1rh-4/2026 — Art. 152 alin. 1 CP

Pavel Rogoja a fost apărat de avocații Dumitru Josan și Emanoil Ploșnița.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură penală. Pavel Rogoja a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la trei ani și patru luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. Instanța a admis parțial acțiunea civilă.

La 02 octombrie 2015, Curtea de Apel Chișinău a admis apelurile inculpatului și avocaților acestuia, a casat sentința în latura penală și a pronunțat o nouă hotărâre prin care Pavel Rogoja a fost condamnat la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 267 de ore. Instanța a încasat cheltuielile de asistență juridică. În rest, a fost menținută sentința.

La 12 aprilie 2016, Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibil recursul părții vătămate și a avocatului acesteia. Recursul procurorului a fost admis, casată decizia în partea stabilirii pedepsei și a pronunțat o nouă hotărâre. Pavel Rogoja a fost condamnat la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 160 de ore. În rest, a fost menținută decizia.

La 16 august 2016, partea vătămată Tudor Gutium a depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) o cerere (cererea nr. 49542/16). El a invocat deficiențe în ancheta privind relele tratamente la care a fost supus.

La 04 decembrie 2025, CtEDO a pronunțat hotărârea în cauza Gutium v. Moldova. CEDO a constatat încălcarea art. 3 din Convenție, reținând că autoritățile nu au desfășurat o investigație efectivă a cazului, iar pedeapsa aplicată și cuantumul relativ redus al despăgubirilor acordate cu titlu de prejudiciu moral sunt incompatibile cu obligațiile pozitive ale statului.

La 25 februarie 2026, avocatul Doina Crețu, în numele părții vătămate Tudor Gutium, a depus o cerere de revizuire în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 6) 1 Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2016, reluarea examinării cauzei în ordine de recurs sub aspectul încadrării juridice, individualizării pedepsei, reparării prejudiciului moral, încasarea cheltuielilor de asistență juridică și cheltuielile de traducere. Potrivit cererii de revizuire, prin hotărârea din 04 decembrie 2025, CtEDO a constatat că avut loc o încălcare a art. 3 al Convenției.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 10 iulie – 01 octombrie 2014. Prima instanță a examinat cauza în perioada 04 noiembrie 2014 – 28 aprilie 2015. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 26 mai – 02 octombrie 2015. Instanța de recurs a examinat cauza în perioada 14 decembrie 2015 – 12 aprilie 2016. La 13 martie 2026, dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Pavel Rogoja a fost învinuit că, la 19 iunie 2014, în jurul orei 13:00, în urma unui conflict cu Tudor Gutium, i-a aplicat acestuia lovituri peste tot corpul. Conform raportului de expertiză medico-legală din 24 septembrie 2014, lui Tudor Gutium i-au fost cauzate fractura coastelor 7, 8, 9, 10 pe stânga, traumă cranio- cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, contuzie ușoară a globului ocular stâng, hemoragie subconjunctivală, echimoze pe față, care se califică ca vătămare medie. Fapta a fost încadrată în baza art. 152 alin. (1) Cod penal. b. Acțiunile procesuale

La 19 iunie 2014, Tudor Gutium a depus o plângere la Inspectoratul de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău, împotriva lui Pavel, Alexandru și Angela Rogoja. Potrivit plângerii, aceștia l-au agresat fizic, cauzându-i leziuni corporale (f.d.10, vol. I).

La 10 iulie 2014, a fost pornită urmărirea penală nr. 2014021760 conform elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal. Organul de urmărire penală a constatat că, la 19 iunie 2014, în jurul orei 13:00, Pavel Rogoja, împreună cu fiul său Alexandru, i-au aplicat lovituri pe tot corpul lui Tudor Gutium, cauzându-i vătămări corporale medii (f.d.1, vol. I).

La 16, 23 și 30 iulie 2014, Pavel, Alexandru și Angela Rogoja au fost recunoscuți în calitate de bănuiți (f.d.101, 108, 120, vol. I).

La 29 iulie 2014, partea vătămată Tudor Gutium a depus o plângere la Inspectoratul de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău, pe faptul că a fost apelat telefonic de către Pavel Rogoja, care l-a amenințat cu aplicarea violenței fizice (f.d.23-24, vol. I).

La 31 iulie 2014, organul de urmărire penală a propus procurorului în Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău, Aliona Lașcu, punerea sub învinuire a 2 bănuiților Pavel, Alexandru și Angela Rogoja, în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal (f.d.133-136, vol. I).

La 04 august 2014, martorul Anatolie Gherasim a depus la Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău, o plângere în care a invocat că la 31 iulie 2014, aproximativ la ora 11:30, în preajma Circului, a fost oprit de către Alexandru Rogoja, care i-a propus câteva bancnote a câte 50 de lei, pentru a-și retragere declarațiile depuse ca martor în cauza penală unde figurează ca bănuiți Pavel, Alexandru și Angela Rogoja (f.d.145, vol. I).

La 25 august 2014, procurorul în Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău, Aliona Lașcu, a restituit cauza penală la SUP a IP Rîșcani al DP mun. Chișinău, pentru completarea urmăririi penale (f.d.138, vol. I).

La 28 august 2014, avocatul Dumitru Josan a depus la Inspectoratul de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău, un demers prin care a solicitat audierea martorilor apărării Iurie Ciornîi, Victor Șcumat și Ion Smochină (f.d.42, vol. I).

La 17 septembrie 2014, martorul Victor Șcumat a declarat că, în luna iunie a fost la circ pentru a afla cum poate transmite un colet în Franța. În timp ce aștepta a auzit gălăgie lângă rutierele care se duc în Italia și a văzut că un bărbat a lovit cu pumnul sau cu palma o doamnă în regiunea feței. Femeia a început a țipa. S-a apropiat un alt bărbat care i-a dat câteva lovituri bărbatului care lovise femeia. Acesta s-a împiedicat și a căzut jos. Nu a văzut ca acesta să-și piardă cunoștința. Acesta s-a ridicat peste trei minute (f.d.48-49, vol. I).

La 18 septembrie 2014, martorul Iurie Ciornîi a declarat că periodic activează neoficial ca șofer pe rutele Italia-Moldova. În luna iunie, el a fost rugat de către Alexandru Rogoja pentru a merge în Italia. Aceștia s-au întâlnit în oraș și împreună s-au deplasat la Circ, unde se aflau pasagerii. Procedura de plasare a pachetelor a durat aproximativ 15 minute. Alexandru Rogoja se afla lângă microbuz. Când s-au pornit, semne de violență Rojoga nu avea (f.d.45-46, vol. I).

La 23 septembrie 2014, martorul Anatolie Gherasim a declarat că, la 19 iunie 2014, în apropierea Circului, o femeie și fiul acesteia îl loveau peste față pe vecinul său, Tudor Gutium. El a intervenit și i-a întrebat de ce îl agresează. Fiul femeii i-a răspuns că Tudor Gutium ar fi lovit-o pe mama sa. În acel moment, a intervenit și tatăl, care l-a lovit pe Tudor Gutium de două ori cu capul în zona feței, în urma cărora acesta a căzut în genunchi. Ulterior, l-au ridicat și l-au târât spre brazi, unde l-a lovit toate cele trei persoane – femeia, soțul acesteia și fiul lor. Poliția a fost chemată de Tudor Gutium (f.d.40-41, vol. I).

La 26 septembrie 2014, organul de urmărire penală a IP Rîșcani a propus procurorului în Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău, Aliona Lașcu, scoaterea de sub urmărire penală a lui Alexandru și Angela Rogoja, deoarece nu s-a dovedit pe deplin participarea la comiterea infracțiunii (f.d.138-143, vol. I).

La 30 septembrie 2014, Alexandru și Angela Rogoja au fost scoși integral 3 de sub urmărire penală, din motiv că acțiunile acestora nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii (f.d.162, vol. I).

La 01 octombrie 2014, Pavel Rogoja a fost pus sub învinuire în baza art. 152 alin. (1) Cod penal (f.d.164-165, vol. I).

La 19 noiembrie 2014, avocatul Doina Crețu și partea vătămată, Tudor Gutium, au depus plângere împotriva ordonanței din 30 septembrie 2014 de scoatere de sub urmărire penală a lui Alexandru și Angela Rogoja. În cerere au menționat că, cu ordonanța de scoatere de sub urmărire penală au făcut cunoștință la 11 noiembrie 2014 (f.d.212-215, vol. I).

La 19 noiembrie 2014, adjunctul procurorului Procuraturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău, Eugen Jomir, a expediat, potrivit competenței, plângerea în instanța de judecată. El a menționat că, la 03 noiembrie 2014, cauza în privința lui Pavel Rogoja a fost remisă în instanța de judecată, iar potrivit art. 297 alin. (4) Cod procedură penală, competentă să examineze plângerea este instanța de judecată. Acțiunile acestuia au fost încadrate conform art. 152 alin. (1) Cod penal (f.d.217, vol. I).

La 01 decembrie 2014, partea vătămată, Tudor Gutium, a adresat plângeri Consiliului Superior al Procurorilor, Președintelui Republicii Moldova și Vicepreședintelui Parlamentului. El a susținut că, deși a fost agresat de trei persoane, doar una a fost trimisă în judecată. Celelalte două au fost scoase de sub urmărire penală (f.d. 221-225, 233-237, 240-244, vol. I). Aceste plângeri au fost readresate Procuraturii Generale (f.d. 238, 239, vol. I). Ultima le-a trimis Procurorului mun. Chișinău. Procuratura mun. Chișinău a solicitat cauza penală pentru examinarea acestora. La 12 ianuarie 2015, Procurorul sect. Rîșcani, Igor Popa, a informat Procuratura mun. Chișinău că cauza a fost expediată în instanța de judecată la 03 noiembrie 2014 (f.d. 249 vol.I). La materialele cauzei nu există informații că plângerile date au fost soluționate. c. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, din 28 aprilie 2015, Pavel Rogoja a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal. Cauza a fost examinată în procedura simplificată. Rogoja a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare. În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată pe un termen de probă de doi ani. Instanța a admis parțial acțiunea civilă, a încasat de la inculpat prejudiciul material în mărime de 5.843 de lei, prejudiciul moral în mărime de 5.000 de lei și 3.500 de lei cu titlu de asistență juridică.

Instanța de judecată a constatat că probele administrate respectă cerințele legale, iar apreciate în ansamblu, sunt suficiente și pertinente pentru a demonstra vinovăția inculpatului. Fapta a fost încadrată corect în prevederile art. 152 alin. (1) Cod penal. Inculpatul și-a recunoscut integral vina, a solicitat examinarea cauzei 4 în procedura simplificată și nu a cerut administrarea altor probe. Instanța a ținut cont de gravitatea infracțiunii, persoana inculpatului, conduita sinceră manifestată pe parcursul procesului, lipsa antecedentelor penale active și acceptarea reparării prejudiciului material. Scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea și suspendarea condiționată a acesteia. Solicitarea aplicării muncii neremunerate în folosul comunității, a fost respinsă, întrucât reprezintă o sancțiune prea blândă. Instanța a admis parțial acțiunea civilă și a obligat inculpatul la achitarea prejudiciului material de 5.843 de lei, a prejudiciului moral de 5.000 de lei, și a cheltuielilor de judecată de 3.500 de lei.

Referitor la legalitatea ordonanței procurorului din 30 septembrie 2014 privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Alexandru Rogoja și Angela Rogoja, instanța a reținut că aceasta a fost emisă în conformitate cu prevederile art. 287 Cod de procedură penală. Petentul nu a invocat fapte noi, recent descoperite sau vreun viciu fundamental de procedură, care să justifice reluarea urmăririi penale. Din probele administrate rezultă că ordonanța procurorului a fost emisă în urma unei evaluări complete a materialului probator, fiind motivată și întemeiată. Partea vătămată nu a indicat concret care drepturi sau libertăți fundamentale i-ar fi fost încălcate și nici nu a demonstrat existența unui viciu fundamental de procedură în sensul art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală. d. Apelul și procedura de apel

La 11 mai 2015, Tudor Gutium a declarat apel. El a solicitat să fie casată sentința și încheierea protocolară prin care a fost admisă cererea inculpatului în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală. El a solicitat admiterea integrală a acțiunii civile, încasarea cheltuielilor de asistență juridică și remiterea spre examinare procurorului ierarhic superior a plângerii depuse în temeiul art. 2991 Cod de procedură penală. Instanța greșit a respins plângerea formulată în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, întrucât competența de examinare a plângerilor împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penală aparține exclusiv judecătorului de instrucție. Apelantul a mai invocat că instanța neîntemeiat a dispus examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală. Pavel Rogoja nu a recunoscut integral faptele descrise în rechizitoriu, a contestat declarațiile părții vătămate, ale martorului Gherasimov și acțiunea civilă. Declarațiile lui Rogoja sunt în contradicție cu celelalte probe și au fost modificate față de cele date în faza urmăririi penale. La individualizarea pedepsei, instanța nu a ținut cont de antecedentele penale, reținând în mod eronat că acestea erau stinse.

La 12 mai 2015, avocatul Dumitru Josan, în numele lui Pavel Rogoja, a declarat apel. El a solicitat casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei și pronunțarea unei hotărâri privind stabilirea unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. Apelantul a invocat că nu este de acord cu constatarea instanței care a stabilit că inculpatul anterior a fost condamnat pentru infracțiune similară sau pentru fapte care au relevanță în cauză, deoarece 5 circumstanța agravantă nominalizată incorect a fost reținută. Pedeapsa este una greșită și contravine art. 75-78 Cod penal.

La 13 mai 2015, și Pavel Rogoja a declarat apel. El a reiterat solicitările avocatului Dumitru Josan. El a menționat că instanța a reținut în mod contradictoriu existența circumstanței agravante. Aplicarea pedepsei cu închisoarea este nejustificată, întrucât inculpatul a avut un comportament procesual corect, și-a recunoscut vina, are domiciliu stabil, loc de muncă, familie, este caracterizat pozitiv, iar conflictul a fost provocat de partea vătămată. Instanța nu a motivat de ce a aplicat cea mai severă pedeapsă dintre cele alternative prevăzute de infracțiunea incriminată și nu a explicat de ce o pedeapsă mai blândă, precum munca neremunerată în folosul comunității, nu ar fi fost suficientă pentru realizarea scopului pedepsei.

La 01 iulie 2015, avocatul Emanoil Ploșnița, în numele lui Pavel Rogoja, a declarat apel. El a solicitat casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri privind stabilirea unei pedepse sub formă de amendă. El a susținut că sunt incidente circumstanțe excepționale care justifică aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege. Instanța nu a ținut cont de rolul inculpatului, comportamentul acestuia înainte și după comiterea infracțiunii, precum și comportamentul provocator al părții vătămate. Acțiunile inculpatului au constituit o reacție spontană la agresiunea exercitată asupra soției sale, nefiind premeditate, iar între părți nu existau relații ostile și nu au fost folosite obiecte pregătite ori interzise de lege.

La 02 octombrie 2015, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul lui Tudor Gutium. Instanța a admis apelurile inculpatului și a avocaților acestuia, a casat sentința în partea pedepsei și a pronunțat o hotărâre nouă. Pavel Rogoja a fost condamnat la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 267 de ore. Instanța a încasat cheltuielile de asistență juridică. În rest, a fost menținută sentința.

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond a apreciat corect probele administrate și a stabilit în mod întemeiat vinovăția inculpatului Pavel Rogoja și încadrarea juridică a faptelor. Totuși, pedeapsa a fost individualizată greșit, întrucât instanța de fond a considerat eronat că inculpatul fusese anterior condamnat penal. În realitate, procesul penal anterior a fost încetat, iar fapta calificată în contravenție. Pedeapsa cu închisoare nu a fost justificată, deși legea prevedea și alternativa muncii neremunerate în folosul comunității. Soluția privind acțiunea civilă a fost menținută, fiind acordate suplimentar cheltuieli de asistență juridică în apel în cuantum de 2.000 de lei.

Referitor la plângerea părții vătămate împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a lui Alexandru și Angela Rogoja, instanța a constatat că prima instanță corect a respins-o. În plângere nu au fost indicate fapte noi, împrejurări recent descoperite sau viciu fundamental al urmăririi penale, condiții obligatorii 6 prevăzute de art. 287 Cod de procedură penală. Ordonanța din 30 septembrie 2014 a fost motivată și întemeiată pe probele administrate, care au demonstrat că acțiunile celor doi nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. Partea vătămată nu a demonstrat încălcarea vreunui drept fundamental și nici nu a prezentat probe care să infirme concluziile procurorului. e. Recursul

La 27 noiembrie 2015, procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Constantin Miron, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței. Recurentul a susținut că instanța de apel nu a individualizat în mod echitabil pedeapsa. O pedeapsă mai blândă nu suficientă pentru corectarea inculpatului și pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Pedeapsa stabilită de instanța de fond era cea echitabilă.

La 17 decembrie 2015, avocata Doina Crețu, în numele părții vătămate Tudor Gutium, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală. Ea a formulat solicitările din cererea de apel depusă de partea vătămată. Recurentul a susținut că instanța de apel a încălcat normele procesual penale și dreptul la un proces echitabil. Aceasta nu a analizat în mod corespunzător dacă procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală presupune recunoașterea integrală a faptelor indicate în rechizitoriu. Inculpatul, deși a semnat că recunoaște faptele, în instanța de fond a recunoscut doar o parte dintre probe, contestând declarațiile părții vătămate și ale martorului Anatolie Gherasimov, care se contraziceau cu propriile sale declarații. Instanța nu s-a pronunțat asupra motivului privind schimbarea declarațiilor inculpatului față de cele depuse în faza urmăririi penale și nu a motivat dacă instanța de fond era competentă să examineze plângerea formulată în temeiul art. 313 Cod de procedură penală. Nu a fost analizată critica referitoare la încadrarea juridică greșită a faptei, deși existau probe care indicau săvârșirea infracțiunii în participație. Instanța nu s-a expus asupra existenței unui eventual concurs de infracțiuni și a consecințelor juridice ale acestuia.

La 18 decembrie 2015, partea vătămată Tudor Gutium a declarat un recurs similar celui declarat de avocatul Doina Crețu.

La 12 aprilie 2016, Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibile recursurile declarate de partea vătămată și de avocatul Doina Crețu. Instanța a admis recursul procurorului, a casat parțial decizia, în partea stabilirii pedepsei și a pronunțat o nouă hotărâre prin care Pavel Rogoja a fost condamnat la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 160 de ore. În rest, decizia a fost menținută. Curtea Supremă a invocat că instanțele inferioare au aplicat corect procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, întrucât inculpatul a recunoscut faptele indicate în rechizitoriu. De asemenea, instanța a soluționat legal acțiunea civilă și a motivat hotărârile 7 adoptate. Argumentele privind încadrarea juridică greșită, încălcarea dreptului la un proces echitabil și neexaminarea unor motive de apel au fost respinse ca neîntemeiate. Recursul procurorului a fost admis, deoarece instanța de apel a stabilit o pedeapsă în afara limitelor prevăzute de lege. La aplicarea pedepsei inculpatului Pavel Rogoja nu au fost respectate prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală privind reducerea limitelor pedepsei. Astfel, pedeapsa de 267 ore de muncă neremunerată în folosul comunității depășea limita legală admisă.

Recursul părții vătămate și al avocatului acesteia au fost respinse. Curtea Supremă de Justiție nu constatat că erorile de drept invocate sunt întemeiate. f. Procedura CtEDO și cea de revizuire

La 16 august 2016, partea vătămată Tudor Gutium a depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) o cerere (nr. 49542/16) în temeiul art. 6 și 13 CEDO. El a invocat deficiențe în anchetarea relelor tratamente la care a fost supus.

La 04 decembrie 2025, un comitet din trei judecători ai CtEDO a pronunțat hotărârea în cauza Gutium v. Moldova. CEDO a constatat încălcarea art. 3 CEDO, reținând că autoritățile nu au desfășurat o investigație efectivă cu privire la presupusele acțiuni ale Angelei și Alexandru Rogoja. Curtea a menționat că, inițial, trei persoane au fost acuzate de agresiune în privința lui Tudor Gutium. Cu toate acestea, la 30 septembrie 2014, Angelei și Alexandru Rogoja au fost scoase de sub urmărire penală, chiar dacă martorul G. i-a incriminat direct pe toți cei trei acuzați. Deși procurorul s-a bazat pe o descriere a probelor, el nu a explicat în ce mod probele respective au susținut decizia de scoatere de sub urmărire penală. Instanțele judecătorești, când au verificat legalitatea acelei decizii, s-au bazat exclusiv pe principiul ne bis in idem. Încetarea investigației în privința lui Alexandru și Olga Rogoja a avut un efect asupra procedurilor în privința lui Pavel Rogoja, întrucât agresiunea nu mai era considerată a fi comisă de două sau mai multe persoane. Pedeapsa aplicată lui Pavel Rogoja, precum și cuantumul relativ redus al despăgubirilor acordate cu titlu de prejudiciu moral, sunt incompatibile cu obligațiile pozitive ale statului, în special în ceea ce privește investigarea și sancționarea faptelor care afectează integritatea fizică și psihică a persoanelor.

La 25 februarie 2026, avocata Doina Crețu, în numele părții vătămate Tudor Gutium, a depus o cerere de revizuire în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 6 Cod de procedură penală. Ea solicită casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2016, reluarea examinării cauzei în ordine de recurs sub aspectul încadrării juridice, individualizării pedepsei, reparării prejudiciului moral, încasarea cheltuielilor de asistență juridică și cheltuielile de traducere. Potrivit cererii de revizuire, prin hotărârea din 04 decembrie 2025, CtEDO a constatat că avut loc o încălcare a art. 3 al Convenției.

Art. 152 alin. (1) și (2) Cod penal, prevede următoarele: „(1) Vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care nu este periculoasă pentru viaţă şi nu a provocat urmările prevăzute la art.151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătăţii, fie de o pierdere considerabilă şi stabilă a mai puţin de o treime din capacitatea de muncă. se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore sau cu închisoare de pînă la 5 ani. (2) Aceeaşi acţiune săvârșită: … e) de două sau mai multe persoane; se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 7 ani.”

Art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală prevede următoarele: „(3) Revizuirea poate fi cerută în cazurile în care: ... 6) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, sau Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale, care poate fi remediată, total sau parțial, prin casarea hotărârii atacate;”

Conform art. 460 alin. (4) Cod de procedură penală: „Cererile de revizuire menționate la art. 458 alin. (3) pct.1)-4) sunt de competența instanței de judecată ultima care s-a pronunțat asupra fondului cauzei. Cererile de revizuire depuse în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 5) și 6) sunt de competența Curții Supreme de Justiție.”

Art. 462 alin. (1) Cod de procedură penală prevede următoarele: „(1) După ce examinează cererea de revizuire considerată admisibilă, instanța emite o încheiere privind: a) respingerea cererii de revizuire; b) admiterea cererii de revizuire, casarea hotărârii supuse revizuirii și reluarea examinării cauzei de către instanța competentă.

Hotărârea CtEDO a devenit definitivă la 04 decembrie 2025. Cererea de revizuire a fost depusă la 25 februarie 2026, înainte de expirarea termenului de 9 șase luni de la data la care hotărârea CtEDO a devenit definitivă. Astfel, cererea de revizuire a fost depusă în termen

Curtea Supremă de Justiție trebuie să stabilească dacă încălcarea constatată de CtEDO în hotărârea Gutium v. Moldova, justifică admiterea cererii de revizuire și reluarea examinării cauzei penale. Conform art. 461 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța are dreptul, dar nu și obligația, de a examina o cerere de revizuire în ședință cu participarea părților. Având în vedere argumentele din cererea de revizuire și textul hotărârii CtEDO, examinarea acestei cereri de revizuire nu necesită organizarea unei ședințe cu participarea părților.

Pentru ca o cerere de revizuire formulată în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 6) Cod de procedură penală să fie admisă, trebuie îndeplinite următoarele condiții cumulative: a) existența unei hotărâri definitive a CtEDO; b) constatarea în hotărârea CtEDO a unei încălcări a drepturilor sau libertăților fundamentale ale persoanei; c) încălcarea poate fi remediată prin revizuirea hotărârii atacate.

La 04 decembrie 2025, CtEDO a pronunțat hotărârea prin care a constatat o încălcare a drepturilor lui Tudor Gutium garantate de Articolul 3 CEDO. CtEDO a reținut că pedeapsa aplicată lui Pavel Rogoja pentru faptele care au cauzat vătămări corporale atât de grave, lipsa unei investigații privind pretinsele acțiuni ale lui Alexandru și Angela Rogoja și cuantumul relativ redus al despăgubirilor acordate cu titlu de prejudiciu moral, sunt incompatibile cu obligațiile pozitive ale statului (a se vedea para. 44). Hotărârea CtEDO este definitivă și confirmă existența unei încălcări ale drepturilor lui Tudor Gutium. Astfel, primele două condiții pentru admiterea cererii de revizuire au fost îndeplinite.

În ceea ce privește a treia condiție, violarea art. 3 CEDO menționată în hotărârea Gutium v. Moldova este o abatere suficient de gravă. CtEDO a evidențiat că instanțele naționale nu au desfășurat o investigație efectivă cu privire la presupusele acțiuni ale lui Alexandru și Angela Rogoja. Deși inițial trei persoane au fost acuzate de agresarea reclamantului, două dintre ele au fost scoase de sub urmărire penală de procuror. Procurorul nu a explicat cum probele cauzei i-au susținut această decizie. Ca urmare a scoaterii de sub urmărire penală a două persoane, a fost schimbată încadrarea faptei comise de Pavel Rogoja. CtEDO a mai menționat că, atunci când li s-a solicitat să examineze legalitatea ordonanței procurorului, instanțele nu au făcut acest lucru, invocând principiul ne bis in idem. CtEDO a menționat că o decizie a procurorului de a clasa o cauză penală nu poate fi considerată o „decizie definitivă”, în sensul art. 4 Protocolul 7 la CEDO, atâta timp cât aceasta poate fi contestată în instanțele judecătorești în căi ordinare de atac (OR și LR v. Republica Moldova, §§ 75-76).

Având în vedere gravitatea abaterilor admise, acestea nu pot fi neglijate 10 datorită trecerii timpului. Revizuirea procesului este singurul mecanism capabil să înlăture încălcările constatate de CtEDO. Deși termenul de prescripție de tragere la răspundere penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal a expirat, din hotărârea CtEDO rezultă că reîncadrarea faptei conform acestei norme de la art. 152 alin. (2) Cod penal părea eronată. Termenul de prescripție pentru infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) Cod penal nu a expirat. Este astfel întrunită și a treia condiție pentru admiterea cereri de revizuire.

Conform art. 462 alin. (1) lit. b) Cod de procedură penală, în cazul admiterii revizuirii, instanța dispune casarea hotărârii supuse revizuirii și „reluarea examinării cauzei de către instanţa competentă”. În revizuire nu este examinată decât întrunirea condițiilor pentru redeschiderea procesului. Instanța de revizuire nu are competența de a examinata temeinicia recursului, sau a acuzațiilor aduse. Prin urmare, art. 462 alin. (1) lit. b) Cod de procedură penală urmează a fi interpretat ca impunând reluarea examinării ultimei căi de atac ordinare, în acest caz a recursului ordinar (încheierea nr. 1rh-24/2024, § 71).

În cadrul procedurii de recurs, Curtea Supremă de Justiție urmează să examineze criticile din hotărârea CtEDO.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 462 alin. (1) lit. b) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite cererea de revizuire declarată de avocatul Doina Crețu; Casează integral decizia Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2016 și dispune rejudecarea procedurii de recurs; Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 11