2ra-2707/14 — Anularea certificatului de moştenitor legal

prima instanţă: A.Mandraburca nr.2ra-2707/14 instanţa de apel: Iu.Grosu, A.Corcenco, D.Corolevschi ÎNCHEIERE 24 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Lisnic Ludmila, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Lisnic Ludmila împotriva lui Lachi Trofim şi Lachi Ion, intervenient accesoriu notarul privat Iurie Pietraru cu privire la anularea certificatelor de moştenitori legali, repunerea în dreptul de moştenitor legal cu determinarea cotei în averea succesorală, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 17 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către avocatul Vrabie Corneliu în interesele lui Lachi Trofim, casată hotărîrea Judecătoriei Şoldăneşti din 19 noiembrie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 28 noiembrie 2012, Lisnic Ludmila a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Lachi Trofim şi Lachi Ion, intervenient accesoriu notarul privat Iurie Pietraru cu privire la anularea certificatelor de moştenitori legali, repunerea în dreptul de moştenitor legal cu determinarea cotei în averea succesorală.

În motivarea acţiunii a invocat că, s-a născut şi a crescut în familia cu fraţii Lachi Trofim, Lachi Ion cu părinţii Lachi Nicolae şi Vangheliţa. Prima a decedat mama sa, la 24 decembrie 2008. La 05 ianuarie 2012 a decedat şi Lachi Nicolae. Părinţii fiind în viaţă, au decis ca după decesul lor casa părintească să rămînă lui Lachi Ion, iar terenurile agricole să fie moştenite în cote-părţi egale între ei trei copii. Lachi Nicolae a decedat în spital, însă înainte de deces a solicitat prezenţa unui notar. La 02 ianuarie 2012 la spital a fost invitat notarul public Bulgac Svetlana pentru perfectarea unui testament referitor la moştenirea averii. Notarul Bulgac Svetlana a vorbit cu Lachi Nicolae, i-a citit conţinutul testamentului, textul căruia a fost pregătit preventiv, care a semnat testamentul, însă după decesul lui, notarul public Svetlana Bulgac a refuzat să elibereze reclamantei testament din cauza că decedatul a semnat testamentul inconştient.

A mai invocat că după decesul lui Lachi Nicolae, urma să plece peste hotarele ţării pe perioadă îndelungată. Din acest motiv, şi deoarece, testamentul a rămas neautentificat de notar, înainte de a pleca, a mers împreună cu Lachi Ion la alt notar public Pietraru Iurie pentru depunerea cererii privind exprimarea dorinţei de a participa la moştenirea averii succesorale al lui Lachi Nicolae ca moştenitori legali. Notarul public Pietraru Iurie a pregătit textul cererilor, ea a citit în glas cererea, pregătită pentru Lachi Ion, pentru ca să audă conţinutul cererii, după care a semnat cererea ei, fiind convinsă că semnează cererea privind participarea la moştenirea averii lăsate de Lachi Nicolae, necitind cererea perfectată pe numele ei, iar Lachi Ion a semnat cererea lui, personal necitind conţinutul.

După ce s-a întors în ţară la 03 noiembrie 2012 a aflat de faptul că numai fraţii ei Lachi Ion şi Lachi Trofim au fost incluşi în lista moştenitorilor legali, iar ea a fost exclusă din lista moştenitorilor legali din motivul că, precum benevol a refuzat să moştenească averea lăsată de tatăl ei, prin cererea semnată de ea.

Solicită reclamanta să fie anulată cererea pe care a semnat-o privitor la dosarul succesoral deschis după decesul tatălui ei Lachi Nicolae, ca fiind afectată cu eroare, să fie repusă în dreptul de moştenitor legal de grad I după decesul tatălui ei, Lachi Nicolae, la 05 ianuarie 2012, să fie anulate certificatele de moştenitor legal eliberate pe numele Lachi Trofim şi Lachi Ion pe cîte 1/2 din averea succesorală rămasă după decesul lui Lachi Nicolae, cu radierea lor la OCT Şoldăneşti din Registrul bunurilor imobile, să fie determinată cota parte a reclamantei din averea succesorală rămasă după decesul tatălui Lachi Nicolae, decedat la 05 ianuarie 2012 şi anume 1/3 din casa de locuit, terenul aferent ei şi terenurile agricole.

Prin hotărîrea Judecătoriei Şoldăneşti din 19 noiembrie 2013 acţiunea a fost admisă. A fost recunoscută nulă declaraţia depusă la notarul public Pietraru Iurie semnată de Lisnic Ludmila la 13 ianuarie 2012 şi înregistrată sub nr. 312, prin care refuză de a participa la moştenirea averii succesorale după decesul tatălui său Lachi Nicolae. Au fost anulat certificatele de moştenitori legali eliberate pe numele lui Lachi Trofim pe averea succesorală rămasă după decesul lui Lachi Nicolae cu nr. 4423, 4425, 4427, 4430 din 14 septembrie 2012. A fost repusă reclamanta Lisnic Ludmila în dreptul de moştenitor legal de gradul I după decesul lui Lachi Nicolae la 05 ianuarie 2012 cu determinarea cotei de 1/3 din averea succesorală: casa de locuit cu terenul aferent şi terenurile agricole.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 17 aprilie 2014 a fost admis apelul declarat de către avocatul Vrabie Corneliu în interesele lui Lachi Trofim, casată hotărîrea Judecătoriei Şoldăneşti din 19 noiembrie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii . La 11 iulie 2014 Lisnic Ludmila a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 17 aprilie 2014, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a menţionat că decizia instanţei de apel este emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural, nu au fost verificate toate circumstanţele şi rapoartele juridice invocate de către recurent, care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, fiind apreciate incorect probele.

Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Lisnic Ludmila nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Lisnic Ludmila în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Lisnic Ludmila ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Lisnic Ludmila se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat