Hotărâre nr. 24 din 31.10.2024

La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale referitoare la confirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024, depusă la Curtea Constituțională la 26 octombrie 2024, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. d) din Constituție, 207 din Codul electoral, 4 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 4 alin. (1) lit. d) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicției constituționale.

În ședința publică a Curții sesizarea a fost susținută de către dna Angelica Caraman, Președintele Comisiei Electorale Centrale. Parlamentul a fost reprezentat de dl Valeriu Kuciuk. Guvernul a fost reprezentat de dl Eduard Serbenco. ÎN FAPT

La 9 aprilie 2024, 46 de deputați în Parlamentul Republicii Moldova au sesizat Curtea Constituțională și au solicitat avizarea propunerii de inițiere a referendumului republican de revizuire a Constituției Republicii Moldova, anexând proiectul de revizuire.

La 16 aprilie 2024, prin Avizul nr. 1 din 16 aprilie 2024, Curtea Constituțională a avizat inițiativa de revizuire a Constituției Republicii Moldova prin referendum, semnată de 46 de deputați din Parlament, și a constatat că textul proiectului legii constituționale respectă exigențele constituționale stabilite la articolele 2, 63 alin. (3), 75, 141 alin. (1) lit. b), 142 din Constituţie (a se vedea §§ 9-10, 30 și punctele 1-3 ale Dispozitivului din Avizul nr. 1 din 16 aprilie 2024).

În conformitate cu articolele 2, 66 lit. b), 75 și 141 din Constituție și 183 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, la 16 mai 2024, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 121 privind desfășurarea referendumului republican constituțional în data de 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

Potrivit articolului 2 din Hotărârea menționată mai sus, Parlamentul a supus referendumului republican constituțional următoarea întrebare: „Susțineți modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?". Parlamentul a mai anexat, după această întrebare, proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei, cu următoarea redactare: „Noi, poporul Republicii Moldova, exercitându-ne în mod direct suveranitatea națională și dreptul de a participa la administrarea treburilor publice, în temeiul art. 2, 39 și 75 din Constituția Republicii Moldova, Adoptăm prezenta lege constituțională. Art . I . - Constituția Republicii Moldova (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 78, art. 140), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. Preambulul se completează cu două alineate noi cu următorul cuprins: „ RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova, DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova, ". 2. Constituția se completează cu Titlul V 1 cu următorul cuprins: „ Titlul V 1

La 20 octombrie 2024, în Republica Moldova a avut loc referendumul republican constituțional, în cadrul căruia fiecare cetățean cu drept de vot al Republicii Moldova a avut opțiunea prezentată în buletin de a răspunde la întrebarea menționată supra prin „DA" sau „NU".

Prin Hotărârea nr. 3146 din 25 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a stabilit rezultatele referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024 și a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării, iar prin Hotărârea nr. 3147 din aceeași dată, Comisia Electorală Centrală a aprobat Raportul privind rezultatele organizării și desfășurării referendumului.

Prin scrisoarea nr. 6454 din 26 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală i-a prezentat Curţii Constituţionale materialele referitoare la desfășurarea referendumului republican constituțional, în vederea confirmării rezultatelor acestuia.

Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele: Articolul 85 Centralizarea rezultatelor votării de către Comisia Electorală Centrală „(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, iar în cazul alegerilor locale generale - în termen de 10 zile, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, un proces-verbal care conţine: a) numărul de alegători înscrişi în listele electorale de bază; b) numărul de alegători înscrişi în listele electorale suplimentare; c) numărul de alegători care au primit buletine de vot; d) numărul de alegători care au participat la votare; e) diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare; f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile; g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral/pentru fiecare opţiune privind întrebările la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului republican; h) numărul total de voturi valabil exprimate. (2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării pe ţară într-un proces-verbal, conform alin.(1), semnat de către membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor. (3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către autorităţile abilitate, concurenţii electorali/participanţii la referendum pot solicita acestor autorităţi să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea Constituţională, în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, sau de către Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor şi al referendumurilor locale, în condiţiile capitolului XIII. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se funcţionarii electorali vinovaţi de fraudă. Procedura generală a renumărării se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale. (4) Actele prevăzute la alin.(2) se prezintă Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi/sau validarea mandatelor deputaţilor şi a mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova. [...]" Articolul 95 Termenul de depunere a contestaţiilor „[...] (10) Cererile privind renumărarea voturilor pot fi depuse în termen de 3 zile de la aducerea la cunoştinţa publică a rezultatelor preliminare ale votării. Comisia Electorală Centrală sau, după caz, Curtea Constituţională dispune renumărarea voturilor dacă încălcările arătate în cerere sunt de natură să influenţeze rezultatele alegerilor şi, respectiv, distribuirea mandatelor. Se califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferenţe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenţii electorali/între voturile date la referendum, precum şi în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea şi veridicitatea acestora. (11) Depunerea contestaţiilor nu suspendă executarea actelor emise de organele electorale sau de alte autorităţi competente, dacă actele administrative în domeniul electoral nu prevăd altfel ori autoritatea sau, după caz, instanţa de judecată nu a dispus suspendarea executării actelor contestate în condiţiile Codului administrativ." Articolul 96 Sarcina probaţiunii „(1) Fiecare contestatar probează faptele pe care îşi întemeiază pretenţiile formulate şi este responsabil de veridicitatea şi calitatea probelor prezentate. (2) Obligaţia de a confirma respectarea termenului de depunere a contestaţiei în condiţiile art.95 revine contestatarului. (3) În cazul contestaţiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe." Articolul 100 Termenul de examinare a contestaţiilor „[...] (5) Cererile privind renumărarea voturilor în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării se examinează în termen de 3 zile de la depunere. Dacă se dispune renumărarea voturilor, procedura se organizează în termen de 5 zile în condiţiile stabilite de Comisia Electorală Centrală. [...]" Articolul 181 Referendumul republican „(1) Referendumul republican se desfăşoară în scopul exercitării puterii poporului şi participării lui nemijlocite la conducerea şi administrarea treburilor de stat. (2) Referendumul republican se desfăşoară prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova şi prevederile prezentului cod. (3) Actele adoptate prin referendum republican au putere juridică după confirmarea rezultatelor referendumului de către Curtea Constituţională şi sunt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Articolul 182 Tipurile de referendum republican „(1) În funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituţionale, legislative, privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova şi consultative. (2) Referendumului constituţional sunt supuse propunerile privind revizuirea Constituţiei. [...]" Articolul 184 Restricţiile privind desfăşurarea referendumului republican (1) Referendumul republican nu se desfăşoară în cazul instituirii/declarării stării de urgenţă, de asediu ori de război şi nici în decursul a 120 de zile de la ridicarea stării respective. Dacă perioada pentru care a fost instituită/declarată starea de urgenţă, de asediu ori de război se suprapune cu data referendumului republican, stabilită până la instituirea/declararea stării respective, referendumul se anulează de drept sau se amână pentru o altă zi, respectându-se termenele de desfăşurare prevăzute de prezentul cod. Hotărârea privind amânarea referendumului republican se adoptă de către organul care a emis actul de declarare a referendumului. (2) Referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale generale, decât dacă se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare sau prezidenţiale. În aceeaşi zi nu pot avea loc două referendumuri republicane. În aceeaşi zi cu alegerile locale generale nu poate avea loc referendumul republican de orice tip. Articolul 185 Problemele supuse referendumului republican „(1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind: a) revizuirea Constituţiei; [...]" Articolul 207 Confirmarea rezultatelor referendumului republican „(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor referendumului republican, prezintă Curţii Constituţionale un raport privind rezultatele referendumului şi actele prevăzute la art.85. (2) În termen de 10 zile, Curtea Constituţională examinează actele remise de Comisia Electorală Centrală şi confirmă sau infirmă, printr-o hotărâre, rezultatele referendumului republican." Articolul 208 Adoptarea, publicarea și intrarea în vigoare a hotărârii supuse referendumului republican „(1) Hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat majoritatea cetățenilor care au participat la referendum. În cazul în care referendumului se supune o lege constituțională care prevede modificarea dispozițiilor privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și a dispozițiilor referitoare la neutralitatea permanentă a statului, aceasta se consideră adoptată dacă pentru ea au votat cel puțin jumătate din numărul total de persoane înscrise în listele electorale. Hotărârea privind demiterea Președintelui Republicii Moldova se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat un număr de alegători egal sau mai mare decât în cazul alegerii Președintelui Republicii Moldova, dar nu mai puțin de jumătate din numărul alegătorilor care au participat la referendum. (2) Hotărârea adoptată prin referendum republican se publică într-o ediție specială a Monitorului Oficial al Republicii Moldova. Data adoptării hotărârii se consideră ziua desfășurării referendumului republican. Hotărârea intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în ea." Articolul 211 Referendumul republican nevalabil „Comisia Electorală Centrală declară nevalabil referendumul republican constituţional şi legislativ dacă la el au participat mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale." Articolul 212 Referendumul republican nul „Curtea Constituţională declară nul referendumul republican dacă în timpul votării sau numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prevederilor prezentului cod, care au influenţat rezultatele referendumului în întregime." ÎN DREPT A. Competența Curții Constituționale

Curtea reține că sesizarea Comisiei Electorale Centrale vizează confirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024.

Potrivit articolelor 135 alin. (1) lit. d) din Constituție, 4 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 4 alin. (1) lit. d) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicției constituționale, confirmarea rezultatelor referendumurilor republicane ține de competența Curții Constituționale.

Competența Curții Constituționale este să verifice respectarea exigențelor constituționale și legale aplicabile referendumului. Prerogativa Curții de a verifica respectarea procedurii decurge din articolul 212 din Codul electoral, potrivit căruia Curtea Constituțională declară nul referendumul republican dacă în timpul votării sau numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prevederilor Codului, care au influențat rezultatele referendumului în întregime. Aceste încălcări trebuie să se fundamenteze pe hotărâri judecătorești definitive și/sau pe acte ale autorităților competente.

Totodată, așa cum a menționat Curtea în HCC nr. 34 din 13 decembrie 2016, ea are competența să examineze dacă scrutinul s-a desfășurat în conformitate cu prevederile constituţionale şi cu principiile universale pentru alegeri democratice şi să evalueze dacă încălcările constatate au influențat rezultatul final al acestuia. În același timp, Curtea reamintește că orice hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă în privinţa legalităţii actelor emise de autorităţi dispune de puterea lucrului judecat şi implică respectul pentru principiul res judicata . Astfel, Curtea nu poate să se pronunţe asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare, care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor organelor electorale. Dacă Curtea ar proceda altfel, ea s-ar substitui autorităţilor statului a căror competenţă este stabilită prin lege (§§ 18-19).

Potrivit articolului 207 din Codul electoral, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor referendumului republican, Comisia Electorală Centrală trebuie să-i prezinte Curţii Constituţionale un raport privind rezultatele referendumului şi actele aferente menționate la articolul 85 din Cod. În termen de 10 zile, Curtea Constituţională examinează actele trimise de Comisia Electorală Centrală şi confirmă sau infirmă, printr-o hotărâre, rezultatele referendumului republican. B. Actele prezentate de către Comisia Electorală Centrală

Prin Hotărârea nr. 3146 din 25 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024. Comisia a constatat că numărul de alegători incluși în listele electorale de bază este de 2 711 615 de persoane, că numărul de alegători incluși în listele electorale suplimentare este de 309 199 de persoane, iar 1 532 264 de alegători, adică 50,72%, din alegătorii înscriși în listele electorale au primit buletine de vot. Comisia a conchis că la referendumul republican din 20 octombrie 2024 au participat mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, întrunindu-se astfel condiția stabilită la articolul 211 din Codul electoral.

Ca urmare a totalizării rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a constatat că la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?", urmată de textul Legii pentru modificarea Constituției prin referendum republican constituțional, au fost exprimate în mod valabil un număr de 1 488 874 de voturi, dintre care 749 719 pentru opțiunea „DA", iar 739 155 pentru opțiunea „NU".

Prin Hotărârea nr. 3147 din aceeași dată, Comisia Electorală Centrală a aprobat raportul cu privire la rezultatele organizării și desfășurării referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024 și l-a prezentat Curții Constituționale, împreună cu hotărârea şi cu procesul-verbal privind rezultatele referendumului, în vederea confirmării rezultatelor referendumului în discuție.

Din analiza materialelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, Curtea reține că Partidul Comuniștilor din Republica Moldova la 22 octombrie 2024 a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație, în care, inter alia , i-a solicitat Comisiei să declare nule rezultatele alegerilor din circumscripția electorală pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38 și să dispună renumărarea voturilor și infirmarea rezultatelor referendumului. Contestația menționată a fost examinată de Comisie, iar prin Hotărârea nr. 3138 din 24 octombrie 2024 Comisia a remis Curții Constituționale contestația în partea ce se referă la renumărarea voturilor și infirmarea rezultatelor referendumului, menționând că, potrivit articolului 85 alin. (3) din Codul electoral, renumărarea voturilor în cazul referendumurilor republicane poate fi dispusă de Curtea Constituțională.

Curtea reține că la 29 octombrie 2024 Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a adresat Curții Constituționale o cerere prin care a suplinit cerințele din contestația din 22 octombrie 2024 și a solicitat fie renumărarea voturilor, atât în secțiile de peste hotare cât și în țară, fie declararea nulității sau a nevalabilității rezultatelor referendumului, deoarece în cadrul scrutinului ar fi fost comise încălcări ale legislației electorale.

Având în vedere materialele prezentate de către Comisia Electorală Centrală, Curtea va examina dacă referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 s-a desfășurat în conformitate cu prevederile Constituției și ale Codului electoral și dacă au existat încălcări care au influențat rezultatele referendumului în întregime. C. Aprecierea Curții 1. Principii generale

Referendumul reprezintă o modalitate prin care poporul are posibilitatea de a exercita direct suveranitatea națională, exprimându-și voința cu privire la cele mai importante probleme ale societății și ale statului (articolele 2 și 75 din Constituție).

Potrivit articolului 2 alin. (1) din Constituție, suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, pe care acesta o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituție.

Așa cum a mai subliniat Curtea cu alte ocazii, Constituția combină regimul juridic al democrației reprezentative, care presupune delegarea exercițiului suveranității unui organ reprezentativ suprem - Parlamentul, cu manifestarea directă a puterii de către popor prin referendum - democrația directă (a se vedea HCC nr. 5 din 14 martie 2019, § 24). Dacă în prima ipoteză poporul participă la exercitarea puterii de stat prin desemnarea unor reprezentanți, care, pe durata mandatului acordat, sunt factori de decizie în numele şi pentru întregul popor, în cea de-a doua ipoteză, poporul își exercită suveranitatea în mod direct, printr-o modalitate eficientă şi clară de exercitare a voinței membrilor săi cu privire la probleme esențiale pentru întreaga societate.

Articolul 75 din Constituția Republicii Moldova stabilește că cele mai importante probleme ale societății și ale statului sunt supuse referendumului. Hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă, fără o eventuală confirmare a Parlamentului (ACC nr. 1 din 16 aprilie 2024, § 10).

Curtea reține că legislatorul a reglementat în Codul electoral, bazându-se pe dispozițiile articolului 72 alin. (3) lit. b) din Constituție, că referendumul republican constituțional este considerat valabil dacă la acesta au participat cel puțin 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale (a se vedea articolul 211 din Cod) și că hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru aceasta au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum (a se vedea articolul 208 alin. (1) din Cod). 2. Confirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024

Curtea notează că prin Avizul nr. 1 din 16 aprilie 2024 ea a constatat că: 1) inițiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova prin referendum, semnată de 46 de deputați din Parlament, este prezentată de subiectul autorizat şi, în acest sens, este conformă cu prevederile articolului 141 alin. (1) lit. b) din Constituţie; 2) iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova prin referendum corespunde limitelor temporale de revizuire stabilite de articolele 63 alin. (3) şi 142 alin. (3) din Constituţie și 3) iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova prin referendum nu depășește limitele materiale de revizuire a Constituţiei stabilite de articolul 142 alineatele (1) şi (2) din Constituţie (a se vedea punctele 1-3 din Dispozitivul Avizului).

Curtea a constatat că textul Legii pentru modificarea Constituției supus referendumului republican constituțional nu afectează caracterul suveran, independent şi unitar al statului Republica Moldova, impus de articolul 1 alin. (1) din Constituţie, nici statutul de neutralitate permanentă, prevăzut de articolul 11 din Constituţie. De asemenea, conţinutul textului supus referendumului nu presupune suprimarea drepturilor şi a libertăților fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora (a se vedea § 30 din ACC nr. 1 din 16 mai 2024).

Curtea constată că textul Legii pentru modificarea Constituției votat prin referendum este identic cu cel avizat pozitiv prin Avizul nr. 1 din 16 aprilie 2024.

Curtea constată că perioada desfășurării referendumului nu cade sub incidența vreunei situații prevăzute de articolele 63 alin. (3) și 142 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora Constituția nu poate fi revizuită în perioada prelungirii mandatului Parlamentului, până la întrunirea legală a noii componențe şi pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război.

Potrivit Codului electoral, referendumul republican constituțional este considerat valabil dacă la acesta au participat cel puțin 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale (a se vedea articolul 211 din Cod).

Curtea constată că la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 au fost incluși în listele electorale 3 020 814 de alegători, dintre care 2 711 615 înscriși în listele electorale de bază și 309 199 înscriși în listele electorale suplimentare. De asemenea, Curtea constată că au primit buletine de vot 1 532 264 de alegători (50,72 %), ceea ce reprezintă mai mult de 1/3 din numărul de alegători înscriși în listele electorale. În consecință, a fost respectată condiția valabilității stabilită de articolul 211 din Codul electoral.

Hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru aceasta au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum (articolul 208 alin. (1) din Cod). Curtea reține că numărul voturilor cetățenilor care au participat la referendum se calculează din numărul total de voturi valabil exprimate (articolul 81 alin. (10) din Codul electoral).

Curtea constată că la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?", urmată de textul Legii pentru modificarea Constituției prin referendum republican constituțional, au fost exprimate în mod valabil un număr de 1 488 874 de voturi, dintre care 749 719, adică majoritatea, pentru opțiunea „DA", iar 739 155 pentru opțiunea „NU".

Prin urmare, Curtea constată respectarea condiției majorității voturilor cetățenilor care au participat la referendum, stabilită de articolul 208 din Codul electoral.

Cu privire la cererea de renumărare a voturilor, Curtea reține următoarele.

La 22 octombrie 2024, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a depus contestația nr. CEC-10 RR/7 la Comisia Electorală Centrală, în care a menționat că în secțiile de votare din circumscripția electorală pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38 au fost comise următoarele încălcări: 1) a existat o agitație electorală prin arborarea în incinta spațiului de votare a drapelului Uniunii Europene cu simbolul opțiunii „DA"; 2) s-au transportat în mod organizat alegători în județul Oradea, România; 3) s-a interzis în mod nejustificat accesul reprezentanților partidului în secțiile de votare; 4) s-a încălcat secretul votului prin fotografierea buletinelor de vot; 5) s-a votat în locul altor persoane; 6) s-au folosit resurse administrative; 7) a crescut brusc și inexplicabil numărul de voturi; 8) au existat discrepanțe semnificative între numărul de votanți raportat de Comisia Electorală Centrală și cel raportat de observatori; 9) s-au falsificat buletine de vot, unele buletine numărate nu au fost pliate; 10) s-a limitat dreptul de a vota prin deschiderea unui număr insuficient de secții de votare în Federația Rusă. În fine, având în vedere încălcările menționate și faptul că rezultatul votului denotă o diferență mai mică de un procent între opțiunile „DA" sau „NU", Partidul Comuniștilor i-a solicitat CEC să declare nule rezultatele alegerilor din circumscripția electorală pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38 sau să dispună renumărarea voturilor.

Potrivit Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3138 din 24 octombrie 2024, contestația nr. CEC-10 RR/7 din 22 octombrie 2024 a fost soluționată și respinsă, iar în partea ce ține de renumărarea voturilor și infirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional aceasta s-a anexat la raportul trimis Curții Constituționale pentru validarea rezultatelor referendumului.

La 29 octombrie 2024, Partidul Comuniștilor a formulat o cerere suplimentară la Curtea Constituțională, prin care a solicitat fie renumărarea voturilor în secțiile de votare din străinătate și din Republica Moldova, fie declararea nulă a rezultatelor referendumului, fie neconfirmarea acestora. Adițional la cele afirmate în cererea din 22 octombrie 2024, în cererea suplimentară s-a invocat că la referendum au fost comise următoarele încălcări ale legislației electorale: 1) întrebarea avizată prin Avizul nr. 1 din 16 aprilie 2024 este formulată în mod diferit de cea stabilită în Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16 mai 2024; 2) IP Compania „Teleradio-Moldova" a refuzat să difuzeze mesajul electoral al Partidului Comuniștilor cu privire la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024; 3) la 26 septembrie 2024, în raionul Soroca, angajații Poliției au confiscat materialele de campanie electorală ale Partidului Comuniștilor; 4) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile este mai mare decât diferența de voturi între cele două opțiuni la referendum și 5) întrebarea formulată pentru referendum este neclară.

Potrivit articolului 85 alin. (3) din Codul electoral, în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către autoritățile abilitate, participanții la referendum pot solicita acestor autorităţi să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea Constituțională, în cazul referendumurilor republicane în condițiile capitolului XIII. Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2723 din 23 august 2024, Partidul Comuniștilor a fost înregistrat în calitate de participant la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 cu opțiunea „NU"[1] și poate solicita prin cererea depusă renumărarea voturilor.

Mai mult, articolul 95 alin. (10) din Codul electoral prevede că cererile privind renumărarea voturilor pot fi depuse în termen de 3 zile de la aducerea la cunoștința publică a rezultatelor preliminare ale votării. În această cauză, cererea de renumărare a voturilor a fost depusă la 22 octombrie 2024, fiind respectat termenul de depunere a cererii.

Articolul 95 alin. (10) din Codul electoral stabilește și cazurile în care trebuie dispusă renumărarea voturilor. Potrivit acestui articol, Curtea Constituţională dispune renumărarea voturilor dacă încălcările arătate în cerere sunt de natură să influențeze rezultatele alegerilor şi, respectiv, distribuirea mandatelor. Se califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferențe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenții electorali/între voturile date la referendum, precum şi în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea şi veridicitatea acestora.

Cu privire la pretinsa agitație electorală prin arborarea în incinta spațiului de votare a drapelului Uniunii Europene cu simbolul opțiunii „DA", la transportarea organizată a alegătorilor, interzicerea nejustificată a accesului reprezentanților Partidului în secțiile de votare, încălcarea secretului votului prin fotografierea buletinelor de vot, votarea în locul altor persoane și folosirea resurselor administrative, limitarea dreptului de a vota prin numărul insuficient de secții de votare deschise în Federația Rusă, Curtea observă că aceste critici au fost examinate și respinse ca neîntemeiate de Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr. 3138 din 24 octombrie 2024[2]. Nefiind de acord cu hotărârea Comisiei, Partidul Comuniștilor a contestat-o în fața Curții de Apel Chișinău, care printr-o hotărâre din 29 octombrie 2024[3] a respins contestația ca neîntemeiată, această hotărâre fiind menținută de Curtea Supremă de Justiție prin încheierea sa din 31 octombrie 2024[4].

Suplimentar, Curtea reține că numărul secțiilor de votare în străinătate și al secțiilor de votare pentru votul prin corespondență pentru referendumul republican constituțional și pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024 a fost stabilit prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2866 din 14 septembrie 2024[5]. Numărul secțiilor de votare stabilite în Federația Rusă a fost supus controlului de legalitate, cauza fiind soluționată în mod irevocabil prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 septembrie 2024[6] prin care a fost respins un recurs împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2024[7].

Cu privire la pretinsa creștere „bruscă" și „inexplicabilă" a numărului de voturi, la discrepanțe semnificative între numărul de votanți raportat de Comisia Electorală Centrală și de observatori și la pretinsa falsificare a buletinelor de vot, motivată prin faptul că unele buletine numărate nu erau pliate, Curtea observă că autorul cererii nu a prezentat nicio probă care să demonstreze veridicitatea celor invocate. Curtea reamintește că, potrivit articolului 96 alin. (1) din Codul electoral, fiecare contestatar probează faptele pe care își întemeiază pretențiile formulate și este responsabil de veridicitatea și calitatea probelor prezentate. Totodată, Curtea reține că autorul cererii nu a demonstrat că a contestat procesele-verbale cu privire la rezultatele numărării voturilor întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare în care se pretinde că au fost falsificate voturile (a se vedea articolul 83 din Codul electoral).

Cu privire la faptul că întrebarea avizată prin Avizul Curții Constituționale nr. 1 din 16 aprilie 2024 este formulată în mod diferit față de cea stabilită în Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16 mai 2024, Curtea reține că la acea etapă Curtea s-a pronunțat doar cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Constituției, nu și asupra textului întrebării supuse referendumului (a se vedea § 2 din Aviz).

Cu privire la neclaritatea întrebării supuse referendumului, Curtea reține că această chestiune putea fi pusă în discuție de autorul cererii dacă contesta, la momentul potrivit, Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16 mai 2024, prin care legislatorul a stabilit data referendumului, a formulat întrebarea supusă referendumului și a anexat proiectul de lege pentru modificarea Constituției. La această etapă, când referendumul s-a desfășurat și alegătorii au votat fie pentru, fie împotrivă la întrebarea adresată de către legislator, există o prezumție puternică că întrebarea adresată a fost clară pentru alegători.

Referitor la refuzul „Teleradio-Moldova" de a difuza mesajul electoral al Partidului Comuniștilor cu privire la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 și la faptul că la 26 septembrie 2024, în raionul Soroca, angajații Poliției au confiscat materialele de campanie electorală ale Partidului Comuniștilor, Curtea reține că autorul cererii nu a prezentat nicio probă care să demonstreze încălcarea legislației electorale de către autoritățile menționate.

Cu privire la diferența mică între voturile date pentru fiecare dintre opțiunile de la referendum, Curtea observă că autorul cererii își justifică cererea de renumărare a voturilor pe prevederile articolului 95 alin. (10) teza a III-a din Codul electoral. Acestea prevăd că sunt întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferențe de până la 10% între voturile date la referendum, precum și în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea și veridicitatea acestora.

Sub acest aspect, Curtea reține că articolul 95 alin. (10) teza a III-a din Codul electoral trebuie aplicat în coroborare cu teza a II-a din același articol, care condiționează renumărarea voturilor de constatarea unor încălcări de natură să influențeze rezultatele scrutinului. De altfel, dacă Curtea ar accepta interpretarea propusă de autorul cererii, renumărarea voturilor ar putea fi dispusă în toate cazurile în care există o diferență mai mică de 10 % între voturile date la referendum, chiar dacă nu s-a constatat vreo încălcare a legislației electorale. În această cauză, Curtea constată că autorul cererii nu a prezentat vreo probă care să ateste încălcări ale legislației electorale de natură să influențeze rezultatele referendumului.

Cu privire la argumentul autorului care susține că renumărarea voturilor este justificată de numărul mare al buletinelor de vot declarate nevalabile, Curtea reține că condițiile declarării nevalabilității buletinelor de vot sunt stabilite expres și exhaustiv de articolul 82 alin. (1) din Codul electoral. Alineatul (2) din același articol prevede și cazurile în care buletinele de vot nu pot fi declarate nevalabile, iar alineatele (3) și (4) stabilesc procedura de declarare a nevalabilității. Normele în discuție prevăd participarea tuturor membrilor biroului electoral al secției de votare la procedura de declarare a nevalabilității buletinelor de vot, posibilitatea examinării buletinului și faptul că decizia pe marginea chestiunii se ia prin votul membrilor. În această cauză, autorul cererii s-a limitat să menționeze că numărul buletinelor de vot declarate nevalabile este ridicat și că numărul lor depășește diferența dintre voturile date pentru cele două opțiuni. În același timp, autorul nu a prezentat nicio probă care ar demonstra declararea nevalabilității buletinelor de vot contrar articolului 82 din Codul electoral. De asemenea, autorul nu a prezentat informații despre eventualele contestații împotriva proceselor-verbale cu privire la rezultatele numărării voturilor întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare.

Cu privire la hotărârea Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2024, prin care a fost respinsă contestația Partidului Comuniștilor privind anularea Hotărârii CEC nr. 3128 din 19 octombrie 2024 referitoare la sancționarea Partidului Comuniștilor pentru încălcarea legislației electorale, Curtea reține că hotărârile în discuție nu sunt pertinente pentru sesizarea examinată, deoarece vizează alte aspecte ale procesului electoral, cum ar fi activitatea Partidului Comuniștilor în perioada electorală. Mai mult, Curtea constată că recursul depus de Partidul Comuniștilor împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2024 a fost respins prin Încheierea irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 29 octombrie 2024.

Așadar, Curtea reține că cererea de renumărare a voturilor și de declarare a nulității referendumului, depusă de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, nu îndeplinește condițiile stabilite de articolele 95 alin. (10) și 212 din Codul electoral. Prin urmare, Curtea o respinge ca nefondată.

Potrivit articolului 212 din Codul electoral, Curtea Constituțională trebuie să declare nul referendumul republican dacă în timpul votării sau al numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prevederilor Codului electoral, încălcări care au influențat rezultatele referendumului în întregime. În această cauză, Curtea nu constată încălcări grave care au influențat rezultatele referendumului în întregime. Curtea Constituțională poate proceda la analiza gravității acestor încălcări doar dacă acestea au fost constatate prin hotărâri judecătorești care se bucură de puterea lucrului judecat sau se fundamentează pe acte ale autorităților competente.

În exercitarea atribuțiilor care-i revin potrivit Constituţiei, Curtea Constituțională confirmă rezultatele referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024.

Legea pentru modificarea Constituției a fost adoptată pe 20 octombrie 2024 prin referendumul republican constituțional și va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii Curții Constituționale. Legea pentru modificarea Constituției are putere juridică supremă și nu necesită o eventuală confirmare a Parlamentului sau promulgarea sa. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. d) și 140 din Constituție, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61, 62 lit. c) din Codul jurisdicției constituționale şi 207 din Codul electoral, Curtea Constituţională HOTĂRĂȘTE: 1. Se confirmă rezultatele referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024. 2. Se constată că la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024: - au fost incluși în listele electorale 3 020 814 de alegători, dintre care 2 711 615 înscriși în listele electorale de bază și 309 199 înscriși în listele electorale suplimentare; - au primit buletine de vot 1 532 264 de alegători ( 50,72 %) , adică mai mult de 1/3 din numărul de alegători înscriși în listele electorale; - referitor la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?", urmată de textul Legii pentru modificarea Constituției prin referendum republican constituțional, au fost exprimate în mod valabil un număr de 1 488 874 de voturi, dintre care 749 719 , adică majoritatea, pentru opțiunea „DA", iar 739 155 pentru opțiunea „NU". 3. Se constată că proiectul legii pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 216-218 din 21 mai 2024, art. 323, ca anexă la Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16 mai 2024 privind desfășurarea referendumului republican constituţional, a fost adoptat prin referendum la 20 octombrie 2024. 4. Textul Legii de modificare a Constituției este următorul: „Noi, poporul Republicii Moldova, exercitându-ne în mod direct suveranitatea națională și dreptul de a participa la administrarea treburilor publice, în temeiul art. 2, 39 și 75 din Constituția Republicii Moldova, Adoptăm prezenta lege constituțională. Art . I . - Constituția Republicii Moldova (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 78, art. 140), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. Preambulul se completează cu două alineate noi cu următorul cuprins: „ RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova, DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova, ". 2. Constituția se completează cu Titlul V 1 cu următorul cuprins: „ Titlul V 1