1ra-195/21 — art. 352 alin. 2 lit. c CP

1ra-195/21 — art. 352 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-195/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Guzun Ion

a judecat fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, de către

avocatul Diaconov Vladimir în numele părții vătămate și de către partea vătămată

Postolachi Victor și de către avocatul Bordian Radion în numele inculpatului

Gorea Pavel, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30

iunie 2020, în cauza penală în privința lui

Gorea Pavel xxxxx, născut la xxxxx, originar

din xxxxx și domiciliat în xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.04.2018 - 18.11.2019;

Instanța de apel: 10.12.2019 - 30.06.2020;

Instanța de recurs: 08.09.2020 - 18.05.2021.

A C O N S T A T A T:

Gorea Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 352 alin. (2) lit. c)

Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea executării pedepsei cu

închisoare, pe o perioadă de probațiune de 4 (patru) ani.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, cu dispunerea încasării de la Gorea Pavel

în beneficiul lui Postolachi Victor a sumei de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, a

sumei de 2 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru deplasare și suma de

4000 cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. În rest, acțiunea civilă a fost

respinsă.

Cererea acuzatorului de stat privind încasarea din contul lui Gorea Pavel în

beneficiul statului a sumei de 3048,16 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, a fost

respinsă, ca fiind neîntemeiată.

de timp de la mijlocul lunii octombrie 2017 până la 28 februarie 2018, având scopul

dobândirii prin șantaj a bunurilor lui Postolachi Victor, sub pretextul existenței unei

datorii financiare, creată în rezultatul unei afaceri anterioare comune soldată cu

1

insucces, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu alte persoane, la

moment neidentificate de către organul de urmărire penală, în repetate rânduri l-au

amenințat pe Postolachi Victor, în mod direct cât și prin intermediul telefonului, cu

aplicarea violenței fizice și cu moartea, solicitându-i să-i transmită mijloace bănești

în sumă de 7 000 de euro, care conform ratelor Băncii Naționale a Moldovei

constituiau suma de 143 527,3 lei MD.

Astfel, în vederea atingerii scopului său criminal, la 21 octombrie 2017

aproximativ la ora 12:00, Gorea Pavel împreună cu trei persoane neidentificate de

către organul de urmărire penală, care s-au prezentat cu numele „Artur”, „Vasile” și

„Serghei”, au intrat în ograda casei lui xxxxx, amplasată în xxxxx, unde în acel

moment se afla Postolachi Victor și l-au amenințat pe ultimul cu aplicarea violenței

fizice și cu moartea, solicitându-i să le transmită banii în sumă de 7 000 de euro,

totodată fixându-i termen de o zi, în vederea transmiterii unei rate în mărime de 1

000 de euro din suma solicitată.

Ulterior, sub pretextul neexecutării de către Postolachi Victor a cerințelor sale

ilegale, Gorea Pavel împreună cu persoanele nominalizate, în repetate rânduri l-au

apelat telefonic, de pe diferite posturi de telefonie mobilă, pe Postolachi Victor și

l-au amenințat pe ultimul cu aplicarea violenței fizice și cu moartea, în vederea

transmiterii mijloacelor bănești extorcate.

În continuarea acțiunilor sale criminale, persoanele neidentificate pe nume

„Artur” și „Vasile”, fiind în înțelegere prealabilă și acționând din numele lui

Gorea Pavel, la 05 noiembrie 2017, aproximativ la ora 15:00, au intrat în ograda

casei lui Postolachi Victor din xxxxx, unde l-au amenințat pe ultimul cu aplicarea

violenței fizice și cu moartea, în vederea convingerii acestuia să le transmită

mijloacele bănești solicitate. Totodată, în același scop, persoana necunoscută pe

nume „Artur” i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea capului victimei,

cauzându-i dureri fizice, după care au plecat cu automobilul lui Gorea Pavel într-o

direcție necunoscută.

Ulterior, pe parcursul perioadei de timp de la 05 noiembrie 2017, până la

28 februarie 2018, Gorea Pavel și-a continuat amenințările sale ilegale, față de

Postolachi Victor, în vederea atingerii scopului său cupidant, până când a fost reținut

de către colaboratorii de poliție.

Astfel, de către organul de urmărire penală Gorea Pavel a fost învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (5) Cod penal, șantajul, adică

cererea de a se transmite bunurile proprietarului, amenințând cu violență persoana,

săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și

sănătate, prin amenințare cu moartea și în proporții mari.

la concluzia, că acțiunile inculpatului Gorea Pavel urmează a fi încadrate în baza

art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, samavolnicia, adică exercitarea unui drept legitim

sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat

daune intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, însoțită de

amenințare cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că Gorea Pavel,

în perioada de timp de la mijlocul lunii octombrie 2017 până la 28 februarie 2018,

având scopul revendicării datoriei presupuse față de Postolachi Victor xxxxx, creată

2

în rezultatul unei afaceri anterioare comune soldată cu insucces, acționând

împreuna și prin înțelegere prealabilă cu alte persoane la moment neidentificate de

către organul de urmărire penală, în repetate rânduri l-au amenințat pe cet.

Postolachi Victor xxxxx, în mod direct cât și prin intermediul telefonului, cu

aplicarea violenței fizice și cu moartea, solicitându-i să-i transmită mijloace bănești

în sumă de 7 000 de Euro, care conform ratelor Băncii Naționale a Moldovei

constituiau suma de 143 527,3 lei.

Astfel, în vederea atingerii scopului său criminal, la 21 octombrie 2017

aproximativ la ora 12:00, Gorea Pavel împreuna cu trei persoane neidentificate de

către organul de urmărire penală, care s-au prezentat cu numele „Artur”, „Vasile” și

„Serghei”, au intrat în ograda casei xxxxx, amplasată în xxxxx, unde în acel moment

se afla Postolachi Victor xxxxx și l-au amenințat pe ultimul cu aplicarea violenței

fizice și cu moartea, solicitându-i să le transmită banii în sumă de 7 000 de Euro,

totodată fixându-i un termen de o zi, în vederea transmiterii unei rate în mărime de

1 000 de Euro din suma solicitată.

Ulterior, sub pretextul neexecutării de către cet. Postolachi Victor xxxxx a

cerințelor sale ilegale, Gorea Pavel împreună cu persoanele nominalizate, în

repetate rânduri l-au apelat telefonic, de pe diferite posturi de telefonie mobilă, pe

cet. Postolachi Victor xxxxx și l-au amenințat pe ultimul cu aplicarea violenței fizice

și cu moartea, în vederea transmiterii mijloacelor bănești extorcate.

În continuarea acțiunilor sale criminale, persoanele neidentificate pe nume

„Artur” și „Vasile”, fiind în înțelegere prealabilă și acționând din numele lui

Gorea Pavel xxxxx, la 05 noiembrie 2017 aproximativ la ora 15:00, au intrat în

ograda casei lui Postolachi Victor xxxxx din xxxxx, unde l-au amenințat pe ultimul cu

aplicarea violenței fizice și cu moartea, în vederea convingerii acestuia să le

transmită mijloacele bănești solicitate.

Totodată, în același scop, persoana necunoscută pe nume „Artur” i-a aplicat o

lovitură cu pumnul în regiunea capului victimei, cauzându-i dureri fizice, după care

au plecat cu automobilul lui Gorea Pavel xxxxx într-o direcție necunoscută.

Ulterior, pe parcursul perioadei de timp de la 05 noiembrie 2017 până la

28 februarie 2018, Gorea Pavel xxxxx și-a continuat amenințările sale ilegale, față de

Postolachi Victor xxxxx, în vederea atingerii scopului său cupidant, până când a fost

reținut de către colaboratorii de poliție.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri conform

ordinii stabilite pentru prima instanță prin care inculpatul Gorea Pavel să fie

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (5) Cod

penal, cu stabilirea pedepsei închisorii pe termen de 11 ani, cu executarea în

penitenciar de tip închis și admiterea integrală a acțiunii civile.

În motivarea apelului acuzatorul de stat a indicat că, cerința în speță se

manifestă prin solicitarea lui Gorea Pavel de la Postolachi Victor de a transmite banii

în sumă totală de 143 527, 3 lei care se presupuneau a fi în posesia victimei.

Constrângerea lui Postolachi Victor de a satisface această cerere s-a exprimat prin

următoarele forme de amenințări: - amenințarea cu violența - această amenințare a

fost percepută de victimă drept realizabilă, deoarece acesta a indicat că prima

discuție cu inculpatul, față în față a avut loc la domiciliul lui Lăpușneanu Valeriu, la

3

data de 21 octombrie 2017, în xxxxx, unde inculpatul împreună cu alte persoane

nestabilite de organul de urmărire penală, i-a cerut suma de 7 000 euro cu ton

agresiv.

La fel, amenințarea cu violența fizică a fost percepută de victimă drept

realizabilă deoarece acesta a indicat că deja la a doua discuție din 05 noiembrie

2017, la domiciliul său, acesta a fost amenințat cu cauzarea de vătămări corporale

de către persoane necunoscute care s-au prezentat a fi din partea lui Gorea Pavel,

tot atunci a fost lovit în regiunea capului, iar declarațiile în cauză se confirmă și prin

declarațiile martorului minor Postolachi Ana; -amenințarea cu vătămarea corporală

a integrității corporale, s-a realizat în convorbirile telefonice purtate în data de

23 ianuarie 2018, prin influențarea psihică, îndreptată spre intimidarea,

înfricoșarea victimei, pentru a-i provoca neliniște pentru securitatea sa.

Invocă procurorul că, infracțiunea incriminată lui Gorea Pavel s-a consumat din

momentul înaintării cerinței de transmitere a sumei de 7000 euro însoțite de

amenințare care a avut loc la data de 21 octombrie 2017, la domiciliul lui xxxxx, în

xxxxx și la data de 05 noiembrie 2017 la domiciliul părții vătămate Postolachi Victor,

acțiuni care au continuat până la data reținerii inculpatului.

Suma de 7 000 euro, extorcată de la Postolachi Victor constituie 143 527, 3 lei

și se consideră potrivit art. 126 alin. (1) Cod penal - proporții mari. Latura subiectivă

a infracțiunii de șantaj se caracterizează prin intenție directă și scop de profit, iar

înaintarea cerințelor cu caracter patrimonial constă din faptul că cerințele nu sunt

bazate pe lege, iar în cazul din speță inculpatul nu a avut temei legal de a cere

transmiterea respectivelor sume bănești.

Consideră procurorul că, acțiunile inculpatului Gorea Pavel nu pot fi calificate

ca samavolnicie în baza art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, deoarece potrivit practicii

judiciare spre deosebire de samavolnicie, șantajul este posibil doar în raport cu

bunurile străine, asupra cărora făptuitorul nu are nici dreptul legitim, nici dreptul

presupus (fapt confirmat chiar de declarațiile părții vătămate Postolachi Victor, care

a menționat că s-a implicat în recuperarea banilor acumulați ca datorie în rezultatul

insuccesului afacerii cu merele și anume suma de 35 000 lei i-a restituit-o lui

Gorea Pavel, ulterior în luna septembrie 2012 - suma de 13 000 lei; ulterior pe

parcursul anului 2013 i-a transmis suma de 8 000 euro în câteva tranșe, iar în anul

2016, i-a mai restituit suma de 500 euro, în final nu mai era dator lui Gorea Pavel cu

careva sume de bani. În aceeași ordine de idei, în cazul samavolniciei acțiunile de

amenințare, violență, nimicire a bunurilor etc., reprezintă un mijloc de realizare a

dreptului legitim sau presupus al făptuitorului, iar în cazul șantajului astfel de

acțiuni ca amenințarea, violența, deteriorarea ori distrugerea bunurilor etc.,

constituie mijlocul de întărire a cererii ilegale a făptuitorului, iar în cazul

samavolniciei - acțiunile de amenințare, violență reprezintă un mijloc de realizare a

dreptului legitim sau presupus al făptuitorului, iar în cazul șantajului astfel de

acțiuni ca amenințarea, violența, deteriorarea ori distrugerea bunurilor etc.

constituie mijlocul de întărire a cererii ilegale a făptuitorului.

declarat apel împotriva sentinței, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Gorea Pavel să fie recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (5) Cod penal, totodată,

4

s-a solicitat încasarea din contul inculpatului a prejudiciului material în sumă de

13 400 lei, și a prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei.

În susținerea apelului avocatul pătimitului a specificat că, prima instanță eronat

a reîncadrat acțiunile inculpatului, contrar prevederilor art. 325 Cod de procedură

penală, deoarece reîncadrarea se permite în cazul în care infracțiunea recalificată

este din aceeași categorie.

Faptul că Postolachi Victor îi este dator lui Gorea Pavel este o invenție a

inculpatului, expusă în scop de apărare. În acest sens, la materialele cauzei lipsesc

careva probe ce ar confirma faptul că Postolachi Victor îi este dator lui Gorea Pavel.

Astfel, despre faptul că Gorea Pavel ar fi împrumutat careva bani, partea

vătămată nu a cunoscut. La revenirea din Rusia, Postolachi Victor la fel nu a cunoscut

că Gorea Pavel ar fi împrumutat bani și la procente. Despre faptul că banii au fost

împrumutați la procente Postolachi Victor a aflat peste 5 ani de zile, abia în anul

2017, când a venit cu persoane străine, adică cu niște escroci și îl șantajau că este

dator. Amenințările lui Gorea Pavel sunt reflectate în convorbirile cu persoane

necunoscute și cu partea vătămată expuse în stenogramele anexate la materialele

cauzei penale.

Consideră apelantul că, prin acțiunile sale Gorea Pavel a cerut și a încercat să

obțină împreună cu persoane (necunoscute pentru partea vătămată pe nume Artur,

Vasile și Serghei suma pretinsă de 7 000 euro ce constituie 143 527,3 lei,

amenințând partea vătămată și rudele acestuia. Altă circumstanță de importanță

majoră care demonstrează că Gorea Pavel încearcă pe spatele lui Postolachi Victor

să se îmbogățească ilegal este și faptul că în ședința de judecată din 13.11.2018, a

fost adus un cetățean care a fost audiat ca martor pe nume Grama Vitalie și care a

declarat că în perioada august-septembrie a anului 2012, Gorea Pavel s-a adresat la

acesta pentru a împrumuta o sumă de bani pentru o afacere cu mere sau nu știe cu

ce și i-a dat suma de 10 000 euro și peste câteva zile suma de 100 000 lei, la rata

dobânzii de 5 %, fără a confirma aceste presupuse datorii cu careva documente

(contracte, recipise, scrisori, etc.), or, existența unui împrumut în valoare mai mare

de 1000 lei decade cu proba cu martori sau cu declarații și fără careva probe.

Deși în ședința de judecată avocatul inculpatului a prezentat niște hotărâri

judecătorești pentru a caracteriza personalitatea părții vătămate, acestea nu au

relevanță la cauza respectivă, chiar dacă Postolachi Victor ar fi săvârșit careva fapte

pentru care acesta a răspuns deja, nimeni nu este în drept și nu-i permite lui

Gorea Pavel să îl șantajeze neîntemeiat pe Postolachi Victor cu amenințări asupra sa

și a familiei sale, astfel prin acțiunile sale Gorea Pavel a săvârșit infracțiunea de

șantaj în proporții mari pentru ce și trebuie să răspundă, iar instanța de judecată a

omis toate aceste circumstanțe.

Menționează apărătorul că, prin acțiunea civilă depusă în interesele lui

Postolachi Victor, a solicitat încasarea de la Gorea Pavel în beneficiul părții vătămate

a prejudiciului moral în mărime de 25 000 lei și a prejudiciului material în mărime

totală de 13 400 lei, ce constituie cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de

10 000 și 3400 cheltuielile de deplasare, în total suma de 38 400 lei.

În privința prejudiciului moral în mărime de 25 000 lei evidențiază că acesta

constă din suferințele psihice și morale legate de disconfort, apariția unor stări de

stres, încât partea vătămată a trecut prin depresie, frica pentru securitatea familiei.

5

Consideră că, suma de 5000 lei apreciată de către instanța de judecată cu titlu

de prejudiciu moral, este inechitabilă și disproporționat de mică în comparație cu

suferințele pe care le-a suportat pătimitul.

Prejudiciul material constă din cheltuielile de judecată suportate în acest

proces constituie 10 000 lei cheltuielile pentru asistența juridică, fapt confirmat prin

bonul de plată seria ED nr. 778084 din 16.05.2018 și cheltuielile de deplasare pentru

prezența la 17 ședințe de judecată, a câte 200 lei pentru o deplasare, în mărime de 3

400 lei. Cheltuielile de judecată total constituie 13 400 lei.

Cu privire la faptul că judecătorul a exclus din calculul deplasării la ședințele

din judecată bonurile de plată din data de 06 iunie 2018, 03 octombrie 2018 și 05

martie 2019, a menționat apelantul, că deplasarea efectivă a fost executată de către

apărătorul părții vătămate, împreună cu partea vătămată spre Judecătoria Chișinău

pentru a participa la ședințele de judecată, dar din motive neimputabile lor ședințele

nu au avut loc, astfel instanța de judecată a exclus nejustificat calculul acestor trei

bonuri.

solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Gorea Pavel să fie achitat

din motiv că fapta incriminată prevăzută de art. 189 alin. (5) Cod penal, nu a fost

comisă de către inculpat, iar acțiunile acestuia nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal.

În susținerea cerințelor apelului, avocatul Bordian Radion a invocat faptul că,

inculpatul Gorea Pavel nu a urmărit scopul de profit în cazul pretinderii sumelor de

bani de la Postolachi Victor, deoarece toate probele administrate și cercetate în

cadrul ședinței instanței de fond demonstrează clar că Gorea Pavel a cerut doar

restituirea datoriei de la Postolachi Victor, din cauza afacerii cu mere eșuate, ceea ce

denotă lipsa elementelor infracțiunii de șantaj și a celei de samavolnicie.

Prima instanță nu a făcut o delimitare între acțiunile lui Gorea Pavel care a cerut

doar restituirea banilor, și cele trei persoane de gen masculin care l-au agresat pe

pătimit, cu atât mai mult că agresiunea fizică invocată de către pătimit poartă doar

un caracter declarativ, nefiind efectuată nici o expertiză medico-legală.

Indică apărătorul inculpatului că, întreaga acuzare și sentința de condamnare

s-a bazat exclusiv pe declarațiile lui Postolachi Victor și a rudelor acestuia, în lipsa

altor probe, cu atât mai mult acțiunile de șantaj pot fi incriminate celor trei persoane

necunoscute care declarativ l-ar fi agresat fizic pe pătimit cerându-i restituirea

banilor, însă nicidecum de către Gorea Pavel.

Din probele administrate la caz nu se atestă că Gorea Pavel l-ar fi agresat sau

l-ar fi amenințat pe pătimit, iar declarațiile ultimului la acest capitol sunt indirecte,

și la acest capitol prima instanță nu a delimitat acțiunile celor trei persoane

necunoscute care l-ar fi agresat fizic pe pătimit și acțiunile lui Gorea Pavel care nu a

făcut altceva decât să pretindă de la Postolachi Victor restituirea banilor.

fost admise, din alte motive, apelurile declarate, casată parțial sentința în partea

laturii penale și pronunțată, în acest sens, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Gorea Pavel, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită

6

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1000 (una mie) unități convenționale.

În rest, sentința a fost menținută.

7.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a relatat că la examinarea

cauzei penale, prima instanță a admis o eroare de drept, stipulată în art. 385 alin. (1)

Cod de procedură penală, și anume constatarea incorectă a stării de fapt și de drept

a comiterii infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, de către

inculpatul Gorea Pavel.

Astfel, instanța de apel a constatat în fapt, că Gorea Pavel, în perioada de timp

de la mijlocul lunii octombrie 2017, până la data de 28 februarie 2018, având scopul

revendicării datoriei presupuse de la Postolachi Victor xxxxx, creată în rezultatul

unei afaceri anterioare comune soldată cu insucces, acționând exercitând un drept

presupus legitim, în mod arbitrar și cu încălcarea ordinii stabilite de legislația în

vigoare, împreună și prin înțelegere prealabilă cu alte persoane la moment

neidentificate de către organul de urmărire penală – în privința cărora cauza penală

a fost disjunsă într-un proces separat, în repetate rânduri l-au amenințat pe

Postolachi Victor xxxxx, în mod direct cât și prin intermediul telefonului, cu

aplicarea violenței fizice și cu moartea, solicitându-i să-i transmită mijloace bănești

în sumă de 7 000 de euro, care conform ratelor Băncii Naționale a Moldovei

constituiau suma de 143 527,3 lei MD.

Astfel, în vederea atingerii scopului său criminal, la data de 21 octombrie 2017

aproximativ la ora 12:00, exercitând un drept presupus legitim, acționând într-un

mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite de lege, Gorea Pavel împreună cu trei

persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, care s-au prezentat cu

numele „Artur”, „Vasile” și „Serghei”, au intrat în ograda casei lui xxxxx xxxxx,

amplasată în xxxxx, unde în acel moment se afla Postolachi Victor xxxxx și l-au

amenințat pe ultimul cu aplicarea violenței fizice și cu moartea, solicitându-i să le

transmită banii în sumă de 7 000 de euro, totodată fixându-i un termen de o zi, în

vederea transmiterii unei rate în mărime de 1 000 de Euro din suma solicitată.

Ulterior, sub pretextul neexecutării de către Postolachi Victor xxxxx a cerințelor

sale ilegale, Gorea Pavel xxxxx împreună cu persoanele nominalizate, în repetate

rânduri l-au apelat telefonic, de pe diferite posturi de telefonie mobilă, pe

Postolachi Victor xxxxx și l-au amenințat pe ultimul cu aplicarea violenței fizice și cu

moartea, în vederea transmiterii mijloacelor bănești cerute.

În continuarea acțiunilor sale criminale, persoanele neidentificate pe nume

„Artur” și „Vasile”, fiind în înțelegere prealabilă și acționând din numele lui

Gorea Pavel xxxxx, la data de 05 noiembrie 2017, aproximativ la ora 15:00, au intrat

în ograda casei lui Postolachi Victor xxxxx din xxxxx, unde l-au amenințat pe ultimul

cu aplicarea violenței fizice și cu moartea, în vederea convingerii acestuia să le

transmită mijloacele bănești solicitate.

Totodată, în același scop, persoana necunoscută pe nume „Artur” i-a aplicat o

lovitură cu pumnul în regiunea capului victimei, cauzându-i dureri fizice, după care

au plecat cu automobilul lui Gorea Pavel xxxxx într-o direcție necunoscută.

Ulterior, pe parcursul perioadei de timp de la data de 05 noiembrie 2017, până

la data de 28 februarie 2018, Gorea Pavel xxxxx și-a continuat amenințările sale

ilegale, față de Postolachi Victor xxxxx, în vederea atingerii scopului său, până când

a fost reținut de către colaboratorii de poliție.

7

Prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Gorea Pavel a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 352 alin. (2) lit. c), Cod penal, individualizată prin „samavolnicie,

adică exercitarea unui drept presupus legitim în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii

stabilite, cu cauzarea de daune intereselor persoanelor fizice, însoțită de amenințare

cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății”.

7.2. În baza probelor cercetate, instanța de apel a considerat dovedită cu

certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de samavolnicie, și

anume, prin declarațiile inculpatului Gorea Pavel, declarațiile părții vătămate

Postolachi Victor, declarațiile martorilor Coșpormac Valeriu, Lăpușneanu Valeriu,

Postolachi Zinaida, Postolachi Ana, Coșpormac Sorina, Grama Vitalie, Caracas Ion,

Nogai Roman, Constantinov Petru și prin probele materiale administrate la caz,

precum procesul-verbal din 26.02.2018 de consemnare și certificare a măsurii

speciale de investigație privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor dintre

Gorea Pavel și Postolachi Victor care au avut loc la 23.01.2018 în mun. Chișinău, pe

xxxxx (Vol.I, f.d.77-93); procesele-verbale cu privire la interceptarea și înregistrarea

comunicărilor telefonice din 02.01.2018, din 09.01.2018 și din 12.03.2018, prin care

au fost stenografiate discuțiile telefonice pertinente, purtate de abonatul postului de

telefonie mobilă cu numărul SIM: xxxxx, care potrivit materialelor cauzei penale

aparține învinuitului Gorea Pavel (Vol.II, f.d.69-79; 99-120; 139-161); raportul de

analiză operațională din 22.03.2018, întocmit de Centrul Analiză a Informațiilor INI

în urma examinării descifrărilor convorbirilor telefonice de intrare - ieșire, efectuate

de pe posturile de telefonie mobilă cu numerele SIM: xxxxx, de care se folosește

învinuitul Gorea Pavel, xxxxx, de care se folosește partea vătămată Postolachi Victor,

xxxxx de care se folosește suspectul Margarint Gheorghe și xxxxx de care se folosește

suspectul neidentificat (Vol.II, f.d.47-53); procesul-verbal de percheziție din

28.02.2018, efectuată la domiciliul lui Gorea Pavel xxxxx, amplasat în xxxxx, prin

care a fost ridicat telefonul mobil de model „Iphone 5”, cu numărul de IMEI: xxxxx și

cartela SIM „Moldcell” cu numărul xxxxx (Vol.II, f.d.189-192); procesul-verbal de

examinare din 22.03.2018, a telefonului mobil de model „Iphone 5”, cu numărul de

IMEI: xxxxx și cartela SIM „Moldcell” cu numărul xxxxx (Vol.II, f.d.193-202);

procesul-verbal de confruntare din 22.03.2018, efectuată între partea vătămată

Postolachi Victor xxxxx și învinuitul Gorea Pavel, în cadrul căreia ambii și-au

menținut declarațiile sale anterioare (Vol.II, f.d.240-247).

7.3. Referitor la solicitarea procurorului privind încadrarea acțiunilor

inculpatului Gorea Pavel în baza art. 189 Cod penal, instanța de apel a indicat că nu

a constatat existența elementelor constitutive ale infracțiunii de șantaj în acțiunile

inculpatului, or, probele administrate la caz, denotă o altă încadrare juridică a

acțiunilor acestuia, decât cea făcută de către organul de urmărire penală, și anume a

faptei de samavolnicie.

Astfel, în cazul în care făptuitorul exercită un drept legitim sau presupus în mod

arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite - cerând să-i fie transmise bunuri sau

dreptul asupra unor bunuri, ori să fie săvârșite în folosul lui acțiuni cu caracter

patrimonial - nu există temeiul aplicării prevederilor art. 189 Cod penal.

În asemenea situații, răspunderea se va aplica în baza art. 352 Cod penal sau a

art. 335 din Codul contravențional. Așadar, situația-premiză ce caracterizează

faptele specificate la art. 352 Cod penal sau la art. 335 din Codul contravențional,

8

situație care o individualizează în raport cu infracțiunile prevăzute la art. 189 Cod

penal, constă în aceea că făptuitorului îi aparține un drept prevăzut de lege sau el

consideră că are un asemenea drept.

În acest sens, instanța de apel a menționat că pentru a fi posibilă aplicarea uneia

dintre prevederile de la art. 189 Cod penal, transmiterea trebuie să fie nu doar

ilegală, dar și gratuită, or, gratuitatea semnifică lipsa din partea făptuitorului a

contraprestației echivalente, precum și lipsa intenției făptuitorului de a efectua o

asemenea contraprestație în viitor. De aceea, la aprecierea caracterului gratuit al

conținutului cerințelor patrimoniale trebuie să se i-a în considerare aspectul

temporal al transmiterii contra-echivalentului bunurilor, dreptului asupra

bunurilor sau al săvârșirii acțiunilor cu caracter patrimonial. În principiu,

răspunderea penală pentru șantaj nu va fi exclusă în situația transmiterii de către

făptuitor victimei echivalentului, chiar și integral, după ce organelor de drept le-a

devenit cunoscut faptul transmiterii bunurilor, a dreptului asupra acestora sau

săvârșirii de către victimă a acțiunilor cu caracter patrimonial.

Sub aspect de fapt, instanța de apel a constatat cu certitudine atât din

declarațiile inculpatului Gorea Pavel, cât și din relatările părții vătămate

Postolachi Victor și ale martorilor Coșpormac Valeriu, Lăpușneanu Valeriu,

Postolachi Zinaida, Postolachi Ana, Coșpormac Sorina, Grama Vitalie, Caracaș Ion,

Nogai Roman și Constantinov Petru, că inculpatul Gorea Pavel și Postolachi Victor

au desfășurat anterior o afacere ce ține de exportul merelor în Federația Rusă, cu

atât mai mult că în cadrul audierii sale Postolachi Victor deși inițial neagă că ar fi

cunoscut că inculpatul a luat împrumut pentru afacerea în care s-au implicat,

ulterior a recunoscut că a cunoscut despre acest fapt, mai mult decât atât, acesta a

recunoscut nemijlocit faptul că îi era dator inculpatului Gorea Pavel jumătate din

suma pe care ultimul a achitat-o.

În cazul de față, instanța de apel a identificat cert că de fapt, cerința inculpatului

Gorea Pavel, adresată către pătimitul Postolachi Victor, de a i se restitui suma de

bani, care s-a format din împrumuturi pentru afacere, dar și pierderi care au

survenit, acesta și-a exprimat în modul arbitrar dreptul său legitim, cu încălcarea

ordinii de drept, deoarece în situația dată, având înscrisurile privind sumele

datorate de către Postolachi Victor, care de altfel au și fost recunoscute de către

ultimul, nu a fost lipsit de dreptul legal de a se adresa în instanța de judecată cu o

cerere de chemare în judecată, depusă în conformitate cu prevederile art. 166 – 167

Cod de procedură civilă.

Contrar ordinii stabilite inculpatul Gorea Pavel a recurs la exercitarea arbitrară

și depășirea limitelor legale a drepturilor sale, și anume acțiuni manifestate prin

amenințări, aplicarea forței fizice, cât și alte agresiuni verbale adresate de către

acesta, cât și de către alte trei persoane, la moment neidentificate de către organul

de urmărire penală.

Mai mult, chiar din relatările lui Postolachi Victor, cât și ale martorilor

Coșpormac Valeriu, Lăpușneanu Valeriu, Postolachi Zinaida, Postolachi Ana și

Coșpormac Sorina, instanța de apel a identificat că inculpatul Gorea Pavel, a încercat

și prin intermediul persoanelor interpuse să-și exercite arbitrar dreptul său de

răscumpărare a datoriilor, acțiune manifestată prin amenințări cu răfuială fizică și

psihică, neavând acest drept, or, prin prisma normelor de drept acesta urma să se

9

adreseze în instanța de judecată, iar în cazul în care se consideră deposedat de bani

sub aspect penal, nu a fost lipsit de dreptul de a sesiza și organele de ocrotire a

normelor de drept, în conformitate cu cerințele art. 262–263, art. 274 Cod de

procedură penală, cu o plângere, fără a recurge la exercitarea samavolnică și ilicită

a drepturilor sale.

Cu toate că pe parcursul cercetării judecătorești atât în prima instanță, cât și în

instanța de apel s-a stabilit că Postolachi Victor a fost o persoană implicată în mai

multe afaceri, dar și că are mai multe datorii față de persoane terțe, faptul dat nu

legitimează acțiunile inculpatului Gorea Pavel, și nu exclude acțiunea prejudiciabilă

exercitată la caz, cu atât mai mult circumstanța dată urmează a fi luată în

considerație la numirea pedepsei, astfel că alegațiile apărătorului inculpatului la

capitolul dat sunt nejustificate.

Într-o altă ordine de idei, instanța de apel a reținut că, din relatările martorului

Coșpormac Valeriu s-a confirmat faptul că între Gorea Pavel și Postolachi Victor au

avut loc afaceri, totodată acesta a fost prezent în ziua când au venit persoanele care

discutau cu Postolachi Victor despre obligația acestuia de a întoarce datoria lui

Gorea Pavel.

La fel, martorul Postolachi Zinaida a indicat că, Gorea Pavel și Postolachi Victor

au inițiat afacerea cu merele în anul 2012, în rezultatul cărei nu au avut profit, fapt

pe care îl cunoaște de la soțul ei Postolachi Victor. Tot ea expune cum a avut loc

deplasarea lui Postolachi Victor la Moscova precum și circumstanțele deplasării la

Moscova și reîntoarcerea în țară a lui Gorea Pavel, cunoscute din cele relatate ei de

către soț. Iar martorul Postolachi Ana, care de asemenea a confirmat faptul

desfășurării afacerilor între Gorea Pavel și Postolachi Victor, fapt despre care

martorul a cunoscut până la incidentul din octombrie 2017, confirmând că cunoaște

că a existat un conflict între tatăl ei - Postolachi Victor și Gorea Pavel în legătură cu

afacerea cu merele care a eșuat. Tot Postolachi Ana indică în ședința de judecată

despre circumstanțele zilei din octombrie 2017 în care au venit niște domni care au

vorbit pe tonuri ridicate cu tatăl ei și l-au lovit, conflictul fiind întemeiat pe disputa

dintre Postolachi Victor și Gorea Pavel.

Tot aici, instanța de apel a notat că martorul Coșpromac Sorina a specificat că,

au venit unele persoane care cereau de la Postolachi Victor o datorie pe care o avea

ultimul față de Gorea Pavel, și tot atunci a aflat că Gorea Pavel și Postolachi Victor au

avut o afacere cu mere care a eșuat. Consideră că persoanele au venit la solicitarea

lui Gorea deoarece când plecau cu soțul de la Postolachi Victor l-au văzut cu mașina

pe străzile satului.

Instanța de apel a mai stabilit că, din relatările inculpatului Gorea Pavel,

confirmate prin declarațiile martorului Grama Vitalie, se atestă cert că, pentru

inițierea afacerii cu merele în Federația Rusă, de către Gorea Pavel și

Postolachi Victor, inculpatul a avut cheltuieli în sumă de 18 712 euro și 203 181 lei,

totodată și Postolachi Victor în cadrul audierii sale nu a infirmat existența unei

datorii, dar a specificat că a restituit lui Gorea Pavel suma de 8 500 euro și 45 000

lei, fără însă a prezenta careva acte confirmative.

Subsidiar, instanța de apel a relatat că, prin acțiunile sale, inculpatul Gorea

Pavel a atentat nemijlocit la relațiile sociale cu privire la exercitarea drepturilor

subiective în strictă conformitate cu legea, fiind asigurată respectarea intereselor

10

publice, precum și a drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice

și juridice.

Așa fiind, instanța de apel a considerat că, acțiunile inculpatului Gorea Pavel,

manifestate prin exercitarea dreptului său legitim de restituire a datoriei au depășit

limitele legale, odată cu situația în care acesta a recurs la încălcarea ordinii de drept

stabilite de legislația civilă și procesual civilă, vizând procedura de revendicare a

banilor, or, dreptul legitim este dreptul statuat în lege, acte normative subordonate

legii, hotărâri, acte administrative individuale, contracte ori având la bază un alt

temei juridic (de exemplu, atunci când se atestă luarea bunurilor de la debitorul aflat

în întârziere de plată sau de la angajatorul care achită remunerația în volum parțial

etc.).

La rândul său, dreptul presupus este dreptul care nu-i aparține de jure

făptuitorului, acesta consideră în mod eronat că i-ar aparține (de exemplu, atunci

când făptuitorul efectuează samavolnic acțiuni operative de investigație sau alte

acțiuni în vederea restabilirii drepturilor încălcate, sau când făptuitorul ia

samavolnic bunuri de la persoanele care, în opinia lui, sunt vinovate de violarea unui

drept patrimonial etc.).

Totodată, instanța de apel a atestat că, în cazul de față nu și-a găsit confirmare

faptul aplicării de către inculpatul Gorea Pavel, a forței fizice față de pătimitul

Postolachi Victor, în condițiile în care martorii Lăpușneanu Valeriu,

Coșpromac Valeriu, Postolachi Ana și Coșpromac Sorina au specificat clar că,

violența a fost aplicată de persoanele care s-au prezentat din numele inculpatului

Gorea Pavel, iar martorul Coșpromac Valeriu a declarat că se afla la o distanță de

3-5 metri de la Postolachi Vitalie și a văzut că acesta a fost lovit de terțe persoane,

Gorea Pavel nefiind prezent.

La capitolul dat, instanța de apel a respins, ca fiind nefondate, argumentele

procurorului cu referire la faptul că acțiunile lui Gorea Pavel s-au manifestat prin

amenințarea cu violența - această amenințare a fost percepută de victimă drept

realizabilă deoarece acesta a indicat că prima discuție cu inculpatul, față în față a

avut loc la domiciliul lui Lăpușneanu Valeriu, amenințarea cu violența fizică a fost

percepută de victimă drept realizabilă, deoarece acesta a indicat că deja la a doua

discuție din 05.11.2017, la domiciliul său, acesta a fost amenințat cu cauzarea de

vătămări corporale de către persoane necunoscute, amenințarea cu vătămarea

corporală a integrității corporale, s-a realizat în convorbirile telefonice purtate în

data de 23.01.2018, prin influențarea psihică, îndreptată spre intimidarea,

înfricoșarea victimei, pentru a-i provoca neliniște pentru securitatea sa.

Instanța de apel a apreciat ca fiind nejustificat și argumentul procurorului cu

referire la faptul că, potrivit practicii judiciare, spre deosebire de samavolnicie,

șantajul este posibil doar în raport cu bunurile străine, asupra cărora făptuitorul nu

are nici dreptul legitim, nici dreptul presupus (fapt confirmat chiar de declarațiile

părții vătămate Postolachi Victor, care a menționat că s-a implicat în recuperarea

banilor acumulați ca datorie în rezultatul insuccesului afacerii cu merele și anume

suma de 35 000 lei i-a restituit-o lui Gorea Pavel, ulterior în luna septembrie 2012 -

suma de 13 000 lei; ulterior pe parcursul anului 2013 i-a transmis suma de 8 000

euro în câteva tranșe, iar în anul 2016, i-a mai restituit 500 euro, în final nu mai era

dator lui Gore Pavel cu careva sume de bani).

11

Din înscrisurile prezentate la dosar, extrase din blocnot, declarațiile

inculpatului Gorea Pavel și declarațiile martorului Grama Vitalie, instanța de apel a

reținut, că în legătură cu afacerea cu mere în Federația Rusă, inculpatul Gorea Pavel

a accesat un împrumut în sumă de 18 712 euro și 203 181 lei în anul 2012, pe care

Gorea Pavel i-a întors în anul 2014, iar la rândul său deși Postolachi Victor a afirmat

restituirea a careva sume de bani, acesta nu a prezentat absolut nici o confirmare,

ceea ce atestă cert că inculpatul Gorea Pavel a avut dreptul licit de revendicare strict

legală a sumelor de bani, în contul datoriilor pentru afacerea eșuată.

Nu a admis instanța de apel nici alegațiile apărătorului părții vătămate

Postolachi Victor cu referire la faptul că, datoria acestuia față de Gorea Pavel este o

invenție a inculpatului, expusă în scop de apărare, or, anume partea vătămată

Postolachi Victor, nu a confirmat prin careva probe sau înscrisuri certe că ar fi

restituit careva datorii față de inculpat, cu atât mai mult că, martorul Grama Vitalie,

a confirmat circumstanțele expuse de către inculpat prin înscrisuri respective,

declarații care au fost depuse sub jurământ.

Instanța de apel a menționat, că declarațiile martorului Grama Vitalie sunt

consecvente și coroborează cu alte declarații inclusiv ale martorilor

Constantinov Petru și Nogai Roman, care au confirmat existența unei datorii a lui

Postolachi Victor față de Gorea Pavel.

7.4. La capitolul stabilirii pedepsei inculpatului Gorea Pavel, instanța de apel a

considerat justificată, întemeiată și motivată, sancțiunea penală în formă de amendă,

aceasta fiind corectă și proporțională, în raport cu fapta infracțională comisă de

către inculpat, precum și urmările prejudiciabile.

Astfel, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. art. 61-71, 76, 77 Cod

penal, de faptul că inculpatul a comis pentru prima dată o infracțiune mai puțin

gravă, având în vedere circumstanțele săvârșirii infracțiunii, și anume comiterea

faptei infracționale de samavolnicie, caracteristica inculpatului, împrejurările

comiterii faptei infracționale, a considerat justificată aplicarea unei sancțiuni penale

în formă de amendă în cuantum de 1 000 unități convenționale, sancțiune care își va

atinge pe deplin și ireversibil scopul legii penale privind corectarea și reeducarea

inculpatului, în spiritul respectării pe viitor cu strictețe a rigorilor de drept.

7.5. La capitolul soluționării acțiunii civile, instanța de apel a reținut că, în

prima instanță, partea vătămată a înaintat acțiune civilă, prin care a solicitat

încasarea sumei de 25 000 lei, prejudiciul moral, dar și cheltuieli judiciare, ulterior

aceasta a fost concretizată prin depunerea unei acțiuni civile suplimentare, prin care

s-a solicitat încasarea de la Gorea Pavel în beneficiul lui Postolachi Victor a

prejudiciului moral în mărime de 25 000 lei și a prejudiciului material în mărime

totală de 13 400 lei.

Astfel instanța de apel a considerat pe deplin justificată soluția primei instanțe

privind încasarea prejudiciului moral în cuantum de 5 000 lei, având în vedere

circumstanțele săvârșirii infracțiunii, urmările acesteia, consecințele faptei pentru

pătimit, nemijlocit acțiunile pătimitului, dar și desigur posibilitățile reale materiale

ale inculpatului, astfel că suma de 5 000 lei a fost apreciată ca fiind proporțională și

echitabilă în raport cu prejudiciul moral suportat de către Postolachi Victor.

Instanța de apel a considerat nejustificate argumentele apelantului, apărătorul

pătimitului, la capitolul neîncasării cheltuielilor judiciare în sumă de 3 400 lei, care

12

s-au format pentru deplasările la ședințele judiciare, în condițiile în care aceste

cheltuieli nu se încadrează în cheltuielile compensate obligatoriu conform rigorilor

art. 219 alin. (3) Cod de procedură penală, or, la acțiunea civilă au fost anexate unele

bonuri de plată a combustibilului la stațiile PECO pentru suma totală de 3400 lei, din

data de 06.06.2018, 03.10.2018 și 05.03.2019, pe când la datele vizate, nu au fost

desfășurate ședințe de judecată.

Totodată, instanța de apel a considerat corectă dispunerea încasării sumei de

2 600 lei pentru deplasările în ședințele judiciare, sumă care justificat a fost încasată

din contul inculpatului, având în vedere că, aceste cheltuieli au fost suportate

nemijlocit în legătură cu necesitatea prezentării în ședințele judiciare la examinarea

cauzei penale, în cadrul căreia Postolachi Victor are statutul de parte vătămată, iar

aceste cheltuieli sunt iminent legate de cauza penală vizată.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, de către

avocatul Diaconov Vladimir în numele părții vătămate, de către partea vătămată

Postolachi Victor și de către avocatul Bordian Radion în numele inculpatului

Gorea Pavel.

8.1. Procurorul, invocând temeiurile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei penale.

În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel la pronunțarea

deciziei nu a dat apreciere fiecărei probe în parte și nu a motivat soluția în

coroborare cu care probă demonstrează că inculpatul a săvârșit un act de

samavolnicie.

Consideră că ambele instanțe neîntemeiat au apreciat critic declarațiile părții

vătămate în partea ce ține de restituirea sumelor indicate cu titlu de datorie

inculpatului Gorea Pavel, or, însuși inculpatul prin declarațiile sale indică faptul că

la 03.09.2013 Postolachi Victor i-a întors suma de 3000 euro, la 28.09.2013 suma de

2000 euro și la 05.12.2013 suma de 3000 euro și ulterior încă suma de 500 euro.

Declarațiile părții vătămate Postolachi Victor se mai confirmă și prin

confruntarea din 22.03.2018, dintre el și învinuitul Gorea Pavel, prin care partea

vătămată și-a confirmat poziția sa.

La fel, susține că declarațiile părții vătămate sunt confirmate prin declarațiile

martorilor, care confirmă, că inculpatul Gorea Pavel împreună cu persoanele

nestabilite de organul de urmărire penală, au comis actul de șantaj, acțiuni însoțite

de amenințarea cu moartea și cu aplicarea violenței fizice față de partea vătămată.

Astfel, totalitatea probelor sus-indicate, confirmă cu exactitate intenția

inculpatului de extorcare de fonduri de la victima Postolachi Victor și nicidecum

exercitarea arbitrară a unui drept real sau presupus în privința lui, ori

procesele-verbale cu privire la interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice

din 02.01.2018, 09.01.2018 și din 12.03.2018 demonstrează discuția inculpatului

Gorea Pavel cu persoanele în privința cărora urmărirea penală a fost disjungată. La

fel, în cadrul interceptărilor se constată că inculpatul discută cu partea vătămată,

amenințându-l cu răfuiala fizică în caz că nu va restitui pretinsele datorii bănești.

Susține, că implicarea persoanelor necunoscute la comiterea infracțiunii de

șantaj împreună cu Gorea Pavel este confirmată și prin declarațiile martorilor

13

Lăpușneanu Valeriu, Coșpormac Valeriu, Postolachi Zinaida, Postolachi Ana și

Coșpormac Sorina, care au confirmat prezența lui Gorea Pavel în locul comiterii

actelor de șantaj.

Pentru a combate poziția instanței de apel, acuzarea indică asupra faptului că,

fapta prejudiciabilă a infracțiunii de șantaj constă dintr-un complex de acțiuni,

acțiunea principală este manifestată în modalitatea normativă alternativă

exprimată prin cererea de a transmite bunurile proprietarului, la caz însoțită de

amenințare și aplicarea forței fizice, iar cerința înaintată de făptuitor este

caracterizată printr-o solicitare insistentă și categorică, având un caracter ultimativ,

de a i se pune gratuit la dispoziție acestuia bunuri, care îi dau dreptul să dispună de

aceste bunuri ca de ale sale proprii.

La delimitarea șantajului de samavolnicie, instanța de apel a stabilit că

inculpatul Gorea Pavel avea dreptul legitim, de posesie asupra sumei de bani

solicitate prin amenințare și aplicarea forței fizice, însă, nu a ținut cont de faptul că

acțiunea principală în cazul infracțiunii de șantaj se poate înfățișa prin modalitatea

de a cere transmiterea unor bunuri, precum și săvârșirea unor acțiuni cu caracter

patrimonial.

Consideră acuzatorul de stat că, instanța de apel a aplicat incorect prevederile

art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală și a dat o apreciere improprie probelor

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, ori,

reieșind din faptele constatate în decizia Curții de Apel Chișinău, inculpatul nu a avut

scop de șantaj, pe când fapta incriminată lui Gorea Pavel poate fi încadrată doar dacă

făptuitorul exercită un drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea

ordinii stabilite - cerând să-i fie transmise bunuri sau dreptul asupra unor bunuri,

ori să fie săvârșite în folosul lui acțiuni cu caracter patrimonial - doar în aceste cazuri

nu există temeiul aplicării art. 189 Cod penal. Pentru a aplica calificativul

samavolnicie, situație care o individualizează în raport cu infracțiunea specificată la

art. 189 Cod penal, constă în aceea că făptuitorului îi aparține un drept prevăzut de

lege sau el consideră că are un asemenea drept.

În opinia recurentului, instanța de apel nu a motivat care probe demonstrează

că suma de bani solicitată prin șantaj îi aparține de drept inculpatului, cât și metoda

de a obține suma solicitată, amenințarea cu violența și vătămarea corporală a lui

Postolachi Victor, săvârșită de mai multe persoane la solicitarea inculpatului

Gorea Pavel. Ori cerința inculpatului săvârșită prin șantaj, pe care o maschează sub

pretinsa datorie, nu este demonstrată prin careva probe, la caz nefiind prezentate

careva înscrisuri certe care ar demonstra că partea vătămată are careva datorii față

de inculpat.

Consideră că urmau a fi apreciate ca fiind declarative depozițiile martorului

Grama Vitalie precum că el a împrumutat lui Gorea Pavel 10 000 euro și peste câteva

zile suma de 100 000 lei, or, aceste alegații nu au fost confirmate prin careva

documente (contracte de împrumut, recipise etc), ori existența unui împrumut în

valoare mai mare de 1000 lei decade cu proba cu martori, ori asemenea declarații

nu pot fi puse la baza unei sentințe sau decizii fără careva probe materiale.

8.2. Avocatul Diaconov Vladimir în numele părții vătămate Postolachi Victor,

invocând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 1), 6), 8), 12)

14

Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei penale.

În susținerea argumentelor recurenții menționează că cauza penală de

învinuire a lui Gorea Pavel a fost examinată incorect de către Judecătoria Chișinău,

cu încălcarea prevederilor legale și anume art. 40 Cod de procedură penală și art. 6

CEDO.

Coroborând prevederile art. 40 alin. (1) Cod penal cu speța în cauză, recurenții

consideră că fapta prejudiciabilă a fost săvârșită de către Gorea Pavel în satul

Cornești, raionul Ungheni, astfel competentă de a examina cauza penală din speță

este Judecătoria Ungheni, dar nu Judecătoria Chișinău.

Cu privire la condamnarea lui Gorea Pavel în baza art. 352 alin. (2) lit. c) Cod

penal, consideră că acțiunile inculpatului nu au fost corect recalificate de către

instanțele de fond, prin ce și-au depășit atribuțiile de serviciu. Mai mult, a fost

modificată din oficiu învinuirea, fiind recalificate faptele săvârșite de către

Gorea Pavel de către instanțele judecătorești fără a pune în discuție în cadrul

cercetării judecătorești necesitatea recalificării faptei, lipsind partea vătămată de

dreptul de a combate necesitatea recalificării.

Susțin că acțiunile lui Gorea Pavel corect au fost încadrate de către acuzatorul

de stat în baza art. 189 alin. (5) Cod penal, deoarece

- la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar confirma faptul, că

Postolachi Victor ar avea careva obligații față de inculpat;

- partea vătămată nu a cunoscut că inculpatul a împrumutat careva sume

bănești;

- amenințările lui Gorea Pavel sunt reflectate în convorbirile cu persoane

necunoscute și cu partea vătămată expuse în stenogramele anexate la materialele

cauzei penale (vol. I f.d. 80-91, vol. 2 f.d. 74-79, 104-120, 145-159);

- inculpatul a recunoscut că a primit de la partea vătămată suma invocată de

către ultimul, și anume 8500 euro și 46000 lei, ceea ce constituie aproximativ 11500

euro, nefiind necesară prezentarea de alte probe, iar faptul că inculpatul dorește mai

mult, nu înseamnă că există o datorie a părții vătămate față de acesta;

- instanța recunoaște pe de o parte prin sentință că inculpatul nu s-a putut

adresa în instanța de judecată pentru a încasa o datorie, deoarece nu are nici un

înscris pentru a proba presupusa datorie, dar pe de altă parte constată precum că

partea vătămată are datorie față de inculpat și ultimul o pretinde legal;

- instanțele de fond au pus la baza învinuirii inculpatului un caiet prezentat de

Gorea Pavel, care nu poate lua locul unei recipise sau a unui contract și care nu a fost

cercetat în cadrul ședințelor de judecată de către nici o instanță.

Cu referire la acțiunea civilă recurenții menționează, că prejudiciul moral în

mărime de 25 000 lei constă din suferințele psihice și morale legate de disconfort,

apariția stărilor de stres, încât partea vătămată a trecut prin depresie, frica pentru

siguranța familiei, iar prejudiciul material constă din cheltuielile de judecată

suportate în acest proces și constituie 10000 lei cheltuielile pentru asistența

juridică, fapt confirmat prin bonul de plată seria ED nr. 778084 din 16.05.2018 și

cheltuielile de deplasare pentru prezența la 17 ședințe de judecată, a câte 200 lei

pentru o deplasare, în mărime de 3400 lei. Cheltuielile de judecată în total constituie

15

13400 lei, astfel, consideră că neîntemeiat instanțele de fond au admis parțial

acțiunea civilă.

8.3. Partea vătămată Postolachi Victor, invocând temeiurile pentru recurs

prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel nu s-a pronunțat

referitor la motivele invocate în apelurile declarate de procuror și avocatul părții

vătămate privind condamnarea inculpatului Gorea Pavel în baza art. 189 alin. (5)

Cod penal, ci dimpotrivă bazându-se pe aceleași probe descrise în sentință, cu

aceeași constatare și motivare l-a condamnat pe inculpatul Gorea Pavel de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c), d) Cod penal.

Astfel consideră că, soluția instanței de apel, în partea menținerii recalificării

faptelor comise de inculpat din prevederile art. 189 Cod penal în cele ale art. 352

Cod penal, este afectată de erori de drept, or, instanța de apel a încălcat prevederile

legii, precum și nu a ținut cont de practica judiciară.

Susține, că vinovăția inculpatului Gorea Pavel în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 189 alin. (5) Cod penal, este dovedită prin probe pertinente,

concludente, utile și veridice, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Postolachi Victor

(Vol.III, f.d.124-131), (Vol.IV, f.d.50-52); declarațiile martorilor Coșpormac Valeriu

(Vol.III, f.d.138-141); Lăpușneanu Valeriu (Vol.III, f.d.149-152); Postolachi Zinaida

(Vol.III, f.d.186-189); Postolachi Ana (Vol.III, f.d.190-193); Coșpormac Sorina

(Vol.III, f.d.195-197); precum și probele materiale administrate la caz, și anume:

procesul-verbal din 26.02.2018, de consemnare și certificare a măsurii speciale de

investigație privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor dintre Gorea Pavel

și Postolachi Victor care au avut loc la 23.01.2018 în xxxxx (Vol.1, f.d.77-93);

procesele-verbale cu privire la interceptarea și înregistrarea comunicărilor

telefonice din 02.01.2018, din 09.01.2018 și din 12.03.2018, prin care au fost

stenografiate discuțiile telefonice pertinente, purtate de abonatul postului de

telefonie mobilă cu numărul SIM: xxxxx, care potrivit materialelor cauzei penale

aparține învinuitului Gorea Pavel (Vol.II, f.d.69-79; 99-120; 139-161); raportul de

analiză operațională din 22.03.2018, întocmit de Centrul Analiză a Informațiilor INI

în urma examinării descifrărilor convorbirilor telefonice de intrare - ieșire, efectuate

de pe posturile de telefonie mobilă cu numerele SIM: xxxxx, de care se folosește

învinuitul Gorea Pavel, xxxxx, de care se folosește partea vătămată Postolachi Victor,

xxxxx de care se folosește suspectul Margarint Gheorghe și xxxxx de care se folosește

suspectul neidentificat (Vol.II, f.d.47- 53); procesul-verbal de percheziție din

28.02.2018, efectuată la domiciliul lui Gorea Pavel (Vol.II, f.d. 189-192);

procesul-verbal de examinare din 22.03.2018, a telefonului mobil de model „Iphone

5”, cu numărul de IMEI: xxxxx și cartela SIM „Moldcell” cu numărul xxxxx (Vol.II,

f.d.193-202); procesul-verbal de confruntare din 22.03.2018, efectuată între partea

vătămată Postolachi Victor și învinuitul Gorea Pavel, în cadrul căreia ambii și-au

menținut declarațiile sale anterioare (Vol.II, f.d.240-247).

8.4. Avocatul Bordian Radion în numele inculpatului Gorea Pavel, invocând

temeiurile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea

16

unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta incriminată, prevăzută de art. 189

alin. (5) Cod penal, nu a fost săvârșită de inculpat, iar acțiunile acestuia nu întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal.

În susținerea argumentelor avansate în recurs, apărarea menționează că atât la

faza urmăririi penale, când a fost pus sub învinuire de către procuror, cât și în

instanța de judecată, inculpatul Gorea Pavel nu a recunoscut vina în săvârșirea

infracțiunii incriminate, or, este total absurd a se considera, că Gorea Pavel ar fi

urmărit un scop de profit în cazul pretinderii sumelor bănești de la Postolachi Victor,

în condițiile când cercetarea judecătorească și toate probele demonstrează clar că

inculpatul a cerut doar restituirea datoriei pe care pătimitul o avea de mai mult timp

și în legătură cu care anume inculpatul a rămas păgubit, deoarece datoria lor

comună ce a născut din afacerea eșuată cu merele, a restituit-o pe deplin

finanțatorului Grama Vitalie, din surse proprii.

Cele enunțate denotă, că chiar și în cazul conturării pretinderii de către

inculpatul Gorea Pavel a banilor datorați de Postolachi Victor, în afara acțiunilor

celor 3 necunoscuți, care nu au fost coordonate și organizate de el, aceste acțiuni ale

inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii de șantaj, dar nici a celei de

samavolnicie.

Din probele cercetate în instanțele de fond, nu reiese că Gorea Pavel l-ar fi

amenințat direct vreodată pe Postolachi Victor cu moartea sau vătămarea

integrității corporale, iar partea vătămată a indicat, că despre careva amenințări i-

ar fi transmis o rudă de a sa în mod verbal. Asemenea declarații indirecte, nicidecum

nu pot avea caracterul perceptibilității părții vătămate Postolachi Victor de a lua în

serios amenințările lui Gorea Pavel, care nu s-au materializat nici printr-o acțiune

directă concretă. Or, anume aici trebuia, ca instanța, să delimiteze acțiunile celor 3

persoane necunoscute, care se pretinde că l-ar fi acostat fizic pe Postolachi Victor și

acțiunile lui Gorea Pavel, care de-a lungul timpului nu a făcut decât să își pretindă

datoria bănească pe care o avea pătimitul față de el urmare a insuccesului afacerii

comune cu merele în Rusia.

Reiterează că acuzatorul de stat nu a demonstrat prin probe pertinente că

inculpatul Gorea Pavel a cerut de la Postolachi Victor transmiterea sumelor bănești,

aplicând violența fizică sau amenințarea cu asemenea violență, iar prima instanță

eronat a stabilit că acțiunile incriminate inculpatului preiau forma culpabilității

acestuia în baza art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Mai mult, cercetarea judecătorească a scos clar în evidență, că între pătimit și

inculpat a existat și s-a materializat un contract de societate civilă (afacerea cu

merele în Rusia), urmare la acest contract, Gorea Pavel nu a dobândit nici un venit,

iar datoria către finanțatorul afacerii Grama Vitalie a restituit-o în cea mai mare

parte personal, din surse proprii.

Constatând că fapta nu a fost săvârșită de inculpat sau că acțiunile sale nu

întrunesc elementele infracțiunii, instanțele de fond, urmau să emită o sentință de

achitare a persoanei, dar nu de culpabilitate pentru o infracțiune în temeiul căreia

nici măcar nu a fost pornită urmărirea penală.

Corespunzător, susține că acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată,

urma a fi integral respinsă.

17

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse,

ca inadmisibile, din considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai

în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând

soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este

nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

9.1. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, de către avocatul

Diaconov Vladimir în numele părții vătămate și de către partea vătămată

Postolachi Victor.

Colegiul penal lărgit atestă că titularii cererilor de recurs, în esență, au o poziție

unică pentru care pledează în recursuri, și anume invocă dezacordul cu soluția

instanțelor de fond de reîncadrare a acțiunilor inculpatului Gorea Pavel din

prevederile art. 189 alin. (5) Cod penal în baza art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal,

solicitând casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei pentru rejudecare în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă, că titularii recursurilor invocă în calitate de

temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 1), 6), 8), 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazurile, când:

1) nu au fost respectate dispozițiile privind competența după calitatea persoanei;

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre

de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub

învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi

mai blânde;

12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În primul rând instanța de recurs va respinge argumentele din recursul

avocatului Diaconov Vladimir în numele părții vătămate Postolachi Victor, prin care

se invocă faptul, că cauza penală de învinuire a lui Gorea Pavel a fost examinată

incorect de către Judecătoria Chișinău, deoarece fapta prejudiciabilă a fost săvârșită

de către Gorea Pavel în satul xxxxx, astfel în opinia acestuia competentă de a

examina cauza penală din speță este Judecătoria Ungheni, argumente pe care

18

recurentul le atribuie temeiului de casare prevăzut la pct. 1) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală.

La acest segment Colegiul penal lărgit ține să menționeze, că potrivit art. 427

alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate

în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în

instanța de apel.

Studiind materialele dosarului Colegiul penal lărgit atestă, că avocatul părții

vătămate nu a invocat încălcarea competenței teritoriale în materie penală nici în

fața primei instanțe și nici în instanța de apel, iar invocarea acestor argumente la

faza examinării cauzei în ordine de recurs este apreciată ca inadmisibilă.

În al doilea rând instanța de recurs atestă că avocatul Diaconov Vladimir în

numele părții vătămate Postolachi Victor a invocat în recurs, la mod general, temeiul

de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8 ) Cod de procedură penală, potrivit

căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă

decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor

reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde.

Din conținutul normei enunțate se desprind două situații:

- când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale

infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat

elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii; sau

- când instanța nu este în drept să se pronunțe asupra altei fapte decât cea care

a constituit obiectul învinuirii formulate. În acest caz este permisă numai

reîncadrarea aceleiași fapte în baza unei legi mai blânde.

La caz, Colegiul penal lărgit conchide că recursul avocatului Diaconov Vladimir

în numele părții vătămate Postolachi Victor nu este motivat din punctul de vedere

al prezenței căreiva erori de drept prevăzute la articolul invocat, iar instanța de

recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu

circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

De fapt, criticile recurentului se axează pe dezacordul cu reîncadrarea juridică

înfăptuită de către instanțele judecătorești în privința faptelor inculpatului

Gorea Pavel, însă aceste argumente sunt incidente cazului de casare prevăzut de

pct. 12) alin. 1) art. 427 Cod de procedură penală, care va fi analizat infra.

În al treilea rând, analizând argumentele recursurilor declarate de procuror, de

către avocatul părții vătămate și de către partea vătămată, prin prisma temeiurilor

de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul

penal constată, că erorile invocate nu se confirmă la examinarea acestei cauze

penale, dat fiind faptul, că instanța de apel a respectat prevederile art. 414 alin. (1),

(5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, aceasta cuprinzând motivele pe care

se întemeiază soluția pronunțată.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

19

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

În contextul celor enunțate, instanța de recurs apreciază ca fiind declarative

argumentele expuse în recursul părții vătămate Postolachi Victor cu referire la

faptul, că instanța de apel nu s-a pronunțat la motivele invocate în apelurile părții

acuzării prin care s-a solicitat condamnarea lui Gorea Pavel în baza art. 189 alin. (5)

Cod penal, or, din conținutul deciziei recurate se deduce că instanța de apel a

desfășurat motivele pentru care a ajuns la concluzia respingerii acestor argumente

și necesitatea reîncadrării faptelor inculpatului în baza art. 352 alin. (2) lit. c) Cod

penal. Astfel, că simplul dezacord al recurentului cu soluția pronunțată de către

instanța de apel nu constituie temei de casare a deciziei supuse recursului.

La fel, nu constituie temei de admitere a recursului, nici alegațiile avocatului

Diaconov Vladimir în numele părții vătămate prin care se susține că instanța de

judecată a recalificat faptele săvârșite de către inculpatul Gorea Pavel, fără a pune în

discuție acest fapt în cadrul cercetării judecătorești, considerând că în acest mod

partea vătămată a fost lipsită de dreptul la apărare. Or, dezacordul cu soluția de

recalificare a faptelor inculpatului a fost invocată atât de către acuzatorul de stat, cât

și de partea vătămată și apărătorul său în cererile de apel, acestea constituind și

obiectul apelului.

În continuare, instanța de recurs ține să accentueze și faptul, că atât procurorul

cât și partea vătămată Postolachi Victor, dar și avocatul părții vătămate

Diaconov Vladimir critică modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de

apel, considerând că probele administrate confirmă vinovăția inculpatului

Gorea Pavel anume în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (5) Cod

penal, însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele

de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării

ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta

fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele

de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii

incriminate.

În continuare, analizând argumentele titularilor cererilor de recurs formulate

prin prisma temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

20

procedură penală, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acestea sunt nefondate

și urmează a fi respinse.

Astfel, la acest aspect se va reține că potrivit rechizitoriului, Gorea Pavel a fost

învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (5) Cod penal, șantajul,

adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, amenințând cu violență

persoana, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase

pentru viață și sănătate, prin amenințare cu moartea și în proporții mari.

Totodată, de către prima instanță inculpatul Gorea Pavel a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, samavolnicia, adică

exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii

stabilite, dacă s-au cauzat daune intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice

sau juridice, însoțită de amenințare cu vătămarea integrității corporale sau a

sănătății, soluție care în această parte a fost menținută și de către instanța de apel.

Colegiul penal constată că instanța de apel a dat o argumentare amplă soluției

pronunțate, apreciind just că probatoriul administrat dovedește săvârșirea de către

inculpatul Gorea Pavel anume a infracțiunii de samavolnicie, or, ultimul a pretins de

la partea vătămată Postolachi Victor, de a-i restitui suma de bani, care s-a format din

împrumuturi pentru afacere, dar și pierderi care au survenit, astfel acesta și-a

exprimat în mod arbitrar dreptul său legitim, cu încălcarea ordinii de drept.

Deși recurenții consideră că inculpatul Gorea Pavel a săvârșit infracțiunea de

șantaj, deoarece a pretins o datorie pe care nu a putut să o probeze, Colegiul penal

reține că instanța de apel a constatat cu certitudine atât din declarațiile inculpatului

Gorea Pavel, cât și din relatările părții vătămate Postolachi Victor și ale martorilor

Coșpormac Valeriu, Lăpușneanu Valeriu, Postolachi Zinaida, Postolachi Ana,

Coșpormac Sorina, Grama Vitalie, Caracaș Ion, Nogai Roman și Constantinov Petru,

că inculpatul Gorea Pavel și Postolachi Victor au desfășurat anterior o afacere ce ține

de exportul merelor în Federația Rusă.

Totodată, deși inițial partea vătămată Postolachi Victor a negat că ar fi cunoscut

că inculpatul a luat împrumut pentru afacerea în care s-au implicat, ulterior a

recunoscut că a avea la cunoștință despre acest fapt. Mai mult, partea vătămată a

recunoscut nemijlocit faptul că îi era dator inculpatului Gorea Pavel cu jumătate din

suma pe care ultimul a achitat-o.

Astfel, nu pot fi reținute argumentele aduse de către partea acuzării cu privire

la lipsa probatoriului care ar demonstra că inculpatul Gorea Pavel a împrumutat

careva sume de bani pentru dezvoltarea afacerii comune cu Postolachi Victor,

întrucât în acest sens instanța de apel a reținut declarațiile martorului Grama Vitalie

ca fiind consecvente și care coroborează cu alte declarații inclusiv ale martorilor

Constantinov Petru și Nogai Roman, prin care se confirmă existența unei datorii a

lui Postolachi Victor față de Gorea Pavel.

Față de cele ce preced Colegiul penal lărgit ține să menționeze, că instanța de

apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, corect a ajuns la concluzia

că faptele inculpatului Gorea Pavel întrunesc toate elementele constitutive ale

infracțiunii de samavolnicie, și anume exercitarea unui drept presupus legitim în

mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, cu cauzarea de daune intereselor

persoanelor fizice, însoțită de amenințare cu vătămarea integrității corporale sau a

sănătății.

21

Prin urmare în speță nu și-a găsit confirmare eroarea de drept prevăzută de

art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, invocată de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, de către avocatul

Diaconov Vladimir în numele părții vătămate și de către partea vătămată

Postolachi Victor, fapt ce impune respingerea acestor recursuri ca inadmisibile.

Distinct de cele mai sus menționate, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că

nu pot constitui temei de admitere a recursului declarat de avocatul

Diaconov Vladimir în numele părții vătămate, nici alegațiile cu referire la dezacordul

pe marginea soluționării acțiunii civile, or, potrivit practicii judiciare, în materia

despăgubirilor, materiale sau morale, nu există temei de casare care să îngăduie

instanței de recurs să reaprecieze cuantumul acțiunii civile. În recurs nu se poate

solicita reactualizarea despăgubirilor cuvenite și stabilite de instanța de fond.

9.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul

Bordian Radion în numele inculpatului Gorea Pavel.

Colegiul penal atestă, că apărarea invocă în calitate de temeiuri pentru casarea

deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6)

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, precum și în cazul când

8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Analizând argumentele formulate de recurent prin prisma temeiurilor de

casare invocate, Colegiul penal lărgit constată că în esență, apărarea pledează pentru

soluția de achitare a inculpatului Gorea Pavel de sub învinuirea înaintată de către

organul de urmărire penală în baza art. 189 alin. (5) Cod penal, în același timp

considerând că nici soluția instanțelor de fond privind reîncadrarea faptelor

inculpatului în baza art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, nu este corectă, deoarece

acțiunile acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii.

Colegiul penal lărgit constată însă că temeiul invocat de recurent, și prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare în urma

cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și prin decizia adoptată corect a ajuns la concluzia, că faptele

inculpatului Gorea Pavel întrunesc elementele infracțiunii de samavolnicie, astfel că

hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, invocat de recurent, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri când s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește

latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

22

La caz, în susținerea opiniei privind necesitatea pronunțării unei sentințe de

achitare, apărarea prezintă propria versiune referitor la faptele descrise în sarcina

inculpatului Gorea Pavel, bazată pe interpretarea probatoriului, chestiune ce nu

reprezintă obiect de judecare în ordine de recurs, așa cum a fost menționat supra.

Totodată, instanța de recurs atestă că argumentele din recursul apărării sunt

preponderent aceleași care au fost invocate și în cererea de apel, constituind obiect

de examinare în cadrul judecării cauzei la etapa respectivă.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că la soluționarea cauzei

instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură

penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind

recunoașterea vinovăției inculpatului Gorea Pavel în baza art. 352 alin. (2) lit. c) Cod

penal, samavolnicia, adică exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod

arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, însoțită de amenințare cu

vătămarea integrității corporale sau a sănătății.

În sensul dat, instanța de apel întemeiat a subliniat, că acțiunile inculpatului

Gorea Pavel, manifestate prin exercitarea dreptului său legitim de restituire a

datoriei au depășit limitele legale, odată cu situația în care acesta a recurs la

încălcarea ordinii de drept stabilite de legislația civilă și procesual civilă, vizând

procedura de revendicare a banilor.

Prin urmare, în cursul judecării cauzei în ordine de apel cât și în prima instanță

au fost prezentate probe care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în

săvârșirea anume a infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal,

totodată instanțele au motivat pe deplin că probatoriul administrat nu dovedește

învinuirea adusă inculpatului în baza art. 189 alin. (5) Cod penal.

Concluziile instanței de apel privind vinovăția inculpatului sunt descrise

detaliat în descriptivul deciziei recurate, pe care instanța de recurs și le însușește

considerând că nu este necesară reiterarea acestora.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță și menținută de instanța de apel, iar în cazul în care

instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările,

care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze

eficient orice drept de apel sau recurs eventual, o curte poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (Hotărârea CEDO

Garcia Ruiz contra Spaniei, Helle contra Finlandei).

Subsidiar, Colegiul penal lărgit ține să accentueze, că deși atât în cererea de

apel, cât și în recurs partea apărării consideră că instanțele de fond urmau să-l achite

pe Gorea Pavel de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod

penal, din motiv că acțiunile acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii, totuși la

terminarea urmăririi penale, avocatul Bordian Radion a depus o cerere prin care a

solicitat reluarea urmării penale și reîncadrarea acțiunilor învinuitului Gorea Pavel

în temeiul art. 352 alin. (2) Cod penal.

23

Având în vedere cele relatate, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea

deciziei adoptate, fapt ce impune respingerea recursului ordinar declarat de către

avocatul Bordian Radion în numele inculpatului Gorea Pavel, ca inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, de către avocatul

Diaconov Vladimir în numele părții vătămate și de către partea vătămată

Postolachi Victor și de către avocatul Bordian Radion în numele inculpatului

Gorea Pavel, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

30 iunie 2020, în cauza penală în privința lui Gorea Pavel xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 02 iulie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

24