri imobile pe terenul litigios. Totodată fiind constatat şi faptul că Cravcenco Vasile, în perioada vieţii în comun cu Bondarciuc Olga a deţinut în proprietate privată casă de locuit amplasată în or.

Căuşeni, care a fost înstrăinată prin contract de donaţie fiului său. Astfel, Cravcenco Vasile intenţionat şi-a creat starea de „nevoie”, ca în final să pretindă neîntemeiat la bunul imobil litigios. Consideră că prin afirmaţiile sale făcute în cererea de chemare în judecată, Cravcenco Vasile duce în eroare instanţa de judecată. Cu referire la prevederile art. 9 şi art. 267 alin. (1) Cod civil, care reglementează aspecte ce ţin de exercitarea drepturilor şi executarea obligaţiilor, precum şi termenul de prescripţie extinctivă. Menţionează recurentul că în situaţia în care Cravcenco Vasile nu şi-a exercitat pretinsele drepturi în termenul de prescripţie prevăzut de Lege, în privinţa 3 acestuia survin sancţiunile civile stabilite de legislator.

Astfel, indică că pe lîngă faptul că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată şi lipsită de suport juridic, Cravcenco Vasile a omis neîntemeiat şi termenul de prescripţie pentru adresare în instanţa de judecată. În acest sens relevă că Vasile Cravcenco nu s-a aflat în permanenţă peste hotarele Republicii Moldova, consecutiv o perioadă mai mare de trei ani, astfel, avînd posibilitatea reală de a se adresa, la dorinţă, în instanţa de judecată cu o acţiune referitor la presupusa încălcare a drepturilor sale patrimoniale.

De asemenea, consideră relevant şi faptul că Vasile Cravcenco, deşi, cunoştea că Bondarciuc Olga la data de 26 septembrie 2006 a întocmit testament pe numele său nu l-a contestat în instanţa de judecată în termenul stabilit de Lege, pe cînd în sensul art. 271 Cod civil, acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond, îIn apel sau în recurs, prescripţia poate fi opusă de îndreptăţit numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului.

Mai invocă recurentul în susţinerea poziţiei sale şi prevederile a art. 372 alin. (1) Cod civil în coraborare cu art. 22 alin.(1) Codul familiei, care stabilesc că, bunurile care au aparţinut soţilor înainte de încheierea căsătoriei, precum şi cele dobîndite de ei în timpul căsătoriei în baza unui contract de donaţie, prin moştenire sau în alt mod cu titlu gratuit, sînt proprietatea exclusivă a soţului căruia i-a aparţinut sau care le-a dobîndit. În context, subliniază că a dobîndit dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile litigioase în mod legal, transparent, actele translative de proprietate nefiind viciate sau afectate în aşa mod încît să ducă la nulitatea acestuia, iar despre faptul obţinerii dreptului de proprietate prin succesiune testamentară asupra bunului imobil litigios şi înregistrării acestuia la OCT Ştefan Vodă, Crvacenco Vasile cunoştea din momentul încheierii actelor juridice.

La fel, indică că Bondarciuc Olga a devenit proprietar al bunului imobil litigios pînă la încheierea căsătoriei cu Cravcenco Vasile în baza certificatului de moştenitor testamentar nr. 4875 din data de 29 august 2002, acestea constituind bunuri proprietate personale exclusivă a ei şi nu constituie bunuri ca proprietate comună în devălmăşie. Consideră că afirmaţiile făcute de către Cravcenco Vasile precum că a contribuit financiar la reparaţia casei de locuit litigioase nu constituie temei de recunoaştere a acesteia ca fiind proprietate în devălmăşie, deoarece în această perioadă de timp intimatul a locuit şi s-a folosit de aceste bunuri, a cultivat grădina şi de fructe s-a folosit doar el. Concomitent menţionează că la organul cadastral nu au fost înregistrate careva modificări ale planului geometric al casei de locuit, fiind înregistrate doar date pe care le-a obţinut Olga Bondarciuc prin succesiune.

În opinia recurentului nici Raportul de evaluare a bunului imobil din 09 ianuarie 2014 nu este relevant pentru examinarea prezentei cauze civile, deoarece preţul a fost stabilit pentru anul 2013, şi nu pentru perioada anului 2003 - după cum rezultă din declaraţiile intimatului, nefiind astfel calculate materialele de construcţie utilizate pentru perioada de referinţă, însă au fost puse la bază preţurile la materialele de construcţie la data efectuării evaluării. În acelaşi timp, consideră că nu este justificat nici faptul precum că Vasile 4 Cravcenco nu deţine alt spaţiu locativ, deoarece ultimul nu locuieşte în casa litigioasă, dar locuieşte în altă parte, mai multe bunuri mobile au fost sustrase de către acesta şi duse într-o direcţie necunoscută.

Susţinînd că pe faptul dat a depus o plîngere la Inspectoratul de Poliţie Ştefan Vodă solicitînd atragerea la răspundere penală a cet. Cravcenco Vasile. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanţei de apel din 17 iunie 2014 a fost expediată în adresa recurentului la data de 11 iulie 2014, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 126), iar ultimul insistă că a recepţionat-o la 18 iulie 2014, alte probe care ar atesta contrariu materialele cauzei nu conţin. Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 16 septembrie 2014 în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.

Fiind investită cu acţiunea a lui Cravcenco Vasile împotriva lui Bondarciuc Andrei cu privire la repunerea în termen de adresare în judecată, atribuirea imobilului nr. 7 din satul Palanca, str. Tineretului, raionul Ştefan Vodă, regimul juridic al proprietăţii comune în devălmăşie, recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra ½ cotei-părţi din casa de locuit şi terenul aferent situate în satul Palanca, str. Tineretului 7, raionul Ştefan Vodă, anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar nr. 1065 din 24 februarie 2010 şi recunoaşterea după Bondarciuc Andrei dreptul de moştenire asupra ½ cotei-părţi din averea succesorală, casa de locuit şi terenul aferent situate în satul Palanca, str. Tineretului 7, raionul Ştefan Vodă, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii, repunând reclamantul în termen de adresare cu acţiune în judecată, astfel a atribuit casei de locuit situate în satul Palanca, str. Tineretului 7, raionul Ştefan Vodă regimul juridic al proprietăţii comune în devălmăşie cu recunoaşterea dreptului de proprietate a lui Cravcenco Vasile asupra ½ cătei-părţi din casa de locuit şi terenul aferent situate în satul Palanca, str. Tineretului 7, raionul Ştefan Vodă,

a anulat parţial certificatul de moştenitor testamentar nr. 1065 din 24 februarie 2010 şi a păstrat după Bondarciuc Andrei a dreptului de moştenire asupra ½ cotei-părţi din averea succesorală, şi anume asupra casei de locuit şi terenului aferent situate în satul Palanca, str. Tineretului 7, raionul Ştefan Vodă, soluţie care a fost menţinută şi de instanţa de apel.

În susţinerea soluţiei date instanţele ierarhic inferioare, au constatat că Cravcenco Vasile urmează a fi repus în termenul de adresare cu acţiune în judecată, deoarece motivul omiterii termenului a fost din cauza necunoaşterii despre existenţa testamentului perfectat pe numele lui Bondarciuc Andrei, fapt despre care însă a aflat în aprilie 2013. 5 Totodată, referindu-se la art. art. 372 alin.(1) Cod civil şi art. 23 din Codul Familiei, instanţele au conchis ca întemeiate cerinţele intimatului cu privire la atribuirea imobilului, şi anume casei de locuit situate în satul Palanca, str. Tineretului 7, raionul Ştefan Vodă regimul juridic de proprietate comună în devălmăşie şi recunoaşterea după Cravcenco Vasile a dreptului de proprietate asupra ½ cotei-părţi din casa de locuit şi terenul aferent situate în satul Palanca, str. Tineretului 7, raionul Ştefan Vodă, fapt care a fost considerat de instanţă şi drept motiv de atragere a nulităţii parţiale a certificatului de moştenitor testamentar.

Instanţa de recurs constată, însă, că fiind, la soluţionarea pricinii, stabilite pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanţelor de judecată şi soluţia dată în sensul repunerii în termen de adresare a acţiunii în judecată şi admiterii acţiunii sunt incorecte, rezultate din aplicarea greşită şi interpretarea eronată a normelor de drept material aplicabile la caz. Astfel, actele cauzei denotă cu certitudine că din anul 1996 Cravcenco Vasile şi Bondarciuc Olga s-au aflat în relaţii de concubinaj, iar la 03 februarie 2004 şi-au legalizat relaţiile, prin înregistrarea căsătoriei în satul Palanca, r-nul Ştefan Vodă, fapt ce se confirmă prin extras de pe actul de căsătorie (f.d.

9). Tot actele cauzei atestă că, imobilul din str. Tineretului 7, satul Palanca, raionul Ştefan Vodă compus din casa de locuit, care constă din trei odăi de locuit, cu suprafaţa totală de 66,2 m.p., inclusiv locativă de 44 m.p., cerdac-terasă, bucătărie, garaj, sarai, gard din lemn, gard din plasă, bazin pentru apă şi terenul aferent casei de locuit cu suprafaţa de 0,2697, a aparţinut cu drept de proprietate Olgăi Bondarciuc, care a acceptat averea succesorală testată ultimei de către mama sa Bondarciuc Stepanida, fapt ce se confirmă prin certificatul cu privire la dreptul de moştenire testamentară nr. 4875 din 29 august 2002 şi care a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Tighina, filiala Ştefan Vodă la 03 septembrie 2002 (f.d.

46). La acest segment instanţa de recurs ţine să menţioneze că urmare a decesului subit a Mariei Radu, care este şi sora Olgăi Bondarciuc, ultima, prin dispoziţia Primăriei Palanca, raionul Ştefan Vodă nr. 13 din 28 octombrie 1999 „Cu privire la instituirea tutelei”, a fost numită ca tutore ale minorilor Bondarciuc Andrei, Radu Tatiana, Radu Vera şi Radu Serghei, care sunt nepoţii săi şi copii surorii sale decedate, Radu Maria (f.d. 7). Prin certificatul de deces se confirmă că Olga Bondarciuc, născută la 12 februarie 1959 a decedat la 12 octombrie 2008 (f.d.

10). Drept urmare, se constată că Bndarciuc Olga, fiind unicul moştenitor testamentar, şi respectiv proprietar a imobilului din str. Tineretului 7, satul Palanca, raionul Ştefan Vodă, pe care l-a testat, inclusiv şi toată averea sa, nepotului său Bondarciuc Andrei, întocmind în acest sens testamentul nr. 9573 la 26 septembrie 2006. Iar după decesul Olgăi Bondarciuc la 12 octombrie 2008, Bondarciuc Andrei a acceptat averea succesorală a acesteia, fiindu-i eliberat la 24 februarie 2010 certificat de moştenitor testamentar (f. d. 47), astfel devenind unicul proprietar a imobilului din str. Tineretului 7, satul Palanca, raionul Ştefan Vodă. Conform art. 1432 alin. (3) Cod civil, moştenirea are loc conform testamentului (succesiune testamentară) şi în temeiul legii (succesiune legală).

6 Conform art. 1449 alin. (1) Cod civil, testamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil şi personal prin care testatorul dispune cu titlu gratuit, pentru momentul încetării sale din viaţă, de toate bunurile sale sau de o parte din ele. În sensul normei enunţate este de înţeles că testamentul este un act juridic special, prin care persoana, numită testator îşi realizează dreptul de dispoziţie pentru cauză de moarte cu privire la patrimoniul său. Astfel, testamentul este un act juridic, prin care se manifestă voinţa testatorului, care trebuie să îndeplinească toate condiţiile de validitate a actului juridic şi anume capacitate de exerciţiu, consimţământ valabil, obiect licit, determinat sau determinabil, cauză licită şi morală, or testamentul întocmit cu încălcarea condiţiilor de validitate a actului juridic este nul.

Sub acest aspect se atestă că în cauză testamentul, a fost întocmit cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare la momentul întocmirii de către testator. De altfel, la caz este cert şi faptul că Cravcenco Vasile a depus în judecată acţiunea cu privire la anulare a certificatului de moştenitor testamentar eliberat pe numele lui Bondarciuc Andrei la 24 februarie 2010 cu omiterea termenului de prescripţie, acţiunea fiind depusă în judecată doar la 30 mai 2013. Or, în conformitate cu prevederile art. 1474 Cod civil, acțiunea privind declararea nulităţii testamentului poate fi intentată în termen de un an de la data deschiderii succesiunii. Termenul prevăzut la alin.(1) nu se extinde asupra acţiunii proprietarului dacă testatorul a testat din greşeală o avere străină ca fiind a sa.

Iar potrivit art. 1440 Cod civil, succesiunea se deschide în urma decesului persoanei fizice sau declarării morţii ei de către instanţa de judecată. Momentul deschiderii succesiunii se consideră cel al decesului persoanei care a lăsat moştenirea sau data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti privind declararea morţii lui. Raportând la caz prevederile normelor enunţate, instanţa de recurs consideră că la caz nu există temei pentru repunerea acţiunii în termen, deoarece argumentele aduse de către Cravcenco Vasile în justificarea omiterii termenului de prescripţie şi repunerea în termen a acţiunii, şi anume necunoaşterea despre existenţa testamentului perfectat pe numele lui Bondarciuc Andrei, fapt care i-a împiedicat la apărarea drepturilor sale, sunt neîntemeiate şi declarative.

Nu poate fi considerat drept unul credibil nici argumentul susţinut de către Cravcenco Vasile în justificarea omiterii termenului de prescripţie precum că a aflat despre dreptul său încălcat în anul 2013, deoarece dreptul de proprietate a lui Bondarciuc Vladimir asupra bunului imobil din str. Tineretului 7, satul Palanca, raionul Ştefan Vodă a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile a Oficiului Cadastral Teritorial la data de 24 februarie 2010 (f.d. 20), respectiv, intimatul nu a fost de drepturile sale procedurale şi de posibilitatea de a verifica circumstanţele invocate, mai mult că, informaţia conţinută în Registrul bunurilor imobile este una publică, respectiv nu poate fi invocată necunoaşterea acesteia, aspect care în plus respinge invocările formulate în acest sens.

În atare situaţie, instanţa de recurs apreciază drept neîntemeiată soluţia instanţelor de ierarhic inferioare cu privire la atribuirea imobilului litigios regimul juridic de proprietate comună în devălmăşie, deoarece la caz s-a constatat cu certitudine că bunul dat a fost testat Olgăi Bondarciuc de către mama acesteia, ceia ce prin prisma art. 372 Cod civil şi art. 22 Codul Familiei constituie proprietate personală, respectiv aceasta avea dreptul a dispune de bunurile sale după bunul ei plac, inclusiv şi de a o testa.

7 Prin urmare, eronat instanţele au aplicat cazului din speţă prevederile art. 23 Codul familiei, care prevede că bunurile ce aparţin fiecăruia dintre soţi pot fi recunoscute de instanţa judecătorească proprietate în devălmăşie a acestora dacă se va stabili că, în timpul căsătoriei, din contul mijloacelor comune ale soţilor sau al mijloacelor unuia dintre soţi ori în urma muncii numai a unuia dintre soţi, valoarea acestor bunuri a sporit simţitor (reparaţie capitală, reconstrucţie, reutilare, reamenajare etc.), deoarece deşi intimatul invocă că valoarea casei litigioase a crescut esenţial prin îmbunătăţirea şi repararea ei, instanţei de judecată nu au fost prezentate, în conformitate cu art.118 alin.(1) CPC, probe ce ar confirma aceste afirmaţii.

Or, raportul de evaluare prezentat de Cravcenco Vasile în susţinerea poziţiei sale, nu poate fi reţinut drept probă admisibilă şi pertinentă adusă în susţinerea afirmaţiilor că valoarea bunului litigios a sporit simţitor în perioada căsătoriei sale cu Bondarciuc Olga, deoarece a fost efectuat în mod unilateral, la cererea avocatului a lui Cravcenco Vasile – Mihăilă Olesea, astfel lipsind părţile la proces de drepturile prevăzute în art. 152 CPC, fapt care duce la dezechilibrarea principiului egalităţii.

În aceiaşi ordine de idei, instanţa de recurs apreciază critic declaraţiile martorilor Bondarciuc Anatolii, Pisarenco Liuba, Morari Anatolie, Rotari Andrei şi Cotlerov Alexandru, care au fost reţinute de instanţele judecătoreşti drept probe pertinente şi admisibile, pe motiv că aceştia, deşi, invocă că Cravcenco Vasile împreună cu Bondarciuc Olga, în perioada de timp 2001-2006, au efectuat reparaţia capitală a casei de locuit din mijloace financiare comune, însă aportul fiecărui din soţi la reparaţia efectuată nefiind stabilită, respectiv, declaraţiile acestora nu pot fi considerate drept credibile.

Faţă de cele expuse, se constată a fi neîntemeiate şi urmează a fi respinse şi cerinţele cu privire la atribuirea imobilului nr. 7 din satul Palanca, str. Tineretului, raionul Ştefan Vodă, regimul juridic al proprietăţii comune în devălmăşie şi recunoaşterea după Cravcenco Vasile a dreptului de proprietate asupra ½ cotei-părţi din casa de locuit şi terenul aferent situate în satul Palanca, str. Tineretului 7, raionul Ştefan Vodă, mai mult că acestea fiind cerinţe subsecvente celei cu privire la anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar nr. 1065 din 24 februarie 2010 şi păstrarea după Bondarciuc Andrei a dreptului de moştenire asupra ½ cotei-părţi din averea succesorală, şi anume asupra casei de locuit şi terenului aferent situate în satul Palanca, str. Tineretului 7, raionul Ştefan Vodă, care la caz sa constatat de fi una depusă tardiv.

Cele relatate în ansamblu atestă temeinicia recursului declarat de către Bondarciuc Andrei, reprezentat de avocatul Barbacar Anatolie şi indică la ilegalitatea hotărârilor de judecată a instanţelor ierarhic inferioare, fapt ce impune respingerea acţiunii ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie. Faţă de cele ce preced şi fiind cert că circumstanţele pricinii au fost constatate de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, nefiind necesară verificarea suplimentară a căror-va dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat, de a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi a emite o nouă hotărâre cu privire la respingerea cerinţei cu privire la anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie, iar în rest cerinţele urmează a fi respinse ca neîntemeiate.

8 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide : Se admite recursul declarat de către Bondarciuc Andrei, reprezentat de avocatul Barbacar Anatolie. Se casează integral decizia Curţii de Apel Bender din 17 iunie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Ştefan Vodă din 20 martie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cravcenco Vasile împotriva lui Bondarciuc Andrei cu privire la anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar, declararea bunului ca proprietate comună în devălmăşie şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra ½ cotei-părţi din casa de locuit şi teren aferent şi se emite o nouă hotărâre, prin care: Se respinge cerinţa lui Cravcenco Vasile împotriva lui Bondarciuc Andrei cu privire la anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie.

În rest cerinţele lui Cravcenco Vasile împotriva lui Bondarciuc Andrei cu privire la declararea bunului ca proprietate comună în devălmăşie şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra ½ cotei-părţi din casa de locuit şi teren aferent se resping ca fiind neîntemeiate. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva 9