Hotărâre nr. 12 din 16.10.2025

La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 şi validarea mandatelor deputaților aleși, depusă la Curtea Constituțională la 6 octombrie 2025, pe baza articolelor 62 și 135 alin. (1) lit. e) din Constituție, 125 alin. (2) din Codul electoral, 4 alin. (1) lit. e) și 25 alin. (3) din Legea nr. 74 din 10 aprilie 2025 cu privire la Curtea Constituțională.

La 7 octombrie 2025, în procesul soluționării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Partidului politic „Partidul Acțiune și Solidaritate", Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei", Blocului Electoral „Alternativa", Partidului politic „Partidul Nostru" și Partidului politic „Democrația Acasă".

În şedinţa publică a Curţii, au fost prezenţi dna Angelica Caraman, președintele Comisiei Electorale Centrale, dl Pavel Postică, vicepreședinte al Comisiei, dna Rita Lefter-Simașco, membră a Comisiei, și dl Ruslan Nastas, șef al Direcției juridice a Comisiei, autori ai sesizării, dl Sergiu Gherciu, reprezentant al Partidul Acțiune și Solidaritate, dl Adrian Lebedinskii, reprezentant al Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei, dl Vasile Costiuc, președinte al Partidului politic „Democrația Acasă", precum și reprezentata acestuia dna avocat Doina Ioana Străisteanu. ÎN FAPT

Prin Hotărârea nr. 77 din 17 aprilie 2025[1], Parlamentul a stabilit că alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025.

Prin Hotărârea nr. 3601 din 18 iunie 2025[2], Comisia Electorală Centrală a aprobat Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare şi desfășurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.

Prin Hotărârea nr. 3651 din 14 iulie 2025[3], cu modificările ulterioare, Comisia Electorală Centrală a publicat lista a 33 de partide politice care aveau dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 23 de concurenți electorali, inclusiv 4 blocuri electorale, 15 partide politice şi 4 candidați independenți.

La 28 septembrie 2025, în Republica Moldova au avut loc alegerile parlamentare.

Prin Hotărârea nr. 4149 din 5 octombrie 2025 Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării și a constatat că la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au participat 1 609 579 de alegători, ceea ce constituie 52,24 %[4] din numărul cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot înscriși în listele electorale de bază și suplimentare.

Prin Hotărârea nr. 4151 din 5 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a stabilit concurenții electorali care au trecut pragul minim de reprezentare și numărul mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova care le revin acestora în funcție de numărul de voturi acumulate la alegeri.

Prin Hotărârea nr. 4152 din 5 octombrie 2025[5], Comisia Electorală Centrală a atribuit 101 mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova (Anexa nr. 1) şi a stabilit lista candidaților supleanți din partea partidelor care au trecut pragul de reprezentare (Anexa nr. 2).

Prin Hotărârea nr. 4153 din 5 octombrie 2025[6], Comisia Electorală Centrală a aprobat Raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.

Prin scrisoarea nr. 9313 din 6 octombrie 2025, Președinta Comisiei Electorale Centrale a trimis Curții Constituționale procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, listele deputaților aleși în Parlament și listele candidaților supleanți, precum și acte electorale relevante pentru confirmarea rezultatelor alegerii Parlamentului din 28 septembrie 2025 și validarea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele: Articolul 85 Centralizarea rezultatelor votării de către Comisia Electorală Centrală „(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, iar în cazul alegerilor locale generale - în termen de 10 zile, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, un proces-verbal care conţine: a) numărul de alegători înscrişi în listele electorale de bază; b) numărul de alegători înscrişi în listele electorale suplimentare; c) numărul de alegători care au primit buletine de vot; d) numărul de alegători care au participat la votare; e) diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare; f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile; g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral/pentru fiecare opţiune privind întrebările la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului republican; h) numărul total de voturi valabil exprimate. (2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale şi al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării pe ţară într-un proces-verbal, conform alin.(1), semnat de către membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor. (3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către autorităţile abilitate, concurenţii electorali/participanţii la referendum pot solicita acestor autorităţi să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea Constituţională, în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, sau de către Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor şi al referendumurilor locale, în condiţiile capitolului XIII. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se funcţionarii electorali vinovaţi de fraudă. Procedura generală a renumărării se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale. (4) Actele prevăzute la alin.(2) se prezintă Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi/sau validarea mandatelor deputaţilor şi a mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova. Articolul 95 Termenul de depunere a contestaţiilor „[...] (10) Cererile privind renumărarea voturilor pot fi depuse în termen de 3 zile de la aducerea la cunoştinţa publică a rezultatelor preliminare ale votării. Comisia Electorală Centrală sau, după caz, Curtea Constituţională dispune renumărarea voturilor dacă încălcările arătate în cerere sunt de natură să influenţeze rezultatele alegerilor şi, respectiv, distribuirea mandatelor. Se califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferenţe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenţii electorali/între voturile date la referendum, precum şi în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea şi veridicitatea acestora. (11) Depunerea contestaţiilor nu suspendă executarea actelor emise de organele electorale sau de alte autorităţi competente, dacă actele administrative în domeniul electoral nu prevăd altfel ori autoritatea sau, după caz, instanţa de judecată nu a dispus suspendarea executării actelor contestate în condiţiile Codului administrativ." Articolul 96 Sarcina probaţiunii „(1) Fiecare contestatar probează faptele pe care îşi întemeiază pretenţiile formulate şi este responsabil de veridicitatea şi calitatea probelor prezentate. (2) Obligaţia de a confirma respectarea termenului de depunere a contestaţiei în condiţiile art.95 revine contestatarului. (3) În cazul contestaţiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe." Articolul 100 Termenul de examinare a contestaţiilor „[...] (5) Cererile privind renumărarea voturilor în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării se examinează în termen de 3 zile de la depunere. Dacă se dispune renumărarea voturilor, procedura se organizează în termen de 5 zile în condiţiile stabilite de Comisia Electorală Centrală. [...]" Articolul 106 Alegerea Parlamentului „(1) Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. (2) Alegerea Parlamentului se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională, în care se aleg 101 deputaţi." Articolul 110 Stabilirea datei alegerilor (1) Alegerile parlamentare se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent. (2) Data alegerilor parlamentare se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puţin 80 de zile înainte de ziua alegerilor. Articolul 122 Stabilirea pragului de reprezentare „(1) După primirea proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripție, în care sunt indicate rezultatele numărării voturilor din toate circumscripţiile electorale, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare concurent electoral, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de reprezentare. (2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele procente din voturile valabil exprimate în ansamblu pe țară: a) pentru un bloc electoral - 7%; b) pentru un partid politic - 5%; c) pentru un candidat independent - 2%. (3) Concurenții electorali care au întrunit un număr mai mic de voturi decât cel prevăzut la alin.(2) se exclud, printr-o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, din procesul de atribuire a mandatelor. Articolul 124 Atribuirea mandatelor de deputat „(1) Mandatele de deputat se atribuie concurenţilor electorali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înscrierii lor în liste. (2) Candidaţii incluşi în listele concurenţilor electorali care au trecut pragul de reprezentare stabilit la art.122, dar nu au fost aleşi sunt declaraţi supleanţi. Candidatul supleant se declară de către Curtea Constituţională ales, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, în cazul în care, indiferent de motive, un mandat de deputat aparţinând partidului politic sau blocului electoral pe care îl reprezintă va deveni vacant. Candidatul supleant poate refuza mandatul de deputat, depunând o declarație în scris la Comisia Electorală Centrală. [...]" Articolul 125 Confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor de deputat „(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale actele prevăzute la art.85, precum şi listele de deputaţi aleşi şi de candidaţi supleanţi. (2) În termen de 10 zile de la primirea actelor menţionate la alin.(1), dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către organele electorale şi instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituţională validează, printr-o hotărâre, mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele de candidaţi supleanţi." Articolul 126 Stabilirea rezultatelor alegerilor „(1) Procesul-verbal privind rezultatele alegerilor, însoţit de hotărârea Curţii Constituţionale prin care se confirmă legalitatea alegerilor şi validarea a cel puţin 2/3 din numărul de mandate de deputat, se transmite Parlamentului în termen de 2 zile de la adoptarea hotărârii. Copia hotărârii şi listele de candidaţi supleanţi confirmate se transmit Comisiei Electorale Centrale şi Preşedintelui Republicii Moldova. Hotărârea Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. (2) Comisia Electorală Centrală dispune publicarea rezultatelor finale ale alegerilor în termen de 24 de ore de la primirea actelor de la Curtea Constituţională."

Prevederile relevante ale Legii nr. 74 din 10 aprilie 2025 cu privire la Curtea Constituțională sunt următoarele: Articolul 4 Competenţa materială a Curţii Constituţionale „(1) În scopul exercitării activităţii de jurisdicţie constituţională, Curtea Constituţională îndeplineşte următoarele atribuţii funcţionale: [...] e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaţilor în Parlament şi mandatul Preşedintelui Republicii Moldova; [...]" Articolul 38 Hotărârile Curţii Constituţionale „(1) Prin hotărâri Curtea Constituţională: [...] d) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova; [...]" ÎN DREPT I. Competența Curții Constituționale

Curtea reține că sesizarea Comisiei Electorale Centrale vizează confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 și validarea mandatelor deputaților aleși.

Potrivit Constituţiei, prerogativa de confirmare a rezultatelor alegerii Parlamentului (articolul 135 alin. (1) lit. e)) şi de validare a mandatelor deputaţilor aleşi în Parlament (articolul 62) ține de competenţa Curţii Constituţionale. Având competența necesară prevăzută de articolele 61 alin. (2) și 72 alin. (3) litera e) din Constituție, legislatorul a reglementat aspectele referitoare la modul de exercitare a acestor competențe în Legea cu privire la Curtea Constituţională (a se vedea articolul 4 alin. (1) lit. e) din Lege) și în Codul electoral (a se vedea în special articolele 85 alin. (3), 125, 126, 128 din Cod).

Așadar, Curtea verifică îndeplinirea condițiilor de alegere a Parlamentului Republicii Moldova prescrise de Constituţie şi de Codul electoral, inclusiv verifică respectarea legalității alegerii deputaților în Parlament. Potrivit Codului electoral, Curtea Constituțională „confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor" (articolul 125 alin. (2)) și poate declara nule alegerile în Parlament dacă constată că „în procesul alegerilor şi/sau al numărării voturilor au fost comise încălcări ale Codului care au influențat rezultatele alegerilor şi atribuirea mandatelor" (articolul 128).

Cu privire la controlul legalității alegerilor, Curtea trebuie să stabilească dacă presupusele încălcări au existat în realitate şi, în eventualitatea unui răspuns afirmativ, dacă acestea au fost suficient de grave pentru a influența rezultatele alegerilor în măsura în care să facă imposibilă stabilirea opiniei electoratului (a se vedea HCC nr. 20 din 23 iulie 2021, § 26). De altfel, Comisia de la Veneția a subliniat, pe de o parte, că "[...] neregulile din procesul electoral interferează cu libera exprimare a opiniei poporului numai dacă neregulile au condus la un prejudiciu real asupra rezultatului alegerilor și denaturează rezultatele alegerilor", iar, pe de altă parte, "[...] dacă neregulile sunt minore sau doar de natură formală, anularea rezultatului alegerilor poate încălca dreptul la alegeri libere prevăzut la articolul 3 din Protocolul nr. 1 la CEDO" (a se vedea Raportul urgent privind anularea rezultatelor alegerilor de către curțile constituționale, aprobat de Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 142-a sesiuni plenare, Veneția 14-15 martie 2025, CDL-AD(2025)003), § 39).

Astfel, Curtea are competenţa să examineze dacă scrutinul s-a desfășurat în conformitate cu prevederile constituţionale şi cu principiile universale privind alegerile democratice şi să evalueze dacă încălcările constatate au influențat rezultatul final al acestuia. Eventuala nulitate a alegerilor depinde de dimensiunile şi de amploarea încălcărilor/neregulilor comise în procesul alegerilor sau numărării voturilor, constatate în modul corespunzător de autorităţi competente ale statului. În acest context, Curtea reiterează că: 1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă; 2) nu orice încălcări/nereguli din procesul electoral echivalează cu fraudarea alegerilor, ci numai neregulile de natură să influențeze rezultatele alegerilor; 3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoțită de dovezile pe care se bazează (a se vedea HCC nr. 29 din 9 decembrie 2014, § 72-73; HCC nr. 34 din 13 decembrie 2016, § 21-22; HCC nr. 8 din 24 martie 2020, § 19; HCC nr. 30 din 10 decembrie 2020, § 18; HCC nr. 25 din 28 noiembrie 2024, § 14).

Încălcările comise în scrutin trebuie să se fundamenteze pe hotărâri judecătoreşti definitive şi/sau pe acte ale autorităţilor competente (HCC nr. 24 din 31 octombrie 2024, § 14; HCC nr. 25 din 28 noiembrie 2024, § 13). Curtea reiterează că orice hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă privind legalitatea actelor emise de autorităţi dispune de puterea lucrului judecat. Curtea nu se poate pronunţa asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor organelor electorale. Dacă Curtea ar proceda altfel, ea ar înlocui, de fapt, autorităţile statului a căror competenţă este stabilită prin lege (HCC nr. 34 din 13 decembrie 2016, §§ 18-19).

Având în vedere dispozițiile Codului electoral, legislatorul a prevăzut că, în cazul alegerilor parlamentare, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării în întreaga ţară într-un proces-verbal, întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor (articolul 85 alin.(2)) și împreună cu alte acte relevante ( i.e. lista deputaților aleși, lista candidaților supleanți) le prezintă Curţii Constituţionale în vederea confirmării rezultatelor alegerilor şi a validării mandatelor deputaţilor aleşi.

La rândul său, Curtea Constituţională, în termen de 10 zile de la primirea actelor electorale de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către organele electorale şi instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite, confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor (a se vedea articolul 125 alin. (2) din Cod). Concomitent, Curtea Constituţională validează mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi. II. Confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 A. Cu privire la respectarea condițiilor de alegere a Parlamentului

Potrivit Constituției, Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat (art. 61 alin. (1)), pentru un mandat de patru ani (articolul 63 alin. (1)). Alegerea Parlamentului se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională, în care se aleg 101 deputaţi (articolul 106 alin. (2) din Codul electoral).

Prin Hotărârea nr. 77 din 17 aprilie 2025[7], Parlamentul a stabilit că alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025.

Curtea reține că, potrivit articolului 61 alin. (3) din Constituție, alegerile deputaților în Parlament se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent. Parlamentul precedent a fost ales pe data de 11 iulie 2021 pentru 4 ani. Mandatul deputaților Parlamentului a fost validat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 20 din 23 iulie 2021 și deputații aleși au fost convocați în ședința de constituire a Parlamentului pe data de 29 iulie 2021. Prin urmare, Curtea constată că stabilirea datei alegerilor deputaților în Parlament pentru 28 septembrie 2025 respectă condiția de „cel mult 3 luni de la data expirării mandatului" Parlamentului precedent prevăzută de Constituție.

Curtea reține că pentru participare la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 s-au înregistrat 23 de concurenți electorali, inclusiv 4 blocuri electorale, 15 partide politice şi 4 candidați independenți.

Pe parcursul campaniei electorale, componența unui bloc-concurent electoral a fost modificată prin excluderea unui partid politic membru, iar în privința unui partid politic a fost anulată înregistrarea calității de concurent electoral. Astfel, Curtea constată că la alegerile parlamentare au participat 22 de concurenți electorali, dintre care 4 blocuri electorale, 14 partide politice şi 4 candidați independenți.

Campania electorală s-a desfășurat între 29 august și 26 septembrie 2025, în cadrul căreia concurenții electorali au avut posibilitatea de a aduce la cunoștința alegătorilor propriile programe politice cu privire la dezvoltarea țării. Campania electorală a fost monitorizată de reprezentanții concurenților electorali, de numeroși observatori, dar și de către misiuni naționale și internaţionale de observare.

Curtea constată că la 28 septembrie 2025 au fost organizate și desfășurate alegerile parlamentare pe teritoriul Republicii Moldova și în țările în care au fost deschise secții de votare.

Prin Hotărârea nr. 4149 din 5 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a declarat valabile alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 și a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.

Curtea constată că, potrivit procesului-verbal menţionat, la alegerile din 28 septembrie 2025 au participat la votare 1 609 579 de alegători, ceea ce constituie 52,24 % din numărul cetățenilor cu drept de vot incluși în listele electorale de bază (2 738 735 alegători) și listele suplimentare (342 244 de alegători). În consecinţă, se constată că a fost respectată condiţia valabilităţii alegerilor stabilită de articolul 127 din Codul electoral, adică au participat mai mult de 1/3 din numărul de alegători înscriși în listele electorale.

Conform procesului-verbal de totalizare a rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a constatat că, în ansamblu, concurenţii electorali au obţinut 1 578 722 de voturi valabil exprimate (Hotărârea nr. 4149 din 5 octombrie 2025). Cinci concurenți electorali au trecut pragul minim de reprezentare stabilit de lege și acestora, în funcție de numărul de voturi exprimate, le revin, după cum urmează: Partidul Acţiune şi Solidaritate - 55 de mandate; Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei - 26 de mandate; Blocul electoral Alternativa - 8 mandate; Partidul politic Partidul Nostru - 6 mandate și Partidul politic Democrația Acasă - 6 mandate (a se vedea Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4151 din 5 octombrie 2025).

Având în vedere rezultatele alegerilor parlamentare, Comisia Electorală Centrală i-a prezentat Curţii Constituţionale lista deputaţilor aleşi pentru validarea mandatelor şi listele candidaţilor supleanți pentru confirmare.

După primirea actelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, Curtea Constituțională verifică respectarea legalității procesului de alegere și a procesului de numărare a voturilor. Legislatorul a stabilit că, în cazul în care Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul alegerilor şi/sau al numărării voturilor, au fost comise încălcări ale Codului care au influențat rezultatele alegerilor şi atribuirea mandatelor, alegerile sunt declarate nule (articolul 128 din Cod).

Prin urmare, pentru a confirma sau infirma alegerea Parlamentului Republicii Moldova pe data de 28 septembrie 2025, Curtea Constituţională trebuie să verifice dacă procesul de desfășurare a alegerilor parlamentare şi de numărare a voturilor a fost sau nu afectat de încălcări de natură să influențeze rezultatele alegerilor. B. Contestațiile și sesizările privind organizarea și desfășurarea alegerilor

Curtea observă că, potrivit Raportului Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, în perioada 19 august 2025 - 28 septembrie 2025 au fost înregistrate 92 de contestații. După ziua alegerilor, Comisia Electorală Centrală a înregistrat șase contestații. Acestea au vizat, inter alia , utilizarea resurselor administrative; amplasarea, difuzarea/distribuire a publicității electorale cu încălcarea legislației; încălcarea regulilor privind finanțarea campaniei; publicitate cu conținut înșelător și/sau de instigare la ură; efectuarea agitației electorale de către funcționari electorali; existența blocului electoral camuflat; efectuarea agitației electorale în zilele tăcerii.

Conform informațiilor prezentate de Comisia Electorală Centrală în perioada indicată, după criteriul care determină obiectul acestora, sesizările adresate Comisiei au semnalat: - acțiuni cu elemente de agitație electorală, inclusiv publicitatea online anterior perioadei campaniei electorale; - includerea unui partid în lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare prin desemnarea listei de candidați; modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3651/2025 „Cu privire la lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025"; - acțiuni de distribuire a informațiilor cu caracter fals și defăimător; - furnizarea, distribuirea și difuzarea publicității politice și electorale contrar prevederilor regulamentare; - implicarea funcționarilor electorali în acțiuni de corupere a alegătorilor și participare la întruniri cu alegătorii; - modalitatea de desemnare și de înregistrare a candidaților în alegeri; - schimbarea ordinii concurenților electorali în buletinul de vot; - asocierea neautorizată între partidele politice (existența blocului electoral camuflat); - utilizarea resurselor administrative de către candidați sau persoane care exercită funcții publice, precum și de către autorități publice locale; implicarea Președintelui Republicii Moldova în campania electorală; - finanțarea ilegală a campaniei electorale și fapte de corupere a alegătorilor; - obstrucționarea procesului de monitorizare a alegerilor acceptată de către unii funcționari electorali; - transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare din afara țării; - epuizarea buletinelor de vot în unele secții de votare constituite pentru alegătorii din stânga Nistrului; împiedicarea cetățenilor domiciliați în localitățile din stânga Nistrului de a-și exercita dreptul de vot; - efectuarea agitației electorale în ziua alegerilor.

Potrivit raportului prezentat, în cadrul scrutinului, Comisia Electorală Centrală a fost implicată în mai multe cauze judiciare, în care s-au contestat acţiunile/inacţiunile sale şi hotărârile adoptate. Potrivit informației prezentate Curții, pe rolul Curții de Apel Centru și Curții Supreme de Justiție nu se află în examinare vreo contestație care are legătură cu sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 și validarea mandatelor de deputați aleși. Prin urmare, Curtea a analizat situația contestațiilor electorale depuse la Comisia Electorală Centrală. C. Situația contestațiilor electorale depuse la Comisia Electorală Centrală (1) Contestația formulată de Partidul Democrat Modern din Moldova (dosarul nr. 3-90/2025)

La 18 august 2025, Partidul Democrat Modern din Moldova a depus la Comisia Electorală Centrală o cerere pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral și a listei de candidați la funcția de deputat pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Având în vedere că Partidul Democrat Modern din Moldova nu a fost inclus în lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri, Comisia Electorală Centrală a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat din partea acestui partid.

Prin Hotărârea Curții de Apel Centru din 2 septembrie 2025[8] s-a respins acțiunea Partidului Democrat Modern din Moldova și a fost menținută hotărârea Comisiei.

Prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 5 septembrie 2025[9] a fost declarat inadmisibil recursul formulat de Partidul Democrat Modern din Moldova. (2) Contestația formulată de dl Anatolie Donțu, pretendent la funcția de deputat din partea Partidului politic „Liga Orașelor și Comunelor" (dosarul nr. 3-94/25)

Prin Hotărârea nr. 3828/2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat lista de 52 de candidați la funcția de deputat în Parlamentul din partea Partidului politic „Liga Orașelor și Comunelor". Ulterior, Partidul Liga Orașelor și Comunelor a depus la Comisia Electorală Centrală o cerere pentru modificarea listei de candidați, anexând documentele necesare.

Prin Hotărârea nr. 3886 din 30 august 2025[10], Comisia Electorală Centrală, la cererea partidului, a modificat hotărârea menționată mai sus și, între altele , lista candidaților la funcția de deputat din partea Partidului Liga Orașelor și Comunelor. Dl Anatolie Donțu nu a fost de acord cu excluderea sa din lista candidaților și a formulat o acțiune judiciară împotriva Comisiei Electorale Centrale și a solicitat restabilirea să în listă la nr. 52.

Prin Hotărârea din 5 septembrie 2025[11], Curtea de Apel Centru a respins acțiunea formulată de dl Anatolie Donțu.

Prin Încheierea din 11 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție[12] a declarat inadmisibil recursul formulat de dl Anatolie Donțu. (3) Contestația formulată de Partidul politic „Liga Orașelor și Comunelor" (dosarul nr. 3-95/25)

La 4 septembrie 2025, Partidul Liga Orașelor și Comunelor a formulat o acțiune împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat anularea parțială a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3886/2025, în partea excluderii candidatului de la poziția nr. 52, și, respectiv, menținerea acestuia pe lista candidaților.

Prin Încheierea din 5 septembrie 2025[13], Curtea de Apel Centru a declarat inadmisibilă acțiunea formulată. (4) Contestația formulată de Partidul politic „Partidul Național Moldovenesc" și sesizarea Partidului politic „Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa" (dosarul nr. 3-110/25 conexat cu dosarul nr. 3-111/25)

La 2 septembrie 2025, dl Dragoș Galbur, președinte al Partidului Național Moldovenesc și la 5 septembrie 2025, dna Arina Spătaru, președinte al Partidului Politic „Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa", au depus contestații împotriva Partidului Republican Inima Moldovei și a dnei Irina Vlah, președinte al acestui partid, referitor la încălcarea dispozițiilor legale privind finanțarea partidelor politice, inclusiv obținerea din străinătate a resurselor financiare, și au solicitat sancționarea lor.

Prin Hotărârea nr. 3993[14] din 17 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a admis parțial contestațiile formulate, i-a aplicat Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei sancțiunea avertisment pentru încălcarea prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a inițiat efectuarea unor controale asupra finanțării activității Partidului Republican Inima Moldovei și a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, din care face parte Partidul Inima Moldovei. Suplimentar, Comisia a expediat această hotărâre Ministerului Justiției, împreună cu copia dosarului administrativ, în vederea examinării posibilității limitării activității Partidului Republican Inima Moldovei în modul prevăzut de articolul 21 din Legea privind partidele politice.

Partidul Republican Inima Moldovei și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei au atacat în contencios administrativ hotărârea în discuție. Acțiunea a fost respinsă printr-o hotărâre a Curții de Apel Centru din 25 septembrie 2025[15], iar recursul împotriva acesteia a fost respins prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 septembrie 2025[16]. (5) Contestațiile formulate de Blocul electoral Alternativa și de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (dosarul nr. 3-101/2025)

La 3 și la 5 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa și, respectiv, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, prin reprezentanții săi, au depus contestații la CEC împotriva Partidului Acțiune și Solidaritate. Contestațiile au vizat publicarea în format text și video, pe pagina oficială din rețeaua de socializare Facebook a Ambasadei Republicii Moldova în Irlanda, a unui îndemn la vot în favoarea Partidului Acțiune și Solidaritate.

Prin Hotărârea nr. 3941 din 8 septembrie 2025[17], Comisia Electorală Centrală a respins contestațiile formulate.

Prin Hotărârea din 15 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru[18] a respins acțiunea formulată de Blocului electoral Alternativa.

Prin Încheierea din 20 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție[19] a declarat inadmisibil recursul formulat de Blocul electoral Alternativa. (6) Contestația formulată de Partidul Acțiune și Solidaritate (dosarul nr. 3-99/2025)

La 4 septembrie 2025, dl Sergiu Gherciu, reprezentant al Partidului Acțiune și Solidaritate, a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație împotriva candidatului la funcția de deputat din partea Blocului electoral Alternativa dl Ion Ceban, în care a susținut că acesta a participat, în calitate de primar, la o conferința desfășurată în Italia.

Prin Hotărârea nr. 3942 din 8 septembrie 2025[20], Comisia Electorală Centrală a admis contestația și i-a aplicat candidatului Ion Ceban sancțiunea avertisment.

Prin Hotărârea Curții de Apel Centru din 15 septembrie 2025[21], a fost respinsă acțiunea formulată de Blocul electoral Alternativa și dl Ion Ceban și menținută Hotărârea Comisiei.

Prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 septembrie 2025[22] a fost declarat inadmisibil recursul formulat de Blocul electoral Alternativa și de dl Ion Ceban. (7) Contestația formulată de Blocul electoral Alternativa (dosarul nr. 3-100/2025)

La 5 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație împotriva dlui Dorin Recean, candidat la funcția de deputat pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate.

Printr-o scrisoare din 8 septembrie 2025[23], Comisia Electorală Centrală a declarat contestația inadmisibilă. Prin Hotărârea din 15 septembrie 2025 Curtea de Apel Centru[24] a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de Blocul electoral Alternativa. Prin Încheierea din 21 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție[25] a respins recursul declarat împotriva hotărârii Curții de Apel Centru. (8) Contestația formulată de dna Irina Vlah și de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei din 8 septembrie 2025 (dosarul nr. 3-104/2025)

Dna Irina Vlah a formulat o contestație în care a menționat că dl Dorin Recean, în calitatea sa de Prim-ministru în exercițiu și de candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate, a participat la ședința Consiliului Interinstituțional de Supervizare, la care s-a adoptat o decizie privind blocarea fondurilor și resurselor economice care îi aparțin, afectând, în acest sens, principiul egalității șanselor concurenților electorali. Printr-o scrisoare din 10 septembrie 2025[26], Comisia Electorală Centrală a declarat contestația inadmisibilă.

Prin Hotărârea Curții de Apel Centru din 16 septembrie 2025[27] s-a admis parțial acțiunea formulată de dna Irina Vlah și cererea de alăturare depusă de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. A fost anulat răspunsul Comisiei Electorale Centrale din 10 septembrie 2025 și Comisia Electorală Centrală a fost obligată să reexamineze contestația, ținând cont de raționamentele hotărârii Curții de Apel Centru. Prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2025[28] a fost declarat inadmisibil recursul formulat de Comisia Electorală Centrală.

Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4081 din 23 septembrie 2025[29] contestația în discuție a fost respinsă ca neîntemeiată. Printr-o Încheiere din 27 septembrie 2025[30], Curtea de Apel Centru a declarat inadmisibil recursul dnei Irina Vlah. (9) Contestația formulată de reprezentantul Partidului Acțiune și Solidaritate (dosarul nr. 3-105/2025)

La 8 septembrie 2025, dl Sergiu Gherciu, reprezentant al Partidului Acțiune și Solidaritate, a depus o contestație la Comisia Electorală Centrală în care a susținut că dl Renato Usatîi, candidat la funcția de deputat din partea Partidului Nostru, a utilizat imagini cu minori fără consimțimântul părinților sau al reprezentanților legali ai acestora pentru a fi reproduse sau difuzate, inclusiv în scop electoral. Printr-o scrisoare din 10 septembrie 2025[31], Comisia Electorală Centrală a declarat contestația inadmisibilă.

La 15 septembrie 2025[32], Curtea de Apel Centru a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de Partidul Acțiune și Solidaritate împotriva Comisiei Electorale Centrale. (10) Contestațiile formulate de Blocul electoral Alternativa și de Partidul Național Moldovenesc (dosarul nr. 3-108/2025)

La 11 și 12 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa și, respectiv, Partidul Național Moldovenesc, prin reprezentanții lor, au depus câte o contestație împotriva dlui Dinu Plîngău, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate.

Prin Hotărârea nr. 3988 din 15 septembrie 2025[33], Comisia Electorală Centrală a respins contestațiile menționate.

Prin Hotărârea Curții de Apel Centru din 19 septembrie 2025[34] a fost respinsă acțiunea Blocului electoral Alternativa formulată împotriva Hotărârii menționate supra. Hotărârea Curții de Apel Centru a fost contestată cu recurs de către reprezentantul Blocului electoral Alternativa. La 25 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție[35] a respins recursul Blocului electoral Alternativa depus împotriva hotărârii instanței de apel. (11) Contestația formulată de Blocul electoral Alternativa (dosarul nr. 3-112/25)

La 12 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa a formulat o contestație împotriva Partidului Acțiune și Solidaritate și a dlui Sergiu Lazarencu, candidat la funcția de deputat.

Prin Hotărârea nr. 3994 din 17 septembrie 2025[36], Comisia Electorală Centrală i-a atenționat pe dl Sergiu Lazarencu și Partidul Acțiune și Solidaritate despre necesitatea respectării articolului 16 alin. (3) din Codul electoral.

Prin Hotărârea din 23 septembrie 2025[37], Curtea de Apel Centru a respins acțiunile Partidului Acțiune și Solidaritate, a dlui Sergiu Lazarencu, și a Blocului electoral Alternativa și a menținut Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3994 din 17 septembrie 2025. (12) Contestația formulată de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (dosarul nr. 3-119/25)

La 19 septembrie 2025, dna Tamara Chișca-Doneva, în calitate de reprezentant al Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, a formulat o contestație prin care a solicitat constatarea utilizării funcției de demnitate publică de către candidații la funcția de deputat ai Partidului Acțiune si Solidaritate.

Prin scrisoarea nr. CEC-8/9056 din 22 septembrie 2025[38], Comisia a constatat că nu sunt întrunite criteriile de admisibilitate a unei contestații în sensul prevederilor Codului electoral.

Prin Hotărârea din 26 septembrie 2025[39], Curtea de Apel Centru a respins acțiunea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei depusă împotriva Hotărârii CEC menționate supra. (13) Contestația formulată de către Partidul Republican „Inima Moldovei" (dosarul nr. 3-123/2025)

La 19 septembrie 2025, Ministerul Justiției i-a solicitat Curții de Apel Centru să dispună limitarea activității Partidului republican „Inima Moldovei", parte componentă a unui concurent electoral Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. La 25 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru a pronunțat o încheiere prin care a dispus limitarea activității partidului, ca o măsură asiguratorie, până la soluționarea cauzei în fond, fiind menținută prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 27 septembrie 2025[40]. În baza acestei încheieri judecătorești, Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr. 4114 din 26 septembrie 2025[41], prin care a revocat Partidul Republican „Inima Moldovei" din lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, aprobată prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3651/2025.

Partidul Republican „Inima Moldovei" a formulat o acțiune în contencios administrativ împotriva hotărârii în discuție, care a fost respinsă printr-o Încheiere a Curții de Apel Centru din 27 septembrie 2025[42] și printr-o Decizie a Curţii Supreme de Justiţie din 28 septembrie 2025[43]. (14) Contestațiile formulate de Blocul electoral Alternativa (dosarul nr. 3-113/25)

La 16 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa a depus la Comisia Electorală Centrală două contestații împotriva Partidului Acțiune și Solidaritate și a dlui Sergiu Lazarencu, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea acestui partid. În contestație, Blocul electoral Alternativa a menționat că ministrul mediului, dl Sergiu Lazarencu, a participat la întâlniri cu caracter electoral, nu și-a suspendat activitatea de ministru, continuă să-și exercite atribuțiile de ministru și să desfășoare campania electorală prin participarea la discuții în calitate de reprezentant al Guvernului și, în același timp, de candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, contrar interdicției de a utiliza resursele administrative.

Prin Hotărârea nr. 3995 din 17 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală i-a aplicat dlui Sergiu Lazarencu un avertisment și a sesizat Inspectoratul General al Poliției în vederea examinării faptelor relatate în hotărâre prin prisma articolului 48 1 alin. (7) din Codul contravențional. Printr-o hotărâre din 22 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru a anulat sancțiunea aplicată dlui Sergiu Lazarencu, iar recursul formulat împotriva hotărârii Curții de Apel Centru a fost declarat inadmisibil prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 septembrie 2025 [44] . (15) Contestația formulată de dna Veronica Pascal (dosarul nr. 3-125/2025)

Pe data de 18 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat două sesizări depuse de Serviciul de Informații și Securitate și de Aparatul Președintelui Republicii Moldova referitoare la presupuse încălcări comise de candidații înregistrați pe lista Partidului Democrația Acasă. Ulterior, în aceeași zi, Partidul Democrația Acasă a depus la Comisia Electorală Centrală o cerere, prin care a solicitat modificarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Democrația Acasă.

Prin Hotărârea nr. 4054 din 23 septembrie 2025[45], Comisia a constatat neîndeplinirea condiției de eligibilitate a candidatei Veronica Pascal și a decis excluderea acesteia din listă.

La 25 septembrie 2025, dna Veronica Pascal a formulat o contestație în contencios administrativ împotriva hotărârii în discuție. Prin Încheierea Curții de Apel Centru din 2 octombrie 2025[46] acțiunea a fost declarată inadmisibilă. (16) Contestația formulată de Partidul politic „ Mișcarea Respect Moldova " (dosarul nr. 3-117/25)

La 19 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr. 4025[47] cu privire la supravegherea finanțării campaniei electorale a concurenților electorali pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Prin această hotărâre, Comisia Electorală Centrală a luat act de informațiile și de datele din rapoartele privind finanțarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, până în data din 8 septembrie 2025, prezentate de concurenții electorali și i-a atenționat pe unii concurenți electorali. În cazul Partidului Mișcarea Respect Moldova, Comisia i-a aplicat un avertisment pentru nerespectarea articolului 54 alin. (5) lit. b) și g) din Codul electoral.

Prin Hotărârea Curții de Apel Centru din 25 septembrie 2025[48] a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de Mișcarea Respect Moldova cu privire la anularea pct. 11 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4025 din 19 septembrie 2025.

Prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 28 septembrie 2025[49] a fost respins recursul formulat de Mișcarea Respect Moldova. (17) Contestația formulată de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (dosarul nr. 3-119/2025)

Printr-o scrisoare din 22 septembrie 2025[50], Comisia Electorală Centrală a răspuns la contestațiile formulate la 19 septembrie 2025 de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei în adresa Comisiei.

Prin Hotărârea Curții de Apel Centru din 26 septembrie 2025[51] a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea deciziei și obligarea de reexaminare a contestațiilor. (18) Contestația formulată de Partidul Moldova Mare (dosarul nr. 3-124/2025)

La 22 septembrie 2025, dl Tudor Ulianovschi, președinte al Partidului politic Partidul Social Democrat European, a depus la Comisia Electorală Centrală o sesizare conform căreia, în 22 septembrie 2025 pe portalul de știri www.nordnews.md a fost publicată o investigație cu privire la acțiuni de finanțare externă a campaniilor electorale, publicitate electorală/politică nedeclarată, implicarea persoanelor din afara țării de către concurenții electorali Partidul Moldova Mare, Blocul electoral Alternativa și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei.

Prin Hotărârea nr. 4119 din 26 septembrie 2025[52], Comisia Electorală Centrală a anulat înregistrarea concurentului electoral Partidul Politic Moldova Mare și lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea partidului. În baza probelor acumulate, Comisia a notat următoarele acțiuni ilegale deosebit de grave: a) folosirea fondurilor financiare și materiale nedeclarate în rapoartele privind finanțarea campaniei electorale prezentate de către concurentul electoral; b) utilizarea mijloacelor financiare din străinătate; c) oferirea alegătorilor de bani, bunuri, prestarea serviciilor sau acordarea de foloase în scopul determinării alegătorilor să își exercite drepturile electorale și d) participarea în cadrul unui bloc electoral camuflat cu reprezentanții partidelor politice a căror activitate a fost limitată ca urmare a recunoașterii acestora ca fiind succesori ai unui partid politic declarat neconstituțional. Potrivit Comisiei, din materialele supuse examinării face parte și sesizarea Inspectoratului Național de Investigații din cadrul Inspectoratului General al Poliției, precum și sesizarea Inspectoratului de Poliție Bălți, prin care se constată acțiuni de finanțare ilegală a Partidului Moldova Mare și acțiuni de asociere cu Blocul Politic „Victorie", afiliat lui Ilan Șor