2r-308/13 — Încasarea prejudiciului moral

Instanţa de apel: N. Budăi, A. Nogai, I. Muruianu Dosarul nr. 2r-308/13 DECIZIE 12 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului judecătorul: Iulia Sîrcu, Judecători: Vera Macinskaia, Ion Vîlcov, judecînd recursul declarat de către Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Calancea Radu împotriva Ministerului Finanţelor, Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, privind încasarea prejudiciului moral şi obligarea Procuraturii Generale de a aduce scuze oficiale, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2013, prin care cererea de apel a fost restituită, c o n s t a t ă: La 01 iulie 2011, Calancea Radu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, privind încasarea prejudiciului moral şi obligarea Procuraturii Generale de a aduce scuze oficiale.

În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că la 07 aprilie 2009, în jurul orelor 19.30, se afla în faţa Guvernului, pentru a participa la protestul paşnic, unde a şi stat pînă la ora 22.00. După ora 22.00, s-a îndreptat spre clădirile Parlamentului şi Preşedenţiei. Ajungînd în spatele Parlamentului, a observat mai multe bătăi. Tot acolo l-a văzut pe Radu Lungu – o cunoştinţă din curtea blocului în care locuieşte. S-a apropiat de acesta şi a început să discute, iar datorită faptului că în apropiere erau multe scaune cu rotile (posibil din Parlament), i-a propus lui Radu Lungu să se aşeze. Peste cîteva minute, s-au apropiat două persoane în civil şi i-au întrebat ce fac, fără a mai aştepta un răspuns i-au bruscat, i-au lovit şi au fost duşi în garajul Parlamentului, unde vreo zece persoane i-au bătut timp de aproximativ zece minute.

Mai tîrziu, în jurul orelor 23.00-24.00, a venit un microbus marca Mercedes Vito, şi au fost trîntiţi în portbagajul acestuia şase persoane, transportîndu-i astfel la CPs Buiucani. Acolo, ajunşi la etajul doi, au fost impuşi să îngenuncheze pe coridor (vreo jumătate de oră) şi au fost din nou loviţi de către colaboratorii poliţiei (în uniformă). Îşi aminteşte reclamantul că numele unui poliţist era Roma. În celulă a fost dus dimineaţa, în jurul orei 07.00. La 08 aprilie 2009, în jurul orelor 06.00, ofiţerul de serviciu de la CPs Buiucani i- a contactat pe părinţi şi i-a anunţat că a fost reţinut. Dat fiind faptul că este bolnav de astmă bronşială (pînă la vîrsta de 18 ani a fost invalid), părinţii s-au prezentat la 08 aprilie 2009 ora 07.00 la CPs Buiucani cu medicamentele necesare.

Medicamentele au fost date unui poliţist, însă nu au fost transmise lui. Indică reclamantul că a fost dus la medic, unde urma să treacă controlul medical, însă acolo a fost bătut şi impus să semneze într-un caiet al medicului. Nu ştie pentru ce a semnat. La 08 aprilie 2009, în celula de aproximativ 14 m2 erau deţinute 7 persoane, iar în acea zi n-au fost hrăniţi. Mai indică reclamantul că, la 08 aprilie 2009, au fost întocmite (de către ofiţerul de urmărire penală Galina Corniţei) procesul-verbal de reţinere şi procesul-verbal de aducere la cunoştinţă şi de explicare persoanei reţinute a drepturilor şi obligaţiilor bănuitului. Tot la această dată a fost emisă ordonanţa privind pornirea urmăririi penale.

La 09 aprilie 2009, au fost vizitaţi de medici, însă alţi medici decît primul, unde s-a semnat şi au fost duşi la Centrul de Expertize. Tot la 09 aprilie 2009, părinţii au venit din nou la CPs Buiucani, însă li s-a comunicat că el a fost transferat la Judecătoria Buiucani. La Judecătoria Buiucani li s- au comunicat că asemenea persoane nu au fost judecate şi că nici nu există careva materiale în acest sens. Nici pe listele Comisariatului General de Poliţie nu figura. Abia la 12 aprilie 2009, a apărut pe listele MAI, precum că este arestat. Era bănuit că a săvîrşit intenţionat jaful prevăzut de art. 187 alin. (2) lit. b, d Cod penal. La 10 aprilie 2009, Judecătoria Buiucani (judecător M. Drosu), a hotărît asupra demersului procurorului sect.

Buiucani V. Cernalev, dispunînd aplicarea măsurii preventive arest, pe un termen de 10 de zile, iar prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 10 aprilie 2009, s-a dispus examinarea demersului procurorului în sediul Comisariatului General de Poliţie al mun. Chişinău. La 13 aprilie 2009, tatăl lui a depus plîngere în adresa Procuraturii militare, specificînd că a fost maltratat de către colaboratorii de poliţie în timpul reţinerii. Împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani a fost depus recurs la 14 aprilie 2009, de către avocatul reclamantului – Postica Alexandru, prin care s-a solicitat casarea încheierii şi anularea măsurii preventive cu eliberarea persoanei de sub arest. Tot la acea dată, a fost înaintat un demers de către procuror privind necesitatea prelungirii, în privinţa lui a termenului deţinerii sub stare de arest.

La 16 aprilie 2009, a fost admis recursul, fiind anulată încheierea şi mandatul de arest, pronunţîndu-se o nouă hotărîre prin care a fost aplicată măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi ţara. Drept urmare a admiterii recursului, la 16 aprilie 2009, fost retras demersul procurorului sect. Buiucani. La 02 octombrie 2009, prin Ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală, a fost scos de sub urmărire penală în baza art. 187 alin. (2) lit. b, d Cod penal. 2 La 12 februarie 2010, prin Ordonanţa Procurorului interimar al sect. Buiucani, mun.

Chişinău, V. Pascari, a fost dispusă anularea ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală a lui din 02 octombrie 2009. La 21 decembrie 2010, prin sentinţa Judecătoriei Buiucani, a fost achitat, din motivul că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, împotriva sentinţei, a fost declarat apel de către acuzatorul de stat, care a fost respins la data de 01 iunie 2011. Astfel, a fost maltratat de către colaboratorii de poliţie şi a fost arestat preventiv pentru o infracţiune pe care n-a săvîrşit-o, fiind supus astfel unor enorme suferinţe fizice şi psihice. Instanţa de judecată care a aplicat arestul în privinţa reclamantului, au examinat cauza superficial, fără administrarea de probe, la fel a acţionat şi Procuratura, fapt ce demonstrează abuzul acestor funcţionari.

In plus, Procuratura a redeschis dosarul penal în privinţa lui, el fiind astfel obligat să meargă de mai multe ori în faţa organelor de drept şi să dea explicaţii pentru o faptă pe care n-a săvîrşit-o, fiind supus astfel la şi mai mari suferinţe psihice o perioadă îndelungată de timp. Consideră reclamantul, că urmează a fi reparat prejudiciul moral şi material, cauzat în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală şi efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei. Concomitent indică reclamantul că prin aceste acţiuni a fost grav violat principiul prezumţiei nevinovăţiei.

A fost lipsit de posibilitatea de a se deplasa peste hotarele Republicii Moldova, fiindu-i impusă astfel de restricţie. Conform deciziei Colegiului Penal al Curţii de Apel mun. Chişinău din 01 iunie 2011, a fost achitat, din motivul că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii. Ţinînd cont de vîrsta care o are, de faptul că a fost reţinut în CGP timp de 8 zile, de faptul că organele Procuraturii în mod intenţionat au tărăgănat soluţionarea cauzei, deşi nu existau probe, care ar fi confirmat învinuirea înaintată, fiind achitat abia în iunie 2011, a fost grav încălcat principiul prezumţiei de nevinovăţie de către organele de urmărire penală. Consideră reclamantul că încasarea prejudiciului moral în mărime de 100.000 lei v-or fi suficiente pentru acoperirea frustrărilor, batjocurilor, şocurilor emotive, anxietăţii, complexului de inferioritate la care a fost supus pînă la momentul de faţă.

Consideră că, cuantumul cerut este unul justificat şi echitabil, deoarece anume el ar corespunde suferinţelor sale care i-au fost cauzate de către organele de anchetă prin fabricarea dosarului penal şi includerea măsurilor de restricţionare. Mai mult ca atît, acestea au acţionat la indicaţia conducerii de vîrf a ţării, deci era un dosar la comandă ce se demonstrează şi prin decizia Curţii de Apel de achitare a sa. Plus la aceasta reclamantul solicită ca procurorul să-i prezinte scuzele oficiale, în formă scrisă. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 29 mai 2012, acţiunea a fost admisă parţial şi s-a dispus încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul reclamantului a prejudiciului moral în sumă de 5.000 lei.

în rest acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, 14 iunie 2012, Radu Calancea a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu admiterea acţiunii în cuantum deplin. 3 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 noiembrie 2012, cererea de apel declarată de către Radu Calancea a fost respinsă, iar hotărîrea instanţei de fond – menţinută. La 04 decembrie 2012, Ministerul Finanţelor a declarat apel împotriva hotărîrii instanţei de fond, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunţarea unei hotărîri noi, de respingere a acţiunii. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2013, cererea de apel declarată de către Ministerul Finanţelor a fost restituită, ca fiind depusă cu omiterea termenului.

Nefiind de acord cu încheierea instanţei de apel, la 28 ianuarie 2013, Ministerul Finanţelor a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat casarea acesteia, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chişinău, pentru examinarea apelului. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că instanţa de apel în mod neîntemeiat a restituit cererea sa de apel, întrucît, nu a cunoscut despre redactarea hotărîrii instanţei de fond şi nici de examinarea cauzei în ordine de apel, la cererea de apel declartă de către Calancea Radu. Mai indică recurentul că nu a primit nici o înştiinţare de la instanţele de judecată. Menţionează recurentul că copia hotărîrii instanţei de fond a recepţionat-o la 13 noiembrie 2012, iar la 30 noiembrie 2012 a depus recurs împotriva hotărîrii.

Potrivit prevederilor art. 425 CPC, recursul împotriva încheierii se depune în termen de 15 zile de la data pronunţării ei. Curtea de Apel Chişinău a pronunţat încheierea la 17 ianuarie 2013, iar cererea de recurs a fost depusă la 28 ianuarie 2013, motiv pentru care Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen. Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că recursul declarat de către Ministerul Finanţelor urmează a fi respins, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2013, cererea de apel declarată de către Ministerul Finanţelor a fost restituită, ca fiind depusă cu omiterea termenului. Potrivit prevederilor art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de apel restituie, printr- o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Pornind de la prevederile normei de drept menţionate, Colegiul conchide că instanţa de apel corect a restituit cererea de apel Ministerului Finanţelor, or, aceasta nu a depus cererea de apel în termenul legal de atac şi nici nu a solicitat repunerea în termen a apelului.

Mai mult ca atît, instanţa de recurs notează că, la examinarea pricinii în ordine de apel, la cererea de apel declarată de către Calancea Radu, Ministerul Finanţelor a fost înştiinţat în modul stabilit de lege, fapt confirmat prin avizele de recepţie (f.d. 84, 93). 4 Astfel, argumentul recurentului precum că nu a cunoscut despre examinarea pricinii în ordine de apel, nu este unul plauzibil. La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs. Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs. Moldova, Popov vs. Moldova şi Melnic vs. Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către paraţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil. Potrivit celor expuse şi având în vedere faptul că, încheierea contestată este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea. În temeiul celor expuse, în baza art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Ministerul Finanţelor.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Calancea Radu împotriva Ministerului Finanţelor, Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, privind încasarea prejudiciului moral şi obligarea Procuraturii Generale de a aduce scuze oficiale. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 5