1rh-5/26 — Art. 151 alin. 2 lit. d CP

În prima instanță cauza a fost examinată în procedură generală. Constantin Modîrcă a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la 10 ani de închisoare. Instanța a admis în principiu acțiunea civilă și a încasat cheltuielile judiciare.

La 29 septembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul. La 09 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul avocatului Marcel Guțan declarat în numele condamnatului. La 27 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul în anulare declarat de avocatul Marcel Guțan.

La 11 decembrie 2025, condamnatul Constantin Modîrcă a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, o cerere de revizuire. Prin încheierea din 27 februarie 2026, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. La 23 martie 2026, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și-a declinat competența de la examinarea cererii de revizuire și a trimis cauza la Curtea Supremă de Justiție.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 19 mai 2015 – 07 iunie 2018. Prima instanță a examinat cauza în perioada 13 iunie 2018 – 23 iunie 2020. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 26 august 2020 – 29 septembrie 2021. Instanța de recurs a examinat cauza în perioada 04 ianuarie – 09 februarie 2022. Instanța de recurs în anulare a examinat cauza în perioada 13 iulie – 27 septembrie 2022. La 25 martie 2026, dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT

Constantin Modîrcă a fost învinuit că, la 06 aprilie 2015, aproximativ la ora 18:00, fiind în înțelegere prealabilă și de comun acord cu Andrei Babaian, i-a 1 aplicat lui Vasile Ionașcu mai multe lovituri cu un băț peste cap, după care i-a aplicat mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste cap și corp. Conform raportului de expertiză medico-legală din 21 mai 2015, lui Vasile Ionașcu i-a fost cauzat traumatism toracic închis, manifestat prin fractura coastelor 7, 8, 9 pe stânga și hemopeomotorace pe stânga, ce prezenta pericol pentru viață și se califica ca vătămare corporală gravă. Fapta a fost încadrată conform art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal.

La 23 iunie 2020, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Constantin Modîrcă a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal și condamnat la 10 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Instanța a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de Vasile Ionașcu. Instanța a încasat cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizei judiciare în mărime de 57 de lei.

La 08 iulie 2020, avocatul Marcel Guțan, în numele inculpatului, a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Apelantul a invocat că inculpatul a avut drept scop respingerea atacului direct și imediat al părții vătămate, care a inițiat conflictul și l-a atacat cu un cuțit. Pentru încadrarea faptei în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, era necesară dovedirea intenției de a provoca leziuni grave, element care nu a fost demonstrat în prezenta cauză.

La 29 septembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul și a menținut sentința. Instanța a constatat că vinovăția inculpatului a fost demonstrată prin declarațiile părții vătămate și ale martorilor. Inculpatul împreună cu o altă persoană a aplicat victimei lovituri în urma unui conflict izbucnit după consumul de alcool, provocând vătămări corporale grave. Argumentele apărării privind lipsa intenției și a componenței de infracțiune au fost respinse ca neîntemeiate.

La 10 martie 2016, avocatul Marcel Guțan, în numele lui Constantin Modîrcă, a declarat recurs. El a solicitat casarea sentinței și deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Recurentul a reiterat argumentele din apel și că instanța de apel nu a întreprins măsurile de citare, de aducere silită, pornirea dosarului de căutare, precum și interpelarea Administrației Naționale a Penitenciarelor dacă acesta se deține în penitenciar.

La 09 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul, ca fiind vădit neîntemeiat. Instanța a constatat că instanța de apel a respectat procedura de citare, inculpatul fiind informat despre examinarea cauzei în apel. Lipsa acestuia la ședințe nu a fost justificată prin cereri sau motive întemeiate. Argumentele privind nevinovăția și pretinsele erori de drept au fost analizate anterior de instanțele inferioare.

La 01 iulie 2022, avocatul Marcel Guțan, în numele lui Constantin Modîrcă, a declarat recurs în anulare. El a solicitat pronunțarea unei hotărâri de achitare, din 2 motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, deoarece instanțele au respins neîntemeiat demersurile apărării privind identificarea și audierea condamnatului. Probe concludente care să demonstreze vinovăția pentru infracțiunea imputată nu au fost prezentate. Nu a fost demonstrată existența unei legături cauzale între acțiunile condamnatului și urmările grave produse victimei.

La 27 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibil recursul în anulare, deoarece acesta era vădit neîntemeiat. Instanța a constatat că recursul în anulare poate fi admis doar dacă există un „viciu fundamental” care a influențat hotărârea definitivă. Argumentele privind încălcarea dreptului la apărare, lipsa la ședințe și aprecierea greșită a probelor, au fost deja analizate de instanțele inferioare și respinse motivat. Nu s-a constatat existența unor erori judiciare esențiale sau circumstanțe noi care să justifice redeschiderea procesului.

La 11 decembrie 2025, condamnatul Constantin Modîrcă a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, o cerere de revizuire în temeiul art. 458 și art. 460 Cod de procedură penală. El invocă că au intervenit modificări legislative la art. 151 alin. (2) Cod penal, iar noile prevederi sunt mai favorabile și urmează a fi aplicate și în privința sa. La dosar nu există probe privind calificarea acțiunilor sale în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal.

La 27 februarie 2026, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din motiv că cererea de revizuire nu ține de competența judecătorului de instrucție, ci a instanței de drept comun.

La 23 martie 2026, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și-a declinat competența de la examinarea cererii de revizuire. Instanța a reținut că ultima care s-a pronunțat asupra fondului este Curtea Supremă de Justiție.

Conform art. 460 alin. (4) Cod de procedură penală: „Cererile de revizuire menționate la art. 458 alin. (3) pct.1)-4) sunt de competența instanței de judecată ultima care s-a pronunțat asupra fondului cauzei. Cererile de revizuire depuse în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 5) și 6) sunt de competența Curții Supreme de Justiție.”

Prin Legea nr. 111 din 21 aprilie 2022, privind modificarea unor acte normative, la art. 151 alin. (2) lit. i) Cod penal, sintagma „ură socială, națională, rasială sau religioasă” a fost substituită cu termenul „prejudecată”.

Potrivit cererii de revizuire, modificările legislative la art. 151 alin. (2) Cod penal sunt aplicabile în privința sa, iar la dosar nu există probe pentru încadrarea faptelor în baza acestei norme. Cererea de revizuire este depusă în temeiul art. 458 Cod de procedură penală, fără a indica un temei exact. Având în vedere motivele invocate, cererea va fi examinată prin prisma temeiul prevăzut de art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală. Curtea Supremă de Justiție a explicat în decizia nr. 1r-10/2025 condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca o cerere de revizuire întemeiată pe art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală să fie admisă. Pentru ca o asemenea cerere de revizuire să fie admisă, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: a) probele invocate confirmă circumstanțe care nu au fost examinate în căile ordinare de atac; b) noile circumstanțe sunt de natură să schimbe soluția din hotărârea judecătorească rămasă irevocabilă cu privire la fondul cauzei penale; c) neexaminarea noilor circumstanțe în căile ordinare de atac nu se datorează acțiunii sau inacțiunii părții care a înaintat revizuirea.

Argumentele formulate de condamnat nu întrunesc exigențele prevăzute de art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală. Condamnatul nu a indicat existența unor circumstanțe de fapt noi, necunoscute instanței la data judecării cauzei, care să fie de natură a schimba soluția adoptată prin hotărârea definitivă. Din conținutul cererii rezultă că acesta nu contestă situația de fapt reținută prin sentință, ci se invocă exclusiv modificările legislative operate ulterior hotărârii 4 irevocabile asupra dispozițiilor art. 151 alin. (2) din Codul penal, normă în baza căreia a fost condamnat revizuientul.

Modificările legislative intervenite ulterior rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești nu constituie circumstanțe noi, în sensul art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, deoarece acestea nu privesc împrejurări de fapt. Ele reprezintă schimbări ale cadrului normativ. Instituția revizuirii este destinată înlăturării erorilor judiciare generate de necunoașterea unor împrejurări esențiale la momentul soluționării cauzei, și nu reevaluării situației juridice a condamnatului ca urmare a modificării legislației penale. Prin urmare, cererea de revizuire este neîntemeiată.

Aplicarea legii penale mai blânde nu se efectuează prin depunerea unei cereri de revizuire, ci în ordinea prevăzute de art. 469-471 Cod de procedură penală.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 462 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de revizuire depusă de condamnatul Constantin Modîrcă. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 5