Hotărâre nr. 5 din 14.03.2019

La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale referitoare la confirmarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, depusă la Curtea Constituțională pe 4 martie 2019, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. d) din Constituție, 177 din Codul electoral, 4 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 4 alin. (1) lit.d) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicției constituționale.

În ședința publică a Curții sesizarea a fost susținută de către dna Alina Russu, Președintele Comisiei Electorale Centrale. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Radu Radu, consultant principal în Serviciul reprezentare la Curtea Constituțională și la organele de drept din cadrul Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului. ÎN FAPT

În conformitate cu articolele 2, 66 lit. b) şi 75 din Constituția Republicii Moldova, 155, 157 şi 162 din Codul electoral, pe 30 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 332 cu privire la desfășurarea referendumului republican consultativ pe 24 februarie 2019, în aceeași zi cu alegerile parlamentare.

Potrivit articolului 2 din Hotărârea menționată supra , Parlamentul a stabilit că se supun referendumului republican consultativ următoarele întrebări de importanță majoră pentru societate: (1) Sunteți pentru reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61? (2) Sunteți pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputații din funcţie dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligaţiile lor?

Pe 24 februarie 2019, în Republica Moldova a avut loc referendumul republican consultativ.

Pe 3 martie 2019, prin hotărârile nr. 2421 și nr. 2422, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesele-verbale cu privire totalizarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, pentru ambele întrebări supuse referendumului, şi a declarat valabil acest referendum. De asemenea, prin Hotărârea nr. 2423 din aceeași dată, Comisia Electorală Centrală a aprobat Raportul privind organizarea şi desfăşurarea referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019.

Pe 4 martie 2019, Comisia Electorală Centrală i-a prezentat Curţii Constituţionale materialele referitoare la desfăşurarea referendumului republican consultativ, în vederea confirmării rezultatelor acestuia.

Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr. 1381 din 21 noiembrie 1997, sunt următoarele: Articolul 153 Referendumul republican „(1) Referendumul republican se desfăşoară în scopul exercitării puterii poporului şi participării lui nemijlocite la conducerea şi administrarea treburilor de stat. (2) Referendumul republican se efectuează prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în conformitate cu Constituţia şi prevederile prezentului cod. [...]." Articolul 154 Tipurile de referendum republican „[...] (4) Referendumului consultativ sunt supuse problemele de interes naţional, în scopul consultării opiniei poporului asupra unor astfel de probleme şi adoptării ulterioare, de către autorităţile publice competente, a unor hotărâri definitive. Textul întrebării supuse referendumului consultativ se redactează în manieră neutră, fără ambiguităţi sau sugerarea răspunsului." Articolul 156 Restricţiile privind desfăşurarea referendumului republican „[...] (2) Referendumul republican nu poate avea loc, de asemenea, cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare, prezidențiale şi locale generale, decât dacă se desfășoară în aceeași zi. În aceeași zi nu pot avea loc două referendumuri republicane." Articolul 162 Stabilirea datei referendumului republican „(1) Data referendumului republican se stabileşte de către Parlament prin hotărîre dacă referendumul este iniţiat de cetăţeni sau de deputaţii în Parlament, ori de Preşedintele Republicii Moldova prin decret dacă referendumul este iniţiat de acesta şi are caracter consultativ. (2) Data referendumului se stabileşte cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua desfăşurării lui." Articolul 177 Confirmarea rezultatelor referendumului republican „(1) Hotărârea Comisiei Electorale Centrale şi procesul-verbal privind rezultatele referendumului se remit Curţii Constituţionale. (2) În termen de 10 zile, Curtea Constituţională va examina actele remise de Comisia Electorală Centrală şi va confirma sau va infirma, printr-o hotărâre, rezultatele referendumului republican." Articolul 178 Adoptarea, publicarea şi intrarea în vigoare a hotărârii supuse referendumului republican „(1) Hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. În cazul în care referendumului se supune o lege constituțională, care prevede modificarea dispozițiilor privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi a dispozițiilor referitoare la neutralitatea permanentă a statului, aceasta se consideră aprobată dacă pentru ea au votat cel puţin jumătate din numărul total al persoanelor înscrise în listele electorale. Hotărârea privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat un număr de alegători egal sau mai mare decât în cazul alegerii Preşedintelui Republicii Moldova, dar nu mai puţin de jumătate din numărul alegătorilor care au participat la referendum. [...]." Articolul 181 Referendumul republican nevalabil „Comisia Electorală Centrală declară nevalabil referendumul republican dacă la el au participat mai puţin de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale." Articolul 182 Referendumul republican nul „Curtea Constituţională declară nul referendumul republican în toată republica sau în anumite unităţi administrativ-teritoriale dacă în timpul votării sau numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prevederilor prezentului cod, care au influenţat rezultatele referendumului în întregime."

Prevederile relevante ale Legii nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională sunt următoarele: Articolul 4 Atribuțiile „(1) Curtea Constituțională: [...] d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane; [...]." ÎN DREPT

Din conținutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează confirmarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019.

Curtea reține că, potrivit articolului 177 din Codul electoral, Comisia Electorală îi trimite hotărârea şi procesul-verbal privind rezultatele referendumului Curții Constituționale. În termen de 10 zile, Curtea Constituțională examinează actele trimise de către Comisia Electorală Centrală şi confirmă sau infirmă, printr-o hotărâre, rezultatele referendumului republican.

Curtea menționează că, spre deosebire de inițiativele de revizuire a Constituției prin referendum, caz în care, potrivit articolului 135 alin. (1) lit.c) din Constituție, Curtea Constituțională trebuie să se pronunțe a priori printr-un aviz cu privire la condițiile de validitate a proiectului de modificare a Constituției, în cazul inițierii unui referendum consultativ ea nu dispune de o asemenea competență. De asemenea, nici Constituția, nici prevederile legale nu-i conferă Curții Constituționale competența de a se pronunța în privința întrebărilor supuse referendumului consultativ, după desfășurarea acestuia. Eventual, în baza articolului 135 alin. (1) lit. c) din Constituție, Curtea Constituțională ar putea să pronunțe un aviz negativ cu privire la proiectul de modificare a Constituției care pune în aplicare rezultatele referendumului consultativ. De asemenea, în baza articolului 135 alin. (1) lit. a) sau lit. g) din Constituție, Curtea Constituțională ar putea declara neconstituțională legea de punere în aplicare a rezultatelor referendumului, dacă aceasta contravine Constituției.

Curtea reține că articolul 135 alin. (1) lit. d) din Constituție și articolul 182 din Codul electoral i-au conferit Curții Constituționale competența anulării rezultatelor referendumului republican, doar dacă în timpul votării sau numărării voturilor au fost comise încălcări care au influențat rezultatele referendumului.

Prin urmare, având în vedere materialele prezentate de către Comisia Electorală Centrală, Curtea va examina dacă referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 s-a desfășurat în conformitate cu prevederile constituționale și dacă nu au existat încălcări care au influențat rezultatele referendumului. B. CONFIRMAREA REZULTATELOR REFERENDUMULUI REPUBLICAN CONSULTATIV DIN 24 FEBRUARIE 2019 1. Rezultatele prezentate de către Comisia Electorală Centrală

Prin Hotărârea nr. 2421 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a constatat că: (1) pentru întrebarea „Sunteți pentru reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61?" supusă referendumului, numărul de alegători incluşi în listele electorale a fost de 2 803 608 de persoane, iar la votare au participat 1 144 261 de alegători, sau 39,78%, adică mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale; (2) pentru întrebarea „Sunteți pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile lor?" supusă referendumului, numărul de alegători incluşi în listele electorale a fost de 2 804 079 de persoane, iar la votare au participat 1 143 397 de alegători, sau 39,74%, adică mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Prin urmare, având în vedere faptul că la referendumul republican din 24 februarie 2019 au participat mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, Comisia Electorală Centrală a declarat valabil acest referendum.

De asemenea, prin Hotărârea nr. 2422 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesele-verbale privind totalizarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, pentru ambele întrebări supuse referendumului.

Ca urmare a totalizării rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, Comisia Electorală Centrală a constatat că: (1) în privința întrebării nr. 1 „Sunteți pentru reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61?", 744 529 de cetățeni au votat pentru , iar 266 188 de cetățeni au votat contra ; (2) în privința întrebării nr. 2 „Sunteți pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile lor?", 808 266 de cetățeni au votat pentru , iar 202 497 de cetățeni au votat contra .

Prin Hotărârea nr. 2423 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a aprobat raportul cu privire la organizarea şi desfășurarea referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019 și l-a prezentat Curții Constituționale, împreună cu hotărârea şi procesele-verbale privind rezultatele referendumului, în vederea confirmării rezultatelor referendumului în discuție. 2. Contestațiile soluționate de către organele electorale și de către instanțele de judecată

Potrivit raportului prezentat de către Comisia Electorală Centrală, organele electorale nu au fost sesizate cu vreo contestație referitoare la organizarea sau desfășurarea referendumului republican consultativ.

Totuși, având în vedere faptul că potrivit articolului 72 alin. (3) din Codul electoral contestațiile privind acțiunile și hotărârile Comisiei Electorale Centrale se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău, Partidul politic „Casa Noastră - Moldova" a contestat în contencios administrativ hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2159 din 26 ianuarie 2019, prin care s-a respins cererea de înregistrare a partidului menționat în calitate de participant la referendumul republican consultativ. Instanța de judecată a respins ca nefondată cererea partidului respectiv de a obliga Comisia Electorală Centrală să-l înregistreze în calitate de participant la referendum. Legalitatea hotărârii Comisiei Electorale Centrale a fost confirmată și de către Curtea Supremă de Justiție, în cadrul examinării recursului. 3. Aprecierea Curții 3.1. Principii generale

Potrivit articolului 2 alin. (1) din Constituție, suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, pe care acesta o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituție.

Astfel, Constituția combină regimul juridic al democrației reprezentative, care presupune delegarea exercițiului suveranității unui organ reprezentativ suprem - Parlamentul, cu manifestarea directă a puterii de către popor prin referendum - democrația directă. Dacă în prima ipoteză poporul participă la exercitarea puterii de stat prin desemnarea unor reprezentanți, care, pe durata mandatului acordat, sunt factori de decizie în numele şi pentru întregul popor, în cea de-a doua ipoteză, deținătorul puterii de stat exercită suveranitatea în mod direct, printr-o modalitate eficientă şi clară de consultare a voinţei populare cu privire la probleme esențiale pentru întreaga societate.

Democrațiile moderne sunt, în general, democrații reprezentative. Totuși, majoritatea statelor admit în sistemele lor constituționale anumite forme ale democrației directe.

Articolul 75 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova stabilește că cele mai importante probleme ale societății și ale statului sunt supuse referendumului. În conformitate cu articolul 72 alin. (3) lit. b) din Constituție, prevederile constituționale au fost concretizate la nivel de lege organică, fiind detaliate şi dezvoltate prin Codul electoral.

Astfel, potrivit articolului 153 din Codul electoral, referendumul republican se desfășoară în scopul exercitării puterii poporului şi al participării lui nemijlocite la conducerea şi administrarea problemelor statului, iar în funcție de natura juridică a problemelor supuse referendumului, în conformitate cu articolul 154 din Cod, referendumurile republicane pot fi constituționale, legislative, privind demiterea Președintelui Republicii Moldova şi consultative. Referendumului consultativ pot fi supuse problemele de interes național, în scopul consultării opiniei poporului în privința unor astfel de probleme.

În Codul de bune practici în materie de referendum CDL-AD(2007)008, pct. 8, Comisia de la Veneția a menționat că este preferabil ca un referendum asupra chestiunilor de principiu sau altor propuneri formulate generic să aibă caracter consultativ.

Sub acest aspect, Curtea a menționat în jurisprudența sa că produc efecte juridice obligatorii doar referendumurile constituționale și cele legislative, nu și cele care au un caracter consultativ. Ca urmare a organizării referendumului consultativ, autoritățile pot lua cunoștință de opinia poporului cu privire la o problemă de interes național în care a fost consultat, fără a avea însă vreo obligație juridică. Totodată, chiar dacă hotărârile adoptate ca urmare a desfășurării referendumurilor consultative nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, rezultatele acestora pot servi ca bază pentru decizii politice ulterioare ale autorităților, fiind motivate de aceste rezultate (HCC nr. 24 din 27 iulie 2017, §§ 68, 69). 3.2. Confirmarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019

Curtea constată că prevederile articolului 156 alin. (2) din Codul electoral permit desfășurarea referendumului republican în aceeași zi cu alegerile parlamentare.

În acest sens, Curtea observă că organizarea și desfășurarea concomitentă a mai multor scrutine reprezintă o practică uzuală în statele europene, existând numeroase exemple în acest sens (a se vedea, de exemplu, alegerile parlamentare din Scoția și din Țara Galilor din 2011, care au avut loc în aceeași zi cu referendumul Regatului Unit cu privire la votul alternativ, referendum care a avut ca obiect modificarea sistemului electoral pentru viitoarele alegeri parlamentare).

Rațiunea combinării alegerilor parlamentare şi a referendumului ar putea fi determinată de necesitatea reducerii cheltuielilor, pentru că pot fi utilizate aceleași liste de alegători, resursele umane ar fi utilizate doar o singură dată în loc de două ori, pliantele informaționale referitoare la ambele evenimente ar fi puse la dispoziția alegătorilor printr-o singură trimitere poștală etc. De asemenea, organizarea unui referendum în același timp cu alegerile poate conduce la creșterea numărului de participanți la ambele scrutine.

Curtea admite că introducerea sistemului electoral mixt şi desfășurarea concomitentă a referendumului ar fi putut impune o sarcină mai complexă organelor electorale la prelucrarea rezultatelor votării. Sub acest aspect, Curtea observă că, potrivit raportului Comisiei Electorale Centrale, această instituție a depus efortul necesar pentru instruirea funcționarilor electorali (membrii consiliilor electorale de circumscripții, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, registratorii și operatorii) în vederea evitării tuturor dificultăților relative la desfășurarea ambelor scrutine.

Curtea constată că rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiții: una referitoare la numărul minim de cetățeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil (cvorumul legal de participare) și una referitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul referendumului. Aceste condiții sunt prevăzute de articolul 181 şi, respectiv, de articolul 178 alin. (1) din Codul electoral. Potrivit articolului 181, Comisia Electorală Centrală declară nevalabil referendumul republican, dacă la acesta au participat mai puțin de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Potrivit articolului 178 alin. (1) din Codul electoral, hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru aceasta au votat majoritatea cetățenilor care au participat la referendum.

Din datele comunicate Curții Constituționale de către Comisia Electorală Centrală rezultă că condiția referitoare la cvorumul de participare a fost îndeplinită, iar cu privire la rezultate, pentru ambele întrebări supuse referendumului, majoritatea cetățenilor care au participat la referendum au votat pentru .

Potrivit raportului prezentat de către Comisia Electorală Centrală, organele electorale nu au fost sesizate cu nicio contestație referitoare la organizarea și desfășurarea referendumului republican consultativ. Doar o singură contestație, care avea ca obiect refuzul înregistrării unui partid în calitate de participant la referendum, a fost examinată de către Curtea de Apel Chișinău și de către Curtea Supremă de Justiție, aceste instanțe confirmând legalitatea refuzului. Curtea nu poate decât să manifeste deferență față de constatările acestor instanțe.

Din examinarea documentelor trimise de către Comisia Electorală Centrală rezultă că referendumul s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege, neînregistrându-se încălcări sau incidente de natură să conducă la modificarea rezultatului referendumului.

Prin urmare, având în vedere cele menționate, precum și faptul că la Curtea Constituțională nu a fost depusă nicio cerere de contestare a rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, Curtea va confirma rezultatele acestui referendum. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. d) din Constituție, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61, 62 lit. c) din Codul jurisdicției Constituționale şi 177 din Codul electoral, Curtea Constituţională HOTĂRĂȘTE: 1. Se confirmă rezultatele referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019. 2. Se constată că :  din totalul de 2 803 608 de persoane înscrise în listele electorale de bază, la vot au participat 1 144 261 de alegători (39,78%), dintre care 744 529 au votat pentru la întrebarea „Sunteți pentru reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61?", iar 266 188 au votat contra .  din totalul de 2 804 079 de persoane înscrise în listele electorale de bază, la vot au participat 1 143 397 de alegători (39,74%), dintre care 808 266 au votat pentru la întrebarea „Sunteți pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile lor?", iar 202 497 au votat contra . 3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Mihai POALELUNGI Chișinău, 14 martie 2019 HCC nr. 5 Dosarul nr. 47d/2019