1ra-1823/2018 — art. 287 alin. 3 CP

1ra-1823/2018 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1823/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Victor Boico,

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, de către

avocatul Corpaci Olga în numele părții vătămate Costețchi Mihail și de către avocatul

Frunze Alexei în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Chișinău sediul Central din 15 mai 2018 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2018, în cauza penală în privința lui

Postolachi Nicolae xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxxx, domiciliat xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.04.2017 - 15.05.2018;

Instanță de apel: 07.06.2018 - 28.06.2018;

Instanță de recurs: 13.08.2018 - 06.11.2018.

A C O N S T A T A T :

Postolachi Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(3)

Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar

potrivit art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru

perioada de probațiune de 3 ani.

Acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral, a fost admisă parțial cu

încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Costețchi Mihail a sumei de 20 000

lei cu titlu de prejudiciu moral.

A fost dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Costețchi

Mihail a sumei de 10 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată a fost

respinsă.

Nicolae, la 13 martie 2017, aproximativ la ora 01:00, aflându-se în preajma clădirii

din str. Burebista, 105, mun. Chișinău, încălcând grosolan ordinea publică și

acționând cu obrăznicie deosebită, în cadrul conflictului apărut între el și Costețchi

Mihail, a efectuat trei împușcături cu un pistol pneumatic, de model „Baical” cu

nr.T11075504, în direcția capului ultimului, una din care i-a cauzat lui Costețchi

Mihail o plagă contuză la nivelul capului, provocându-i astfel vătămări corporale

1

ușoare.

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Postolachi Nicolae să fie condamnat în baza art.art.27, 145

alin.(1) Cod penal, la 11 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

A încasa din contul inculpatului în beneficiul statului cheltuielile judiciare în

sumă de 168 lei.

În motivarea cerințelor sale procurorul a indicat că, în cadrul cercetării

judecătorești, a fost probată intenția lui Postolachi Nicolae de al omorî pe Costețchi

Mihail, însă din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu s-a produs

efectul, dat fiind faptul că ghiuleaua din metal, l-a rănit în regiunea capului în partea

stângă dar nu în ochi sau alt organ vital. La fel, intenția nu a fost dusă până la capăt

din motiv că inculpatul a fost imobilizat de către partea vătămată și deposedat de

pistol.

Concluzia instanței precum că în acțiunile lui Postolachi Nicolae sunt prezente

elementele infracțiunii prevăzute la art.287 alin.(3) Cod penal, este neîntemeiată, or,

conform probelor administrate, se constată că Postolachi Nicolae, fiind în stare de

ebrietate și deținând la el un pistol, intenționat țintește în regiunea capului lui

Costețchi Mihail și efectuează trei împușcături.

În cadrul procesului penal nu a fost constatat faptul că acțiunile lui Postolachi,

în momentul efectuării împușcăturilor, erau îndreptate la încălcarea grosolană a

ordinii publice, din contra, acestea erau îndreptate spre omorul unei persoane,

încălcând în același timp și ordinea publică.

A mai indicat acuzatorul că, la stabilirea pedepsei instanța nu a ținut cont de

circumstanțele cauzei și personalitatea celui vinovat, greșit aplicând în privința

inculpatului prevederile art.90 Cod penal. Ca circumstanță atenuată la stabilirea

pedepsei, instanța a luat în considerație: prezența unui copil minor la întreținere.

Circumstanțe agravante instanța nu a stabilit și nici nu a luat în considerație că

Postolachi Nicolae anterior a mai comis o infracțiune cu intenție. De către instanță nu

au fost constatate careva circumstanțe care ar permite a considera că inculpatul v-a

putea fi reeducat și corectat nefiind izolat de societate. Conform materialelor cauzei

penale Postolachi Nicolae a comis cu intenție o infracțiune deosebit de gravă, care a

cauzat părții vătămate un prejudiciu material și moral. După comiterea infracțiunii,

inculpatul nu a întreprins careva acțiuni în scopul reparării prejudiciului cauzat.

Astfel, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru

comiterea unei infracțiunii cu un grad de prejudiciabilitate sporit, nu va fost atins

scopul principal, și anume prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpat,

precum și de către alte persoane și nu va fi restabilită echitatea socială.

Totodată, de către acuzare a fost solicitată încasarea de la inculpatul Postolachi

Nicolae a cheltuielilor judiciare în sumă de 168 lei, suportate de către stat la

efectuarea expertizelor medico-legale.

Obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și

integrală; întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea

urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorului,

obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia, chiar dacă

partea vătămată și partea civilă au determinat, prin cererile lor, producerea unor

2

cheltuieli; de asemenea, obligația de a suporta cheltuielile judiciare este integrală,

incluzând toate cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare

de către prima instanță.

3.1. Avocatul Corpaci Olga în numele părții vătămate Costețchi Mihail a

contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Postolachi Nicolae să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.27, 145

alin.(1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele sancțiunii normei date.

A dispune încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Costețchi Mihail a

prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei și suma de 10 000 lei cu titlu de cheltuieli

pentru asistență juridică.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, prin probele administrate, care au fost

verificate sub toate aspectele, complect și obiectiv, organul de urmărire penală a

constatat vinovăția lui Postolachi Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzută de

art.art.27, 145 alin.(1) Cod penal.

În urma săvârșirii infracțiunii, inculpatul a cauzat părții vătămate suferințe

fizice și psihice enorme, iar comportamentul inadecvat al autorului infracțiunii, care

nu a contribuit la reabilitarea victimei infracțiunii, astfel, suma de 50 000 lei cu titlu

de prejudiciul moral este rezonabilă și echitabilă.

fost admise apelurile, casată parțial sentința în partea stabilirii pedepsei, rejudecată

cauza și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care lui Postolachi Nicolae recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa 4 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat

apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei, examinând probele administrate

din punctul de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în

mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, just reîncadrând acțiunile inculpatului Postolachi

Nicolae în baza art.287 alin.(3) Cod penal, individualizată prin „huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea armei”.

Sub acest aspect, instanța de apel a reiterat că în cazul de față obiectul

infracțiunii de huliganism și-a găsit deplină confirmare, în situația în care s-a

confirmat integral faptul că inculpatul Postolachi Nicolae, s-a exprimat cu cuvinte

necenzurate în adresa părții vătămate Costețchi Mihail și a efectuat trei împușcături în

direcția acestuia cu pistolul pneumatic, iar faptul dat a fost confirmat nu doar de către

partea vătămată, dar și de către martorul Sofronescu Cristi.

Totodată, martorul Sofronescu Cristi în cadrul urmăririi penale a mai declarat

că la 13 martie 2017, în incinta IP Botanica a participat la efectuarea recunoașterii și

l-a recunoscut pe băiatul care a efectuat împușcături în direcția lui Costețchi Mihail.

Potrivit procesului-verbal de recunoaștere din 13 martie 2017, martorul

Sofronescu Cristi l-a recunoscut pe Postolachi Nicolae, ca pe persoana care a efectuat

împușcături în regiunea capului lui Costețchi Mihail.

3

În acest context, instanța de apel a notat că, atât din declarațiile părții vătămate

Costețchi Mihail, cât și din declarațiile martorului Sofronescu Cristi, s-a constatat cu

certitudine că Postolachi Nicolae a fost imobilizat de partea vătămată, ultimul

aruncându-se spre Postolachi Nicolae, care l-a dat jos și i-a smuls pistolul din mână.

Postolachi Nicolae continua să opună rezistență prin aplicarea loviturilor cu mâna,

arunca picioarele în sus, la ce partea vătămată a fost nevoită să-i aplice câteva lovituri

cu mâinile în regiunea feței, după care el s-a ridicat de jos, iar martorul Sofronescu

Cristi, a ridicat arma de jos, pe care partea vătămată, anterior o aruncase după ce a

luat-o de la Postolachi Nicolae.

Faptul dat, a fost reiterat și de către martorul Cernoivan Nicolae.

Așa dar, în acest context, instanța de apel a reținut că, deși s-a confirmat faptul

că inculpatul s-a adresat cu cuvinte necenzurate în adresa părții vătămate, indicând

ultimului să-l urmeze mai la deal de str. Burebista, fapt ce și partea vătămată a făcut

fără vreo rea intenție, or, acesta în cadrul cercetării judecătorești a menționat că s-a

deplasat după inculpat pentru că nu a considerat că se va solda cu careva urmări

periculoase. Faptul comportamentului agresiv în continuare al inculpatului Postolachi

Nicolae a fost confirmat și de martorul Cernoivan Nicolae, care a indicat că, băiatul

care a aplicat arma și prietenul acestuia, au început să se comporte neadecvat, au

început să-i înjure cu cuvinte necenzurate și au încercat să părăsească locul faptei, au

devenit agresivi. Atunci, martorul în cauză, a scos mijlocul special - balon de gaz

lacrimogen și pentru a efectua reținerea lor și evitarea părăsirii de la fața locului, până

la sosirea poliției, a aplicat gaze lacrimogene ambelor persoane, adică inculpatului

Postolachi Nicolae și prietenului acestuia Popov Mihail.

Ca confirmative la acest capitol au fost reținute și relatările martorului Florea

Dumitru, care în cadrul cercetării judecătorești a relatat că, Postolachi Nicolae, la

sosirea lor la fața locului, se afla pe bordură așezat jos. În apropierea lui se afla și

Costețchi Mihail și tot în acel timp s-a apropiat a treia persoană care a înțeles că este

împreună cu Costețchi Mihail și i-a predat colegului Cernoivan Nicolae, un pistol

pneumatic, indicând că acesta este a lui Postolachi Nicolae și că acesta a efectuat

două sau trei împușcături în Costețchi Mihail.

La fel, prin declarațiile martorului Florea Dumitru a fost confirmat

comportamentul agresiv al inculpatului, care a indicat că, la sosirea lor, când colegul

Cernoivan Nicolae, a încercat să afle despre circumstanțele cauzei, Postolachi

Nicolae și încă o persoană au manifestat un comportament inadecvat, adresând

cuvinte necenzurate colegului și bruscându-l prin împingere, în legătură cu acest fapt

față de aceștia Cernoivan Nicolae a aplicat gaz lacrimogen, în urma căruia ultimii s-

au liniștit.

Referitor la declarațiile martorului Rusu Daniela, instanța de apel a indicat că,

acesta a fost martorul nemijlocit a circumstanțelor privind lovirea inculpatului, dar nu

și atunci când inculpatul a efectuat împușcături din pistol.

Tot la caz, instanța de apel a apreciat critic afirmațiile martorului Popov Mihail

precum că, la ziua de 13 martie 2017 nu a văzut la Postolachi Nicolae careva arme și

este sigur că acesta nu avea asupra sa o armă, deoarece l-a văzut fără haina de sus

îmbrăcat și consideră că, dacă deținea arma asupra sa, avea să o vadă, or, aceste

afirmații sunt combătute prin declarațiile părții vătămate Costețchi Mihail, care a

declarat că, a văzut cum Postolachi Nicolae, înainte de a trage din armă, a scos-o din

4

buzunarul scurtei, din regiunea pieptului.

Totodată, din declarațiile martorului Rusu Daniela rezultă că Postolachi era

îmbrăcat într-o cămașă albă, pantaloni întunecați, pantofi, iar când a ieșit din local

avea îmbrăcată o scurtă de culoare întunecată.

Totodată, instanța de apel a remarcat că, acțiunile inculpatului Postolachi

Nicolae sunt corespunzătoare doar infracțiunii de huliganism, atâta timp cât nu au

fost administrate careva probe certe care să confirme existența intenției directe a

inculpatului de omor a părții vătămate Costețchi Mihail, de vreme ce însuși aceasta, a

indicat că inculpatul, inițial s-a exprimat în adresa sa cu cuvinte necenzurate în

rezultatul conflictului avut în interiorul localului „VD”, manifestat prin atingerea unul

față de altul. Ulterior, aflându-se afară, inculpatul i-a comunicat părții vătămate să-l

urmeze mai la deal de local, în procesul căruia, pe drum, au fost efectuate împușcături

din pistol pneumatic, ca rezultat partea vătămată s-a ales cu leziuni corporale ușoare,

și această împrejurare arată clar întrunirea agravantei „aplicarea violenței” în privința

lui Costețchi Mihail.

Mai mult, în cazul tentativei de omor, inculpatul întreprinde acțiuni directe,

îndreptate spre atingerea scopului inițial, care însă din motive independente de voința

sa, nu au dus la rezultatul scontat, situație lipsă la caz, or, de la bun început, conform

materialelor și probatoriului administrat, s-a confirmat pe deplin încălcarea grosolană

a ordinii publice de către inculpat, însoțită de aplicarea violenței, în situația în care,

inculpatul a început să împuște atunci, când partea vătămată Costețchi Mihail și

prietenul acestuia, Sofronescu Cristi, aflându-se în urma inculpatului și Popov Mihail,

a observat că din urmă se adunau cât mai multe persoane, care mergeau după ei

strigând să stea și să nu plece. În situația dată, au început să fugă, iar Popov Mihail a

sunat la poliție, fapt confirmat prin extrasul din registrul de evidență nr.2 al IP

Botanica.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a constatat elocvent că, inițial

inculpatul inițiind un conflict cu partea vătămată, a aplicat față de acesta arma

pneumatică, ulterior, fără intenția de a-l omorî, având în vedere că, a nimerit în partea

vătămată tocmai din a treia oară, deoarece, acesta a aplicat arma din mers, fugind de

la partea vătămată, care l-a rândul său, nu a considerat acțiunile inculpatului, fiind de

caracter real privind comiterea omorului. Or, victima, după efectuarea în adresa lui a

primei împușcături, nu s-a oprit, nu a plecat de la fața locului, ci intenționat l-a urmat

pe inculpat în vederea imobilizării acestuia, ceea ce denotă că victima nu a

recepționat ca fapt real comiterea unei acțiuni privind lipsirea acestuia de viață, în

situația în care, partea vătămată, în cadrul cercetării judecătorești nu a declarat că în

acel moment a avut careva sentimente de frică, temere sau neliniște.

Mai mult, Costețchi Mihail a comunicat că și-a dat seama că arma aplicată de

către inculpatul este una pneumatică după prima tragere.

Instanța de apel a menționat că, deși organul de urmărire penală a înaintat lui

Postolachi Nicolae învinuirea în baza art.art.27, 145 Cod penal, în cadrul cercetării

judecătorești s-a dovedit cu certitudine că, prin acțiunile inculpatului, acesta nu a avut

intenția de omor a părții vătămate, în situația în care, inculpatul nu a provocat părții

vătămate careva sentimente de temere, frică.

4.2. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a indicat că, deși

prima instanță corect a reîncadrat acțiunile inculpatului conform prevederilor art.287

5

alin.(3) Cod penal, iar pentru fapta comisă cu intenție, i-a stabilit o pedeapsă sub

formă de închisoare, aceasta eronat a dispus suspendarea condiționată a executării

acesteia, în situația în care nu au fost luate în considerație circumstanțele cauzei în

raport cu personalitatea inculpatului.

Astfel, cu trimitere la prevederile art.art.7, 61, 75, 76, 77 Cod penal, instanța de

apel, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se califică ca gravă, de

persoana inculpatului Postolachi Nicolae, care nu are antecedente penale deși anterior

a fost condamnat, nu și-a recunoscut vina, nu se află la evidența medicului narcolog

și psihiatru, lipsa circumstanțelor atenuante sau agravante, a menținut în privința

inculpatului pedeapsa închisorii, având în vedere circumstanțele comiterii faptei

ilegale, și anume locul public, încălcarea ordinii publice, folosirea armei și efectuarea

a trei împușcături.

Astfel, instanța de apel a considerat că aplicarea unei pedepse privative de

libertate pe termen de 4 ani, este oportună și proporțională infracțiunii comise, cât și

urmărilor prejudiciabile survenite în urma acestor acțiuni ilegale, iar aplicarea în

privința acestuia a prevederilor art.90 Cod penal, nu v-a fi nici rațională și nici

proporțională acțiunilor comise.

4.3. Referitor la solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor de

judecată în sumă de 168 lei, instanța de apel a indicat că, procurorul nu a formulat și

înaintat conform art.221 alin.(4) Cod de procedură penală, o acțiune civilă în cadrul

procesului penal, formulând cerințele corespunzătoare, limitându-se la înaintarea unei

cerințe verbale și nemotivate, privind încasarea din contul lui Postolachi Nicolae a

cheltuielilor pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară nr.1014 din 13 martie

2017 și nr.1007 din 13 martie 2017, privind constatarea gravității vătămărilor a părții

vătămate Costețchi Mihail și respectiv inculpatul Postolachi Nicolae.

Totodată, cu trimitere la prevederile art.art.143 alin.(2), 227 Cod de procedură

penală, instanța de apel a menționat că, cheltuielile pentru efectuarea rapoartelor de

expertiză judiciară nu pot fi dispuse spre încasare din contul lui Postolachi Nicolae,

de vreme ce norma de drept prevede clar și explicit că acestea se compensează din

contul mijloacelor bugetului de stat, astfel fiind inadmisibilă încasarea cheltuielilor

vizate din contul inculpatului.

4.4. Instanța de apel a considerat corectă soluția primei instanțe la capitolul

soluționării acțiunii civile înaintate de către partea vătămată Costețchi Mihail, cu

dispunerea încasării sumei de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 10 000 lei

cheltuieli pentru asistența juridică.

a contestat cu recurs decizia solicitând casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, prima instanță în motivarea soluției

sale neîntemeiat a constatat că acțiunile inculpatului Postolachi Nicolae urmează a fi

încadrate în prevederile art.287 alin.(3) Cod penal, indicând că organul de urmărire

penală greșit a încadrat acțiunile lui Postolachi Nicolae conform art.art.27,145

alin.(1) Cod penal, argument reținut și de instanța de apel.

Acuzarea consideră, că decizia instanței de apel prin care au fost respinse

argumentele procurorului, invocate în cererea de apel referitor la faptul că probele

administrate în cadrul urmăririi penale, dovedesc faptul că, inculpatul a comis

6

fracțiunea de tentativă de omor, sunt neîntemeiate. Din cumulul probelor

administrate, coroborate între ele, rezultă incontestabil săvârșirea de către Postolachi

Nicolae a infracțiunii prevăzute de art.art.27, 145 alin.(1) Cod penal, și anume prin:

plângerea părții vătămate Costețchii Mihail, declarațiile părții vătămate Costețchii

Mihail, martorului Sofronovici Cristi, denunțul lui Sofronovici Cristi din 13 martie

2017; procesul-verbal de cercetarea la fața locului din 13 martie 2017 și tabelul

fotografic; informațiile de la 903 din 13 martie 2017; trimitere - extras din fișa

medicală DCMU al IMU nr.122443 din 13 martie 2017; ordonanțele de ridicare din

13 martie 2017; procesul-verbal de examinare a obiectului din 13 martie 2017;

procesele-verbale de recunoaștere din 13 martie 2017; rapoartele de expertiză nr.1014

din 13 martie 2017, nr.1007 din 13 martie 2017 și nr.34/12/l-R-1726 din 24 martie

2017; extrasul din registrul de evidență nr.2 al IP Botanica, mun. Chișinău; procesul-

verbal de ridicare din 23 martie 2017 și de examinare a obiectului din 28 martie 2017,

cu anexe; procesul-verbal de examinare a obiectelor din 30 martie 2017; ordonanța de

recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală; ordonanța de

transmitere a corpurilor delicte în camera de păstrare din 30 martie 2017;

revendicarea; ordonanța de refuz în începerea urmăririi penale pe faptul aplicării

forței fizice și mijloacelor speciale de către angajații poliției față de Postolachi

Nicolae din 18 mai 2017; corpul delict: un plic sigilat de hârtie cu inscripție C1634,

NR.1726 din 24 martie 2017 în cadrul cauzei penale 20170429, în care se află un

pistol pneumatic de model „Baikal” cu nr.T11075504, bilă metalică, păstrat în

camera de păstrare a armamentului a Unității de Gardă IP Botanica.

Acuzarea consideră că, instanțele de fond, incorect au stabilit circumstanțele de

fapt și de drept și astfel eronat au recalificat acțiunile inculpatului Postolachi Nicolae

în baza art.287 alin.(3) Cod penal, dând faptei săvârșite încadrarea juridică

necorespunzătoare materialului probator administrat.

În acest sens acuzarea menționează că, ambele instanțe nu au reflectat în

calificarea faptei, circumstanțele stabilite, și anume amenințările adresate de către

Postolachi Nicolae persoanelor care se odihneau în barul ,,VD” înainte de conflictul

iscat cu partea vătămată „că va împușca tot VD-ul” circumstanțe confirmate prin

declarațiile părții vătămate Costețchi Mihail.

Contrar concluziilor instanțelor de fond care au menționat că lipsește intenția

inculpatului de comitere a omorului, acuzarea remarcă faptul că, Postolachi Nicolae

intenționat a efectuat trei împușcături spre Costețchi Mihai, țintind în regiunea

capului (zona vitală a corpului omenesc), în rezultatul căruia a treia împușcătură a

nimerit în partea stângă a capului, în regiunea tâmplei, or, în cazul în care acesta nu

dorea producerea unor leziuni corporale, fiind la o distanța de partea vătămată, putea

evita producerea urmărilor mai grave, îndepărtându-se de partea vătămată.

La fel, urmează a fi reținute ca probe decisive declarațiile părții vătămate

Costețchi Mihail și ale martorului Sofronescu Cristi, care univoc au declarat că,

,,…împușcăturile erau îndreptate în regiunea capului lui Costețchi Mihail și nu în

direcția corpului…”.

Acuzarea consideră că, nu există temei de apreciere critică a declaraților părții

vătămate Costețchi Mihail care sunt consecutive și coroborează cu declarațiile

martorilor.

Instanța de apel urma să aprecieze critic declarațiile inculpatului Postolachi

7

Nicolae precum că, nu se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate și să le

considere neveridice și date cu scopul evitării răspunderii penale, or, acestea se

contrazic prin întregul sistem de probe cercetate în instanțele de fond, care combat în

întregime versiunea inculpatului.

Urmează a fi reținut și specificul obiectului folosit de către inculpat în vederea

realizării intenției de omor a părții vătămate, or, obiectul este un pistol pneumatic,

care este un instrument ce poate produce rezultatul fatal prin utilizarea acesteia,

totodată, a profitat de faptul că partea vătămată nu s-a așteptat la acțiunile sale,

atacându-l pe neașteptate.

Totodată, acuzarea contestă decizia din motiv că, instanța a respins cererea

procurorului privind încasarea de la condamnat în contul statului a cheltuielilor

judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare. Efectuarea anumitor cheltuieli

judiciare într-o cauză penală concretă, este condiționată de săvârșirea unei infracțiuni,

care impune desfășurarea acțiunilor de urmărire penală și a judecării cauzei, în

vederea aflării adevărului și aplicării pedepsei penale celui care a comis infracțiunea

cercetată, ca urmare, cheltuielile judiciare necesită a fi imputate făptuitorului, declarat

definitiv vinovat de săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția acestuia,

deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat.

5.1. Avocatul Corpaci Olga în numele părții vătămate Costețchi Mihail, fără a

invoca careva din temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, a

contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate solicitând casarea acestora, cu

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de judecată neîntemeiat și

contrar probelor administrate și cercetate în cadrul ședințelor de judecată a recalificat

fapta incriminată lui Postolachi Nicolae din art.art.27, 145 alin.(1) Cod penal conform

prevederilor art.287 alin.(3) Cod penal.

De altfel, din probele cercetate în procesul de judecată se confirmă că

Postolachi Nicolae a întreprins acțiuni nemijlocit îndreptate la comiterea unui omor

intenționat, acțiuni care nu au fost consumate din cauza unor circumstanțe

independente de voința făptuitorului.

Consideră recurentul că, vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art.art.27, 145 alin.(1) Cod penal, se confirmă prin: plângerea cet. Sofronescu

Cristi din 13 martie 2017; plângere cet. Costețchi Mihail din 13 martie 2017;

procesul-verbal de cercetarea la fața locului din 13 martie 2017 și tabelul fotografic;

declarațiile părții vătămate Costețchi Mihail din 13 martie 2017; declarațiile

martorilor Sofronescu Cristi, Cușnir Leonid, Popov Mihail, Jignea Chiril, Cernoivan

Nicolae, Florea Dumitru; procesul-verbal de ridicare din 13 aprilie 2017, prin care de

la Cușnir Leonid a fost ridicată arma pneumatică de model ,,Baikal”, calibru 4,5 mm.

cu nr. T11075504, tabelul fotografic și procesul-verbal de examinare; procesul-verbal

de ridicare din 13 martie 2017, prin care de la Costețchi Mihail a fost ridicată o bilă

metalică; procesele-verbale de recunoaștere din 13 martie 2017; raportul de expertiză

nr.34/12/1-R-l 726 din 24 martie 2017; raportul de expertiză nr.1014 din 13 martie

2017; raportul de expertiză nr.1007 din 13 martie 2017; procesul-verbal de

confruntare între Costețchi Mihail și Postolachi Nicolae din 17 martie 2017; procesul-

verbal de confruntare între Sofronescu Cristi și Postolachi Nicolae din 17 martie

2017; procesul-verbal de confruntare între Sofronescu Cristi și Popov Mihail din 20

8

martie 2017; procesul-verbal de confruntare între Costețchi Mihail și Popov Mihail

din 20 martie 2017; procesul-verbal de confruntare între Sofronescu Cristi și Jignea

Chiril din 20 martie 2017; procesul-verbal de confruntare între Costețchi Mihail și

Jignea Chiril din 20 martie 2017; procesul-verbal de confruntare între Viorea Dmitri

și Popov Mihail din 24 martie 2017; procesul-verbal de confruntare între Cernoivan

Nicolae și Popov Mihail din 24 martie 2017; procesul-verbal de confruntare între

Cernoivan Nicolae și Postolachi Nicolae din 24 martie 2017, în care fiecare din

părțile participante la proces a susținut depoziții date anterior; procesul-verbal de

confruntare între Florea Dumitru și Postolachi Nicolae din 24 martie 2017; copiile

din registru nr.2 al IP Botanica; ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 23 martie

2017; procesul-verbal de examinare a înregistrărilor audio și stenograma

convorbirilor telefonice din 28 martie 2017 și corpul delict.

La fel, Postolachi Nicolae prin comiterea tentativei la omorul intenționat a

părții vătămate Costețchi Mihail, i-a cauzat acesteia suferințe fizice și psihice legate

de starea de agravare a sănătății, din care motiv avocatul solicită încasarea

prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei, care este rezonabil și echitabil.

5.2. Avocatul Frunze Alexei în numele inculpatului Postolachi Nicolae, în

temeiul pct.6), 10) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs

decizia, solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel a concluzionat neclar și

neargumentat că, este neîntemeiată soluția primai instanțe privind aplicarea față de

inculpat a prevederilor art.90 Cod penar, or, instanța de apel contrazicându-se a

constatat lipsa circumstanțelor agravante în privința inculpatului, că acesta nu are

antecedente penale și nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru

(circumstanțe favorabile inculpatului).

La fel, instanța de apel a indicat că urmează a se ține cont de prescripțiile

normelor legale cum ar fi: condițiile de viață ale familiei acestuia, urmările produse,

situația familială sau socială, etc., însă nu a menționat respectivele circumstanțe, și

anume că: inculpatul Postolachi Nicolae are un copil minor la întreținere; părții

vătămate i-au fost cauzate doar leziuni corporale ușoare, inculpatul este angajat în

câmpul muncii și se caracterizează pozitiv la locul de trai. De asemenea, de către

instanța de apel nu s-a luat în considerație că fapta imputată a fost săvârșită cu

folosirea unui pistol pneumatic, care este mai puțin periculos și se folosește de regulă

pentru apărare, precum și faptul că inculpatul s-a aflat în arest preventiv pe parcursul

judecării cauzei. Pe lângă aceasta, instanța de apel urma se țină cont și de

comportamentul părții vătămate în timpul conflictului cu inculpatul.

Astfel, recurentul susține că, instanța de apel nu a motivat inoportunitatea

aplicării față de inculpat a prevederilor art.90 Cod penal, în raport cu clauzele

conținute în dispoziția acestei norme de drept și circumstanțele indicate în sentință de

către prima instanță.

Totodată, instanța de apel nu a respectat prevederile art.art.66 alin.(2) pct.2) și

8), 103 alin.(3), 104 alin.(2) Cod de procedură penală, prin urmare, argumentul

instanței că inculpatul nu și-a recunoscut vina, este neîntemeiat, or, această

circumstanță constituie un drept legal al inculpatului și în cazul dat nu poate fi luată

în considerație la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare cu executarea reală.

Este de reținut că Curtea Europeană în jurisprudența sa, s-a pronunțat în

9

favoarea folosirii măsurilor neprivative de libertate (cauza Varga și alții v. Ungaria,

hotărârea din 10 martie 2015, § 104; cauza Norbert Sikorski v. Polonia, hotărârea din

22 octombrie 2009, §158), statuând că trebuie să se ia în considerare alternativele

disponibile detenției, și nu aplicarea automată a pedepsei închisorii (cauza Kyprianou

v. Cipru, hotărârea din 15 decembrie 2005, §108). Or, o pedeapsă mai aspră, din

numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai

în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura

atingerea scopului pedepsei.

Toate aceste argumente menționate atestă că decizia instanței de apel nu

cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția de modificare a pedepsei

stabilite inculpatului de către prima instanță, în sensul agravării ei și ca rezultat

instanța de apel i-a aplicat ultimului o pedeapsă individualizată contrar prevederilor

legale, excluzând nejustificat și inechitabil prevederile art.90 Cod penal, aplicate față

de inculpat de către prima instanță, în raport cu situația de fapt existentă la data

condamnării lui, inadecvat și disproporțional în raport cu gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite și a scopului pedepsei penale - restabilirea echității sociale,

corectarea inculpatului, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât

și a altor persoane.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise, din

următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Din textul recursurilor declarate, rezultă că recurenții critică decizia instanței

de apel sub aspectul temeiurilor de casare prevăzute de pct.6), 10), 12) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel

atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, precum și când faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Raportând materialele dosarului la criticele recurenților, Colegiul penal lărgit

conchide că temeiul prevăzut de pct.6) în coroborare cu temeiul prevăzute de pct.12)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și-a găsit confirmare, iar pentru a statua

astfel s-a rezultat din raționamentele ce urmează.

În sensul cerințelor art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra

cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se

transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a

fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări

a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant;

dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate;

dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de

10

probe anexate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost

corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de

drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele.

Conform art.325 alin.(1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă

instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în

limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Astfel, potrivit rechizitoriului, Postolachi Nicolae a fost învinuit că, ,,…la data

de 13.03.2017, aproximativ ora 01:00, aflându-se în preajma clădirii din str.

Burebista 105, mun. Chișinău, în cadrul conflictului apărut între el și Costețchi

Mihail, având scopul omorului intenționat a unei persoane, a scos un pistol

pneumatic de model ,,Baical”cu nr. T11075504, pe care l-a îndreptat în față lui

Costețchi Mihail, efectuând trei împușcături în direcția capului, una dintre care i-a

cauzat ultimului o plagă penetrată în regiunea temporal pe stâng, însă din cauze

independente de voința făptuitorului aceasta nu și-a produs efectul, dat fiind faptul

că partea vătămată și martorul ocular l-au imobilizat.

Astfel prin acțiunile sale intenționate, Postolachi Nicolae, a comis tentativă la

omorul intenționat a unei persoane, infracțiune prevăzută de art.art.27, 145 alin.(1)

Cod penal”.

Prima instanță a recalificat acțiunile inculpatului în baza art.287 alin.(3) Cod

penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită cu aplicarea armei

și a constatat următoarea faptă ,,Postolachi Nicolae, la 13 martie 2017, aproximativ

la ora 01:00, aflându-se în preajma clădirii din str. Burebista, 105, mun. Chișinău,

încălcând grosolan ordinea publică și acționând cu obrăznicie deosebită, în cadrul

conflictului apărut între el și Costețchi Mihail, a efectuat trei împușcături cu un

pistol pneumatic, de model „Baical” cu nr.T11075504, în direcția capului ultimului,

una din care i-a cauzat lui Costețchi Mihail o plagă contuzia la nivelul capului,

provocându-i astfel vătămări corporale ușoare”, soluție care a fost menținută prin

decizia instanței de apel.

În acest context, Colegiul penal lărgit reține că, instanțele de fond au depășit

limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, or, fapta imputată prin rechizitoriu nu

conține careva elemente ale infracțiunii de huliganism (încălcarea grosolană a ordinii

publice, acționare cu o obrăznicie deosebită sau loc public).

Conform art.325 alin.(2) Cod de procedură penală, modificarea învinuirii în

instanța de judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează situația inculpatului

și nu se lezează dreptul lui la apărare. Modificarea învinuirii în sensul agravării

situației inculpatului se admite numai în cazurile și în condițiile prevăzute de Codul

de procedură penală.

În acest sens urmează a fi reținută și practica CtEDO care în cauza Adrian

Constantin c. României (hotărârea din 12.04.2011) a amintit că, echitatea unei

proceduri se apreciază în raport cu ansamblul acesteia. Dispozițiile art.6 § 3 exprimă

necesitatea acordării unei atenții deosebite notificării „acuzației” aduse persoanei în

11

cauză. Actul sesizării joacă un rol determinant în urmărirea penală: după notificare,

persoana trimisă în judecată este oficial înștiințată în scris cu privire la temeiul legal

și factural al acuzațiilor care i se aduc. Art.6 § 3 lit. a) îi recunoaște acuzatului dreptul

de a fi informat nu doar cu privire la cauza acuzației, adică la faptele materiale de

care este acuzat și pe care se bazează acuzația, dar și încadrarea juridică a faptelor, și

aceasta în mod detaliat.

Sfera de aplicare a acestei dispoziții trebuie apreciată, în special, în lumina

celui mai general drept la un proces echitabil garantat la art. 6 § 1 din convenție. În

materie penală, o informare precisă și completă cu privire la acuzațiile aduse unui

acuzat, și deci cu privire la încadrarea juridică pe care instanța o poate reține

împotriva sa, este o condiție esențială a echității procedurii. Dispozițiile art. 6 § 3 lit.

a) nu impun nici o formă deosebită de informare a acuzatului cu privire la natura și

cauza acuzației care i se aduce. În sfârșit, există o legătură între lit. a) și b) de la art. 6

în lumina dreptului acuzatului de a-și pregăti apărarea.

Instanța care consideră că, încadrarea juridică dată faptelor prin actul de

trimitere în judecată trebuie modificată, trebuie să solicite părților să își prezinte

observațiile cu privire la acest subiect și să transmită inculpatului faptul că are dreptul

de a solicita examinarea cauzei la sfârșitul ședinței sau amânarea ședinței pentru a-și

putea pregăti apărarea. Garanțiile procedurale menționate anterior se aplică oricărei

schimbări de încadrare juridică, indiferent de elementul infracțiunii (legal, material

sau moral) vizat.

Astfel, în speță, instanțele de fond au dispus recalificarea faptei imputate prin

rechizitoriu fără a ține cont de prevederile art.325 Cod de procedură penală, prin ce

au depășit limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-au

găsit confirmare temeiurile prevăzute în art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură

penală, „decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, ceea ce duce la casarea deciziei

instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet

de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de motivele

indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu

respectarea prevederilor art.art.414, 419 Cod de procedură penală, să verifice

minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să examineze sub toate aspectele

circumstanțele de fapt ale cauzei și judecând cauza să țină cont de motivele invocate

în recurs, să aprecieze toate probele în mod separat și ulterior în ansamblu, din punct

de vedere al coroborării lor, precum și să cerceteze minuțios aspectele învinuirii

înaintate, iar în dependență de concluzia formată să adopte o hotărâre legală și

întemeiată, care să corespundă prevederilor art.art.417, 436 alin.(2) Cod de procedură

penală.

Totodată, din motiv că decizia instanței de apel a fost casată total, cu remiterea

cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, Colegiul

penal lărgit nu se va expune referitor la temeiul de casare prevăzut de pct.10) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, invocat de avocatul Frunze Alexei în numele

inculpatului.

12

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, de către avocatul Corpaci Olga în numele

părții vătămate Costețchi Mihail și de către avocatul Frunze Alexei în numele

inculpatului, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

28 iunie 2018, în cauza penală în privința lui Postolachi Nicolae xxxxx și se dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 14 decembrie 2018.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Nadejda Toma

Elena Cobzac

Victor Boico

Copia corespunde originalului,

Judecător Anatolie Țurcan

13