1ra-255/22 — art.217 al.3 lt.b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 22 iulie 2021, Postolachi Ion a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi cu aplicarea art.3641 alin.(8) Cod penal a fost condamnat la 2 (doi) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 5 (cinci) ani. În conformitate cu art.90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Postolachi Ion a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani. Conform art. 90 alin. (6) lit. a), c) și g) Cod penal, Postolachi Ion a fost obligat să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent, să urmeze un tratament de narcomanie și să presteze muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 80 (optzeci) ore. A fost încasat din contul lui Postolachi Ion în beneficiul Statului suma de 1680 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În sentința, prima instanță a constatat în fapt că: Postolachi Ion, la 20 iunie 2018, aproximativ la ora 15:10 min., aflându-se în autoturismul de model „Xxxxx” cu numărul de înmatriculare 1 XXXXX, parcat la intersecția str. Colina Verde cu str-la Molocanilor, mun. Chișinău, împreună cu Parvan Serghei, Cernitu Ion, și Sviridov Alexandru (persoane în privința cărora a fost disjunsă cauza penală), fiind suspectat de către echipajul BRO al DP mun. Chișinău ca având un comportament suspicios, a fost rugat să iasă din autoturismul menționat și să se documenteze. Ulterior, în cadrul cercetării automobilului de model „Xxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXX, a fost depistat și ridicate o folie de staniol cu depuneri de substanță de culoare gălbuie, patru pachete de tip zip-lock din polimer cu câte o substanța, dintre care două cu aspect de praf de culoare bej, una cu aspect de granule de culoare albă și alta solid-umedă de culoare cafenie și un cântar electric, care au fost expediate pentru efectuarea constatării chimice. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R- 3221 din 07 august 2018 al CTCEJ al DTCEJ Centru al IGP, în depunerile de substanța de culoare gălbuie de pe suprafața foliei de staniol, în cele doua substanțe cu aspect de praf de culoare bej, precum și în substanța solid umedă de culoare cafenie, s-a depistat PVP (C15H21NO), care se atribuie la substanțele stupefiante, în cantitate de 0, 339 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitatea acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie cantități mari. Astfel, acțiunile inculpatului Postolachi Ion au fost încadrate juridic de către organul de urmărire penală în baza art. 217 alin. (2) Cod penal. 2.1 Prin ordonanța din 08 iunie 2021, Postolachi Ion a fost pus sub o nouă învinuire, fiindu-i înaintată învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute art.217 alin. (3), lit. b) Cod penal, după indicii calificativi – „circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicilor sau analogii acestora, fără scop de înstrăinare, după semnele calificative procurarea și păstrarea drogurilor în proporții mari, de mai multe persoane și fără scop de înstrăinare”(f. d.110, vol. II).

Sentința nominalizată a fost contestată cu apel de către avocatul Șpac Rodica în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, demersul procurorului privind încasarea de la Postolachi Ion în contul statului cheltuielile judiciare în sumă de 1 680 lei să fie respins, cu anularea pedepsei complementare aplicată în conformitate cu art. 90 alin. (6) lit. a), c) și g) Cod penal. 3.1. În argumentarea cererii de apel, avocatul a invocat că: - instanța de apel la aplicarea pedepsei, nu a ținut cont de faptul că inculpatul vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o pe deplin, se căiește sincer de cele comise, a conștientizat fapta comisă, dovadă fiind în acest sens și faptul recunoașterii vinovăției precum și cererea depusă de către inculpat de examinare a cauzei în baza probelor indicate în rechizitoriu și anume în baza art.3641 Cod de procedură penală; - corectarea și reeducarea inculpatului Postolachi Ion este posibilă fără aplicarea unei pedepse prea aspre și anume a prevederilor art. 90 alin.6 lit. a), c) și g) Cod penal ”să urmeze un tratament de narcomanie și să presteze muncă neremunerată în folosul comunități în mărime de 80 ore”; - cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului necesar, acestea 2 urmând a fi trecute, de fapt, în contul statului și nu puse pe seama inculpaților; - potrivit art. 75 alin. (3) din Legea nr. 68 din 14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, care prevede că, în cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sânt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală. La caz, ordonatorul expertizei judiciare a fost organul de urmărire penală, fără a exista o asemenea cerere din partea părții apărării. Drept urmare, în cazurile când expres a fost dispusă de organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat. 4.1. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2021, a fost respins ca nefondat apelul declarat cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, probele, fiind apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, veridicității și coroborării lor, astfel prima instanță corect a concluzionat asupra vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal, după indicii calificativi – „circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicilor sau analogii acestora, fără scop de înstrăinare, după semnele calificative procurarea și păstrarea drogurilor în proporții mari, de mai multe persoane și fără scop de înstrăinare”. Instanța de apel a notat că, prima instanță a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în actul de învinuire (la caz ordonanța de modificare a învinuirii din 08 iunie 2021), și de către prima instanță. Referitor la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a apreciat că prima instanță, a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Astfel instanța de apel a notat că, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor încriminate, iar la solicitarea acestuia judecata s-a făcut pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, respectiv inculpatul a beneficiat de o reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoarea. Instanța de apel a reținut că, sancțiunea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal prevede pedeapsa cu închisoare de până la 4 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice. 3 În condițiile aplicării prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, noile limite cu care trebuia să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal sub formă de închisoare constituiau de la 3 luni până la 2 ani și 8 luni, De asemenea, instanța de apel a reținut că la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, prima instanță a ținut cont de lipsa circumstanțelor atenuate și agravante. Instanța de apel a menționat că recunoașterea vinovăției nu constituie circumstanța atenuantă, deoarece acest moment se cuprinde în dispoziția prevederilor art. 3641 din Codul de procedură penală. Potrivit revendicării inculpatul Postolachi Ion anterior a fost tras la răspundere penală (f. d. 118-19), se află la evidența medicului narcolog din 20 iunie 2018, cu diagnoza -„Consumator de substanțe narcotice morfin și cannabis” (f. d. 124), la evidența medicului psihiatru nu se află. Respectiv, având în vedere recunoașterea vinovăției de către inculpat în cele săvârșite, ținând cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, gravitatea infracțiunii săvârșite, personalitatea inculpatului, precum și scopul pedepsei aplicate, instanța de apel a considerat că lui Postolachi Ion corect i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani. Totodată, luând în considerație faptul că, inculpatul a recunoscut vinovăția încriminată, s-a căit sincer de cele comise, a conștientizat pericolul social al faptei comise, prima instanță corect a considerat oportun și rațional a aplica în privința acestuia prevederile art. 90 din Codul penal. În acest context, instanța de apel a evidențiat și faptul că prima instanță conducându-se de prevederile art. 90 alin. (6) lit. a), c) și g) Cod penal, ținând cont de personalitatea inculpatului Postolachi Ion, de circumstanțele cauzei, de faptul că sancțiunea articolului de care este învinuit inculpatul, corect a obligat inculpatul să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent și să urmeze un tratament de narcomanie și să presteze muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 80 de ore. Cu referire la argumentul apelantului precum că, cheltuielile de judecată în sumă de 1 680 lei eronat au fost puse pe seama inculpatului, instanța de apel a reținut că instanța de fond în mod justificat, în temeiul art. art. art. 227 - 229 Cod de procedură penală a dispus încasarea de la inculpatul Postolachi Ion în beneficiul statului cheltuielile de judecată în sumă de 1680 lei, or, acestea au fost suportate în legătură cu întocmirea Raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/1R-3221 din 07.08.2018.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Șpac Rodica în numele inculpatului Postolachi Ion, a declarat recurs ordinar prin care, invocând temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1), pct.6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei cu pronunțarea, prin care să fie anulată pedeapsa complementare aplicată în conformitate cu art. 90 alin. (6) lit. a), c) și g) Cod penal, cu respingerea demersului procurorului privind încasarea de la Postolachi Ion în contul statului cheltuielile judiciare în sumă de 1 680 lei. 4 În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare celor indicate anterior în apel descrise în pct. 3. și 3.1 al prezentei decizii. Suplimentar, recurentul a indicat că la 31.12.2021 prin Decretul nr. 509 al Președintelui Republicii Moldova pentru promulgarea Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței RM a fost adoptată și publicată în Monitorul Oficial al RM Legea privind amnistie, iar articolului încriminat lui Postolachi Ion îi sunt aplicabile prevederile legii, solicitând aplicarea acestor prevederi în privința lui Postolachi Ion.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1), pct.11) Cod de procedură penală, procurorul Crijanovschi S. a depus referință asupra recursului declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia ca vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că de către avocatul inculpatului a fost indicat în calitate de temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1), pct.6), 8) și 12) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că titularul cererii de recurs invocă, de fapt, dezacordul cu modalitatea de individualizare a pedepsei penale, temei de recurs prevăzut de pct.10) potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul penal se va expune în privința temeiului de casare prevăzut la art.427 alin.(1), pct.10) Cod de procedură penală, în partea ce ține de corectitudinea individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului Postolachi Ion, întrucât celelalte temeiuri de casare nominalizate în recurs nu au fost motivate de către apărare, iar în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4., 4.1. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei 5 în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, art. 3641 Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea Legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu 1 /3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. Dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul avocatului. Astfel, Colegiul penal reține că la stabilirea pedepsei inculpatului, instanțele de fond just au luat în considerație gradul prejudiciabil al infracțiunii comise, care potrivit art. 16 alin.(3) Cod penal constituie infracțiune mai puțin gravă, inculpatul a recunoscut vinovăția, s-a căit sincer și a solicitat ca judecarea cauzei să fie înfăptuită conform procedurii prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, circumstanțe care agravează răspunderea inculpatului în conformitate cu prevederile art. 77 alin. (1), lit. a) Cod penal nu au fost stabilite, personalitatea acestuia, inculpatul se află la evidența medicului narcolog cu diagnoza „Consumator de substanțe narcotice morfin și cannabis din 20 iunie 2018 (f. d. 124)”, la evidența medicului psihiatru nu se află, potrivit revendicării anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 06.04.2000, în baza art. 2255 alin. (1) Cod penal (f.d.118-119, vol. I) fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă, fapt ce dovedește că Postolachi Ion nu a conștientizat că faptele social periculoase sunt supuse răspunderii penale și nu a purces pe calea corijării. Instanța de recurs menționează că nu pot fi reținute argumentele avocatului precum că, instanțele de fond la individualizarea pedepsei în privința inculpatului nu au ținut cont de faptul că, inculpatul vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o pe deplin, se căiește sincer de cele comise, a conștientizat fapta comisă. Or, circumstanțele la care face referire apărarea în cererea de recurs, au fost luate în considerație la reducerea limitelor de pedeapsă, precum și la stabilirea modalității de executare a acesteia. 6 Totodată, Colegiul penal reține ca fiind nefondate și argumentele apărătorului ce vizează aplicarea prevederilor art. 90 alin. (6), lit. a), c) și g) Cod penal, or la caz instanțele de judecată au abordat suficient de motivat condițiile ce vizează natura infracțiunii comise, personalitatea inculpatului și corect au conchis că scopul pedepsei poate fi atins doar cu aplicarea concomitentă și a obligațiunilor prevăzute la instituția suspendării executării pedepsei. În contextul dat, Colegiul penal ține să evidențieze și faptul că la caz obligarea inculpatului de a presta muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 80 de ore, nu constituie o pedeapsă complimentară după cum susține partea apărării, or, pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, nici nu se conține în sancțiunea art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal. La caz sancțiunea normei încriminate inculpatului prevede: pedeapsa principală - închisoare de până la 4 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar ca pedeapsă complimentară - privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau. Cu referire la solicitarea recurentului privind trecerea cheltuielile judiciare în sumă totală de 1680 lei, suportate pentru efectuarea Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1R-3221 din 07.08.2018, în contul Statului, Colegiul penal reține că, instanțelor de fond, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind soluția încasării cheltuielilor judiciare în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală prevăzute în dispozițiile art. art. alin. (1) și (3), 229 alin. (1), (2), (3) Cod de procedură penală. Astfel, instanța de apel just, argumentat și în limitele competenței legale a statuat că, în speță, odată ce s-a stabilit vinovăția inculpatului în săvârșirea unei infracțiuni, îi revine obligația de a compensa Statului toate cheltuielile suportate. Generalizând cele expuse, instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori ce ar servi drept temei de implicare în sensul casării deciziei contestate în partea stabilirii pedepsei și în latura cheltuielilor judiciare. Instanța de recurs mai notează și faptul că, din analiza deciziei recurate a stabilit că argumentele indicate, în esență au fost abordare în decizia instanței de apel, care la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin.(1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor problemelor esențiale invocate în speță. Hotărârea emisă cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția, motivare pe care instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct.37 a hotărârii Albert c. România din 16.02.2010. Cu referire la solicitarea avocatului Șpac Rodica în numele inculpatului Postolachi Ion de aplicare a prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, Colegiul penal ține să menționeze următoarele. Potrivit prevederilor art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, fiind enumerate temeiuri de recurs, iar potrivit 7 alin. (2) temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. La caz, instanța de apel a pronunțat decizia pe 25 noiembrie 2021, iar Legea nr. 243, a fost adoptată după această dată, adică la 24.12.2021 și a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial - 31.12.2022. În acest context, Colegiul penal consideră că aplicarea prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021, publicată și intrată în vigoare la 31.12.2021 în această speță nu poate avea loc la etapa recursului ordinar, urmând a fi soluționată la etapa executării pedepsei, în conformitate cu prevederile dispozițiilor art. art. 469-472 Cod de procedură penală. Ținând cont de cele mai sus constatate, Colegiul penal conchide că în prezenta cauză nu se constată admiterea erorilor de drept semnalate de avocat și prevăzute de art. 427 alin. (1), pct.10) Cod de procedură penală, iar la judecarea acestei cauze în ordine de apel, instanța a respectat cu strictețe prevederile legale prescrise de art. art. 414-419 Cod de procedură penală, pronunțând o hotărâre legală, întemeiată și echitabilă, fapt ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Șpac Rodica în numele inculpatului Postolachi Ion, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Șpac Rodica în numele inculpatului Postolachi Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Postolachi Ion xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 22 iulie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Țurcan Anatolie 8