2ra-2134/15 — Anularea certificatului de moştenitor legal

Judecătoria Comrat Dosarul nr.2ra-2134/15 Judecător: V. Derevenco Curtea de Apel Cahul Judecători: G. Vavrin, I. Dănilă, T. Dimitriadi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 09 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Iaman Nicolai, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iaman Nicolai împotriva notarului public Ganeva Liudmila, intervenient accesoriu Dragoi Teodor cu privire la anularea certificatului de moştenitor legal, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 26 martie 2015, CONSTATĂ : La data de 11 septembrie 2013 Iaman Nicolai a depus cerere de chemare în judecată împotriva notarului public Ganeva Liudmila, intervenient accesoriu Dragoi Teodor, solicitând recunoaşterea ilegalităţii acţiunilor notarului, anularea certificatului de moştenitor legal nr.9460 eliberate pe numele lui Dragoi Teodor la 13 septembrie 2010, obligarea notarului de a elibera certificat de moştenitor testamentar asupra a 1/2 cotă parte din terenurile arabile cu nr. cadastrale 9622118.156, 9622406.313, 9622101.378, 9622101.221, proprietatea defunctei Dragoi Maria.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la data de 13 septembrie 2010 notarul public Ganeva Liudmila a eliberat certificat de moştenitor legal (înregistrat cu nr.9456), prin care a autentificat, conform art. 1500 şi 1505 Cod civil, că moştenitorul 1/4 cotei - părţi ce a aparţinut lui Dragoi Maria, decedată la 10.05.2007, este soţul - Dragoi Teodor. De asemenea, în certificatul enunţat era indicat că, masa succesorală pentru care a fost eliberat, este compusă din 1/4 cotă - parte din terenurile arabile şi anume: 0,892 ha, nr. cadastral 9622101222; 0,3271 ha, nr. cadastral 9622101379; 0,0221 ha, nr. cadastral 9622406314; 0,3068 ha, nr. cadastral 9622118157, situate în s. Congaz, r-nul Comrat.

Menţionează reclamantul că, mătuşa sa Dragoi Maria i-a testat bunurile sale, şi anume ½ din casă şi ½ din terenul aferent, situate în s. Congaz, str. Sadovaia 53 şi o cota - parte din terenurile arabile situat pe teritoriul primăriei în s. Congaz în mărime de 0,3271 ha, 0,0221 ha, 0,8920 ha şi 0,3068 ha. Astfel, Dragoi Maria i-a testat cota sa parte din terenuri în mărime de 1,5480 ha (0,3271+0,221+0,8920+0,3068). 1 În legătură cu necesitatea de înregistrare a unei părţi din terenuri după sine, concomitent cu înregistrarea la OCT Comrat a certificatelor de moştenitor testamentar, a solicitat şi extrasul din registrul bunurilor imobile în privinţa următoarele terenuri arabile cu nr. cadastral 9622118.156, 9622406.313, 9622101.378, 9622101.221, pentru a le prezenta notarului public Ganeva Liudmila, deoarece conform art. 64 alin.(l) din Legea cu privire la notariat, probele privitor la componenţa masei succesorală trebuie să fie prezentate de moştenitor.

Însă din certificatele primite de la OCT Comrat la 23 iulie 2013 rezultă că, la data de 13 septembrie 2010, adică în aceiaşi zi când notarul Ganeva Liudmila a eliberat lui Dragoi Teodor cele două certificate de moştenitor legal, care au fost anulate de către instanţa de judecată (prin decizia Curţii de Apel Comrat din 18.12.2012), acesta i-a mai eliberat ultimului şi certificat de moştenitor legal cu nr. de înregistrare 9460 asupra ½ cotă - parte din terenurile arabile ce aparţineau lui Dragoi Maria. Consideră reclamantul că, certificatul de moştenitor legal din 13 septembrie 2010 îi încalcă drepturile sale, iar la data de 08 august 2013, în ordinea stabilită de art. 14 din Legea contenciosului administrativ, a expediat în adresa notarului cerere prealabilă.

De la care nu a primit nici un răspuns. Indică reclamantul, că circumstanţele indicate l-au determinat să se adreseze în instanţa de contencios administrativ, deoarece certificatul de moştenitor legal din 13 septembrie 2010 a fost eliberat ilegal lui Dragoi Teodor şi este pasibil anulării din motiv că, mătuşa sa Dragoi Maria i-a testat dânsului bunurile sale, şi anume ½ din casa de locuit şi ½ din terenul aferent situate în s. Congaz, str. Sadovaia 53 şi o cota - parte din terenurile arabile, situate pe teritoriul Primăriei s. Congaz pe o suprafaţă de 0,3271 ha, 0,0221 ha, 0,8920 ha şi 0,3068 ha. Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 10 aprilie 2014 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La data de 15 ianuarie 2014 Iaman Nicolai a declarat apel împotriva hotărârii enunţate, solicitând casarea acesteia, emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 15 aprilie 2014 a fost admisă cererea de apel depusă de Iaman Nicolai, casată hotărârea Judecătoriei Comrat din 10 aprilie 2014 şi pricina civilă restituită spre rejudecare în prima instanţă, în alt complet de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 11 iulie 2014 acţiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea instanţei de fond, la data de 17 iulie 2014 Iaman Nicolai a declarat apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri acţiunea să fie admisă.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 10 septembrie 2014 pricina civilă a fost strămutată pentru examinare în ordine de apel la Curtea de Apel Cahul. La data de 03 octombrie 2014 Iaman Nicolai a depus cerere de apel suplimentară, prin care a solicitat casarea integrală a hotărârii primei instanţe, emiterea unei noi hotărâri de admiterea acţiunii. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a 2 constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 26 martie 2015 s-a admis apelul declarat de către Iaman Nicolai, dar din alte motive. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Comrat din 11 iulie 2014 şi s-a pronunţat o hotărîre nouă prin care s-a respins acţiunea formulată de către Iaman Nicolai ca fiind neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel instanţa de apel a menţionat că, acţiunea înaintată nu este bazată pe probe ce ar demonstra că apelantul deţine statut de moştenitor legal în virtutea prevederilor art. 1500 Cod civil, şi nici nu a prezentat probe veridice şi concludente care ar demonstra că drepturile sau interesele legitime ca moştenitor legal i-au fost lezate, prin eliberarea de către notarul public Ganeva Liudmila a certificatului de moştenitor legal din 13 septembrie 2010 cu nr. 9460 pe numele lui Dragoi Teodor.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, la data de 30.06.2015 Iaman Nicolai a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei Curţii de Apel Cahul din 26 martie 2015 cu emiterea unei noi hotărîri prin care pretenţiile înaintate în acţiune să fie admise. La data de 03 septembrie 2015 Dragoi Teodor a înaintat referinţă prin care solicită declararea ca fiind inadmisibil a recursului înaintat de către Iaman Nicolai cu menţinerea deciziei instanţei de apel ca fiind legală. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. 3 Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Iaman Nicolai asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Iaman Nicolai ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Iaman Nicolai, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 26 martie 2015, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iaman Nicolai împotriva notarului public Ganeva Liudmila, intervenient accesoriu Dragoi Teodor cu privire la anularea certificatului de moştenitor legal. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4