2ra-3038/13 — Încasarea prejudiciului cauzat

dosar nr. 2ra-3038/13 prima instanţă: I. Timofei instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican, DECIZIE 02 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Nicolae Clima şi Tatiana Vieru examinând recursurile declarate de Procuratura Generală şi Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bezniuc Radu împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, instanţelor judecătoreşti şi obligarea Procuraturii de a prezenta scuze oficiale, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 mai 2013, prin care au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală şi admis apelul declarat de către Bezniuc Radu, casată hotărîrea primei instanţe în partea respingerii încasării prejudiciului material şi prezentarea scuzelor oficiale din partea Procuraturii Generale şi emiterea în această parte soluţie nouă, c o n s t a t ă La 11 octombrie 2010, Bezniuc Radu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

instanţelor judecătoreşti şi obligarea Procuraturii de a prezenta scuze oficiale. În motivarea acţiunii reclamantul, a invocat că, la 16 martie 2005, de către conducerea urmăririi penale în organele centrale ale Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţie, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi SV a Procuraturii Generale a fost dispusă începerea urmăririi penale împotriva sa, precum că ar fi săvîrşit infracţiunile prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b), art. 195 alin. (2) / art. 19 alin. (4) Cod penal. 1 La 17 martie 2005, a fost reţinut de către organele Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţie, şi prin încheierea Judecătorului de instrucţie sect. Buiucani, mun.

Chişinău din 19 martie 2005, i-a fost aplicat arest preventiv - măsură preventivă menţinută pînă la pronunţarea sentinţei de către prima instanţă din 10 aprilie 2006. Astfel, la demersul Organului de Urmărire Penală, la 30 martie 2006, de către Judecătorul de instrucţie al sect. Buiucani, mun. Chişinău a fost dispusă aplicarea sechestrului pe averea personală. La 10 aprilie 2006, în urma examinării cauzei penale în învinuirile aduse, de către Judecătoria Botanica a fost pronunţată sentinţa de achitare în ceea ce priveşte capetele de acuzare pe art. 324 alin. (3) lit. b), dar şi de condamnare pe art. 195 alin. (2) / art. 196 alin. (4) Cod penal, la un termen de 5 ani închisoare cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de 5 ani.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 octombrie 2006, au fost respinse apelurile acuzatorilor de stat şi al apărătorului său cu menţinerea sentinţei Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, astfel a fost deţinut în continuare în stare de arest. Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 19 iunie 2007 a admis recursurile Procurorului, apărătorilor şi inculpaţilor, cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea cauzei în aceeaşi instanţă pentru rejudecarea în alt complet de judecători. Măsura de reprimare în privinţa lui Bezniuc Radu fiind menţinută.

La 09 octombrie 2007, după o nouă rejudecare a cauzei penale, de către Curtea de Apel Chişinău a fost emisă decizia prin care s-a admis parţial apelurile avocaţilor, şi s-a respins apelul procurorilor, s-a casat parţial sentinţa primei instanţe în partea condamnării, cu pronunţarea unei noi decizii privind încetarea procesului penal intentat împotriva lui şi pe art. 195 alin. (2) / art. 196 alin. (4) Cod penal, pe motivul că fapta nu întruneşte elementele componenţei de infracţiune, cu eliberarea imediată de sub strajă.

Astfel, ca urmare a acţiunilor ilicite şi neîntemeiate intentate de către organele de urmărire penală, a fost supus unor serii întregi de suferinţe psihice şi fizice, în perioada de detenţie din 16 martie 2005 pînă la 09 octombrie 2007, fiind deţinut în Penitenciarul nr. 13, supus unui tratament inuman şi degradant, i-a fost pusă în pericol libertatea şi securitatea persoanei, precum şi a fost privat de dreptul de a munci în această perioadă, dar şi de dreptul la viaţă privată. Susţine că, în urma acestor circumstanţe, soţia sa Sîrbu Natalia, fiind în acea perioadă însărcinată, a fost supusă unui stres emoţional de durată, care inevitabil a influenţat negativ asupra copilului minor, Bezniuc Radu, în vîrstă de 3 ani.

La 17 noiembrie 2005 s-a născut al doilea copil, în condiţii de risc pentru viaţa mamei şi a copilului. Ca urmare a acestei conjuncturi, soţia sa nu mai poate să nască, fiind necesară intervenţia făcută de medici la naştere şi aplicarea măsurilor de reanimare. Ca temei de drept, reclamantul Bezniuc Radu şi-a întemeiat acţiunea pe art. 1405 Codul civil şi art, 6-8, 10-11 al Legii nr. 1545 cu privire la modul de reparare 2 a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti din 25 februarie 1998, Cere, reclamantul încasarea din contul statului în beneficiul său prejudiciul material cauzat şi moral estimat la suma de 100 000 lei, încasarea cheltuielilor juridice şi obligarea Procuraturii Generale să-i prezinte scuze oficiale pentru că a fost supus neîntemeiat urmăririi penale.

La 24 noiembrie 2010 Bezniuc Radu a înaintat cerere de concretizare a acţiunii solicitînd încasarea prejudiciului material estimat preliminar în sumă de 37033 lei. În motivarea cererii de concretizare a invocat că pe parcursul examinării pricinii va prezenta date suplimentare la evaluarea cuantumului prejudiciului material şi pentru alte cheltuieli suportate, dat fiind faptul că, cauza penală se află în arhiva Judecătoriei primei instanţe care conţine 11 volume, iar programul de a face cunoştinţă cu materialele cauzei este restrîns.

La 30 mai 2012, avocatul Mihailov Veronica în interesele reclamantului Bezniuc Radu a înaintat o cerere de concretizare a pretenţilor, prin care a solicitat instanţei de judecată încasarea prejudiciului patrimonial în mărime de 277 588 lei, încasarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei şi obligarea Procuraturii Generale de a prezenta scuze oficiale în numele statului faţă de Bezniuc Radu pentru că a fost supus neîntemeiat urmăririi penale. În motivarea cererii de concretizare a pretenţiilor, reclamantul a indicat că, statul urmează să-i achite prejudiciul material în mărime de 277588 lei, ca fiind cuantumul sumei de compensare a cîştigului lunar al persoanei la momentul cauzării prejudiciului.

A menţionat că, de la 01 noiembrie 2004 şi pînă la 11 februarie 2005, a activat în calitate de Director Vînzări şi marketing al întreprinderii de stat „Air Moldova”, respectiv cînd a fost reţinut şi ulterior ţinut în condiţii de detenţie era persoană neangajată. Mai mult, conform informaţiei din carnetul de muncă al lui Bezniuc Radu, venitul total pentru anul precedent anului deţinerii sale în arest, adică în anul 2004, a fost de 114 875 lei şi împărţind la 12, cîştigul lunar fiind de 9 572 lei. Dat fiind faptul că, reclamantul a fost deţinut în perioada de 17 martie 2005 pînă la 09 octombrie 2007, cele 29 luni cumulate, înmulţindu-se cu cîştigul lunar, formează suma de 277 588 lei, drept cuantumul sumei prejudiciate persoanei pentru perioada de ţinere ilegală şi privarea de dreptul de a munci.

Cu referire la cuantumul prejudiciului moral, suplimentar la cele indicate în cererea de bază, a indicat că, prin acţiunile ilicite comise de organele de urmărire penală şi instanţele de judecată, în dauna lui Bezniuc Radu, au afectat grav imaginea şi reputaţia profesională a reclamantului. În perioada reţinerii sale, în martie 2005, despre investigaţiile pornite împotriva sa, s-au difuzat informaţii în presă, mass-media şi site-urile de ştiri, care pînă în prezent daunează imaginii şi demnităţii personale a reclamantului. Aceste informaţii pînă în ziua de astăzi îi umbresc posibilităţile de activitate cu partenerii interni şi externi, punînd la 3 îndoială credibilitatea personalităţii şi capacităţilor sale ca expert independent în domeniul serviciilor de transport aerian.

Cere, reclamantul încasarea prejudiciului patrimonial în mărime de 277 588 lei, încasarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei şi obligarea Procuraturii Generale a Republicii Moldova de a prezenta scuze oficiale în numele statului faţă de Bezniuc Radu pentru că a fost supus neîntemeiat urmăririi penale. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 20 septembrie 2012, acţiunea înaintată de către Bezniuc Radu a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea din bugetul de stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Bezniuc Radu 100 000 lei pentru recuperarea prejudiciului moral. În rest, pretenţiile formulate de către Bezniuc Radu au fost respinse.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 mai 2013 au fost respinse apelurile declarate de către Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală şi s-a admis recursul declarat de către Bezniuc Radu. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 20 septembrie 2012, în partea respingerii cererii lui Bezniuc Radu privind încasarea prejudiciului material şi prezentarea scuzelor oficiale din partea Procuraturii Generale şi în această parte se emite o nouă hotărîre prin care s-a admis acţiunea. S-a încasat de la bugetul statului prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Bezniuc Radu prejudiciul material în mărime de 277 588 lei şi s-a obligat Procuratura Generală să aducă scuze oficiale în numele statului faţă de Bezniuc Radu, pentru supunerea neîntemeiată urmăririi penale.

Hotărîrea primei instanţe în partea încasării prejudiciului moral s-a menţinut fără modificări. La 28 iunie 2013, Procuratura Generală şi la 28 august 2013 Ministerul Finanţelor au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursurilor, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă. În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data pronunţării deciziei, iar în cazul redactării acesteia, de la data înştiinţării scrise a părţilor despre semnarea hotărârii redactate. Potrivit scrisorii de însoţire anexată la materialele pricinii, decizia instanţei de apel a fost expediată în adresa recurenţilor la 19 iunie 2013 (f.d.

164). Prin înscrisul anexat de către Procuratura Generală se atestă faptul că, copia deciziei instanţei de apel a recepţionat-o la 25 iunie 2013 (f.d.168). La materialele dosarului nu este nicio dovadă care să probeze faptul recepţionării deciziei de către Ministerul Finanţelor. Prin prisma dispoziţiei citate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile declarate în termen. În motivarea cererilor de recurs, Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală au invocat că instanţele ierarhic inferioare au interpretat eronat legea, au aplicat legea care nu urma a fi aplicată, în consecinţă au emis hotărîri ilegale.

4 În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 30 august 2013 prin referinţa depusă de către Bezniuc Radu, ultimul şi-a exprimat dezacordul faţă de recursul depus de către Procuratura Generală, solicitînd respingerea acestuia ca fiind inadmisibil, iar faţă de recursul depus de Ministerul Finanţelor, pînă la examinarea pricinii nu şi-a expus opinia pe marginea acestuia.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat în limitele invocate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în ordine de apel din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din materialele pricinii rezultă că la 16 martie 2005, de către conducerea urmăririi penale în organele centrale ale Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţie, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi SV a Procuraturii Generale a fost dispusă începerea urmăririi penale împotriva lui Bezniuc Radu, referitor la săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b), art. 195 alin. (2) / art. 19 alin. (4) Cod penal. La 17 martie 2005, Bezniuc Radu a fost reţinut de către organele Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţie. Prin încheierea Judecătorului de instrucţie sect. Buiucani, mun. Chişinău din 19 martie 2005, i-a fost aplicat arest preventiv, pe un termen de 10 zile (f.d.29).

La 17 martie 2005, Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău la demersul procurorului, a pus în sarcina organului de urmărire penală al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei efectuarea percheziţiei pe adresa domiciliului lui Bezniuc Radu (f.d.68). Prin procesul-verbal din 17 martie 2005, se atestă faptul perchiziţionării domiciliului lui Bezniuc Radu de către organul de urmărire penală. A fost dispusă aplicarea sechestrului pe averea personală a reclamantului(f.d.70-72). La 10 aprilie 2006, în urma examinării cauzei penale în învinuirile aduse, de către Judecătoria Botanica a fost pronunţată sentinţa de achitare în ceea ce priveşte 5 capetele de acuzare pe art. 324 alin. (3) lit. b), dar şi de condamnare pe art. 195 alin. (2) / art. 196 alin. (4) Cod penal, la un termen de 5 ani închisoare cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de 5 ani (f.d.30-31).

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 octombrie 2006, au fost respinse apelurile acuzatorilor de stat şi al apărătorului său cu menţinerea sentinţei Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, fiind deţinut în continuare în stare de arest (f.d.32). Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 19 iunie 2007 a admis recursurile Procurorului, apărătorilor şi inculpaţilor, cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea cauzei în aceeaşi instanţă pentru rejudecarea în alt complet de judecători. Măsura de reprimare în privinţa lui Bezniuc Radu a fost menţinută (f.d.33).

După o nouă rejudecare, Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 09 octombrie 2007, a admis parţial apelurile avocaţilor, şi a respins apelul procurorilor, s-a casat parţial sentinţa primei instanţe în partea condamnării, cu pronunţarea unei noi decizii privind încetarea procesului penal intentat împotriva lui şi pe art. 195 alin. (2) / art. 196 alin. (4) Cod penal, pe motivul că fapta nu întruneşte elementele componenţei de infracţiune, cu eliberarea imediată de sub strajă (f.d.76-92). La 11 octombrie 2010, Bezniuc Radu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, instanţelor judecătoreşti şi obligarea Procuraturii de a prezenta scuze oficiale.

Ulterior, pe parcursul examinării pricinii la 30 mai 2012, avocatul Mihailov Veronica în interesele reclamantului Bezniuc Radu a înaintat cerere de concretizare a pretenţilor, prin care a solicitat instanţei de judecată încasarea prejudiciului patrimonial în mărime de 277 588 lei, încasarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei şi obligarea Procuraturii Generale de a prezenta scuze oficiale în numele statului faţă de Bezniuc Radu pentru că a fost supus neîntemeiat urmăririi penale. Fiind investită cu examinarea acestei pricini, prima instanţă prin hotărârea din 20 septembrie 2012 a admis parţial acţiunea înaintată de către Bezniuc Radu, fiind dispusă încasarea din bugetul de stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Bezniuc Radu 100 000 lei pentru recuperarea prejudiciului moral.

În rest, pretenţiile formulate de către Bezniuc Radu au fost respinse. Instanţa de apel prin decizia din 16 mai 2013 a respins apelurile declarate de către Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală şi a admis recursul declarat de către Bezniuc Radu. A casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 20 septembrie 2012, în partea respingerii cererii lui Bezniuc Radu privind încasarea prejudiciului material şi prezentarea scuzelor oficiale din partea Procuraturii Generale şi în această parte a emis o nouă hotărîre prin care a admis acţiunea. 6 A încasat de la bugetul statului prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Bezniuc Radu prejudiciul material în mărime de 277 588 lei şi a obligat Procuratura Generală să aducă scuze oficiale în numele statului faţă de Bezniuc Radu, pentru supunerea neîntemeiată urmăririi penale.

Hotărîrea primei instanţe în partea încasării prejudiciului moral s-a menţinut fără modificări. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că concluziile instanţei de apel sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. În conformitate cu art. 1 alin. (1) şi (2) Cod de procedură penală, procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti cu participarea părţilor în proces şi a altor persoane, desfăşurată în conformitate cu prevederile prezentului cod. Procesul penal se consideră început din momentul sesizării sau autosesizării organului competent despre pregătirea sau săvîrşirea unei infracţiuni.

Procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni, precum şi protejarea persoanei şi societăţii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracţiunilor presupuse sau săvîrşite, astfel ca orice persoană care a săvîrşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală şi condamnată.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545 din 25 februarie 1998 cu modificările şi completările ulterioare, este reparabil prejudiciul moral şi material, cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurii represive de ţinere sub arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală, condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunităţii. Articolul 11 alin.(1) aceiaşi lege prevede că, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luîndu- se în considerare gravitatea infracţiunii de a cărei săvârşire a fost învinuită persoana respectivă, caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată, rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei, durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată, natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei, suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice, măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate, durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

Prin tragerea la răspundere penală, lui Bezniuc Radu i s-a adus atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, iar suferinţele psihice provocate trebuie compensate prin acordarea unor despăgubiri. 7 Conform art. 1422 alin. (1) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luând în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate. În conformitate cu art. 239 - 240 Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată.

La adoptarea hotărîrii, instanţa judecătorească, în limitele pretenţiilor invocate, apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii. Hotărîrile criticate nu corespund acestor rigori. În conformitate cu art. 373 Cod de procedură civilă, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.

În limitele apelului, instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces. În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanţa de apel se pronunţă în fond, numai în temeiul celor invocate în primă instanţă. Instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărîrii primei instanţe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărîrii în întregul ei. Astfel, instanţa de apel urma să examineze pricina sub toate aspectele, dar nu să se limiteze la cerinţele şi motivarea invocată de către reclamantul Bezniuc Radu.

Curtea de Apel nu a luat în consideraţie că la momentul reţinerii - 17 martie 2005 a lui Bezniuc Radu de către organul de urmărire penală, ultimul deja nu mai era angajat în cîmpul muncii, fiind eliberat din propria iniţiativă la 11 februarie 2005 (f.d.55 verso). Astfel, sunt eronate concluziile instanţei de apel la determinarea cuantumului prejudiciului material, punînd la bază salariul primit de către Bezniuc Radu pentru anul precedent anului deţinerii sale în arest, adică 2004. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că instanţa de apel la determinarea prejudiciului material cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, urma să se 8 conducă de salariul mediu pe ţară, dat fiind faptul că Bezniuc Radu la momentul reţinerii de către organele de urmărire penală, era deja eliberat din cîmpul muncii la propria iniţiativă.

Totodată, instanţa de recurs reiterează că, în termenii Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, prejudiciul moral, se exprimă prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât acesta să aibă efect compensatoriu şi nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor, şi nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că erorile judiciare nu pot fi corectate de instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursurile, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 mai 2013 şi de a restitui pricina spre rejudecare în ordine de apel, în alt complet de judecători.

La o nouă judecare instanţa de apel urmează să ţină cont de cele expuse, să dea o apreciere corectă circumstanţelor de fapt şi de drept şi să emită o hotărîre întemeiată şi legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admit recursurile declarate de Procuratura Generală şi Ministerul Finanţelor. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 mai 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bezniuc Radu împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, instanţelor judecătoreşti şi obligarea Procuraturii de a prezenta scuze oficiale, cu trimiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Svetlana Novac judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Nicolae Clima Tatiana Vieru 9