Hotărâre nr. 25 din 28.11.2024

La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind confirmarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie 2024 și validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova, depusă la Curtea Constituțională la 9 noiembrie 2024, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. e) din Constituție, 148 din Codul electoral, 4 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 4 alin. (1) lit. e) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicției constituționale.

În ședința publică a Curții sesizarea a fost susținută de către dna Angelica Caraman, Președintele Comisiei Electorale Centrale. Dna Maia Sandu, candidat ales, a fost reprezentată de dl avocat Eduard Digore. ÎN FAPT

La 24 decembrie 2024 expiră mandatul de 4 ani exercitat de actualul Președinte al Republicii Moldova, dna Maia Sandu. Prin Hotărârea nr. 122 din 16 mai 2024, Parlamentul a stabilit desfășurarea alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii pentru data de 20 octombrie 2024.

Comisia Electorală Centrală i-a înregistrat drept candidaţi pentru funcţia de Preşedinte al Republicii pe domnii Alexandr Stoianoglo, Maia Sandu, Renato Usatîi, Vasile Tarlev, Irina Vlah, Ion Chicu, Andrei Năstase, Octavian Țîcu, Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi și Natalia Morari.

La 20 octombrie 2024 a avut loc primul tur al alegerilor prezidenţiale. Având în vedere că niciunul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii nu a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, Comisia Electorală Centrală a dispus, prin Hotărârea nr. 3130 din 23 octombrie 2024, pentru data de 3 noiembrie 2024, desfășurarea unui al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute în primul tur: doamna Maia Sandu cu 656 852 de voturi şi, respectiv, domnul Alexandr Stoianoglo cu 401 215 de voturi.

La 3 noiembrie 2024 a avut loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Prin Hotărârea nr. 3208 din 9 noiembrie 2024, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării, a declarat alegerile valabile și a declarat-o aleasă pe dna Maia Sandu, pentru care au votat 930 139 de alegători. Contracandidatul său, dl Alexandr Stoianoglo, a acumulat 750 430 de voturi.

Prin Hotărârea nr. 3209 din 9 noiembrie 2024, Comisia Electorală Centrală a aprobat raportul privind rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii din 20 octombrie 2024.

Hotărârile Comisiei Electorale Centrale nr. 3130 din 23 octombrie 2024, nr. 3208 din 9 noiembrie 2024 și nr. 3209 din 9 noiembrie 2024 au fost trimise Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi pentru validarea mandatului de Preşedinte al Republicii.

Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele: Articolul 85 Centralizarea rezultatelor votării de către Comisia Electorală Centrală „(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, iar în cazul alegerilor locale generale - în termen de 10 zile, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, un proces-verbal care conţine: a) numărul de alegători înscrişi în listele electorale de bază; b) numărul de alegători înscrişi în listele electorale suplimentare; c) numărul de alegători care au primit buletine de vot; d) numărul de alegători care au participat la votare; e) diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare; f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile; g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral/pentru fiecare opţiune privind întrebările la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului republican; h) numărul total de voturi valabil exprimate. (2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării pe ţară într-un proces-verbal, conform alin.(1), semnat de către membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor. (3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către autorităţile abilitate, concurenţii electorali/participanţii la referendum pot solicita acestor autorităţi să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea Constituţională, în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, sau de către Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor şi al referendumurilor locale, în condiţiile capitolului XIII. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se funcţionarii electorali vinovaţi de fraudă. Procedura generală a renumărării se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale. (4) Actele prevăzute la alin.(2) se prezintă Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi/sau validarea mandatelor deputaţilor şi a mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova. [...]" Articolul 95 Termenul de depunere a contestaţiilor „[...] (10) Cererile privind renumărarea voturilor pot fi depuse în termen de 3 zile de la aducerea la cunoştinţa publică a rezultatelor preliminare ale votării. Comisia Electorală Centrală sau, după caz, Curtea Constituţională dispune renumărarea voturilor dacă încălcările arătate în cerere sunt de natură să influenţeze rezultatele alegerilor şi, respectiv, distribuirea mandatelor. Se califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferenţe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenţii electorali/între voturile date la referendum, precum şi în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea şi veridicitatea acestora. (11) Depunerea contestaţiilor nu suspendă executarea actelor emise de organele electorale sau de alte autorităţi competente, dacă actele administrative în domeniul electoral nu prevăd altfel ori autoritatea sau, după caz, instanţa de judecată nu a dispus suspendarea executării actelor contestate în condiţiile Codului administrativ." Articolul 96 Sarcina probaţiunii „(1) Fiecare contestatar probează faptele pe care îşi întemeiază pretenţiile formulate şi este responsabil de veridicitatea şi calitatea probelor prezentate. (2) Obligaţia de a confirma respectarea termenului de depunere a contestaţiei în condiţiile art.95 revine contestatarului. (3) În cazul contestaţiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe." Articolul 100 Termenul de examinare a contestaţiilor „[...] (5) Cererile privind renumărarea voturilor în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării se examinează în termen de 3 zile de la depunere. Dacă se dispune renumărarea voturilor, procedura se organizează în termen de 5 zile în condiţiile stabilite de Comisia Electorală Centrală. [...]" Articolul 132 Alegerea Preşedintelui Republicii Moldova „(1) Preşedintele Republicii Moldova se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. (2) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se desfășoară într-o singură circumscripție electorală naţională." Articolul 135 Stabilirea datei alegerilor „(1) Data alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor. (2) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se organizează cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui în funcţie, însă nu mai târziu de termenul stabilit la art.90 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova. (3) În caz de vacanță a funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în urma demisiei, demiterii, a imposibilităţii definitive de a-şi exercita atribuțiile sau a decesului, alegerile se organizează în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanța." Articolul 146 Al doilea tur de scrutin. Prevederi speciale „(1) În cazul în care niciunul dintre candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova nu întrunește cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, se organizează al doilea tur de scrutin pentru primii doi candidați stabiliți în ordinea descreșterii numărului de voturi obținute în primul tur. [...] (4) Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la data primului tur de scrutin, în condițiile prezentului cod. Data celui de-al doilea tur de scrutin se stabilește prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, imediat după procesarea rezultatelor votării din primul tur de scrutin, însă nu mai târziu de 10 zile înainte de data scrutinului respectiv. Informația despre organizarea celui de-al doilea tur de scrutin se aduce la cunoştinţa publică de către Comisia Electorală Centrală în termen de 24 de ore de la data la care s-a adoptat hotărârea. (5) Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi în al doilea tur de scrutin. [...]." Articolul 147 Stabilirea rezultatelor alegerilor „(1) Dacă, în urma centralizării rezultatelor votării, se constată că un candidat a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, Comisia Electorală Centrală declară alegerile valabile şi candidatul ales. (2) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale actele prevăzute la art.85." Articolul 148 Confirmarea legalităţii alegerilor „În termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către organele electorale şi instanţele de judecată a contestațiilor depuse conform procedurilor stabilite, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor." Articolul 149 Validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova „(1) Curtea Constituţională confirmă rezultatele alegerilor şi validează alegerea unui candidat, adoptând o hotărâre care se publică imediat. (2) Până la validarea mandatului, candidatul ales la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova prezintă Curţii Constituţionale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic." Articolul 151 Alegeri nevalabile „(1) Alegerile sunt considerate nevalabile dacă la primul tur de scrutin au participat mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. În al doilea tur de scrutin, alegerile se vor declara nevalabile dacă au participat mai puţin de 1/5 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. (2) Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nevalabile se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza actelor prezentate de consiliile electorale de circumscripție." Articolul 152 Alegeri nule „În cazul în care Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influențat rezultatele alegerilor, alegerile sunt declarate nule." ÎN DREPT I. Competența Curții Constituționale

Curtea reține că sesizarea Comisiei Electorale Centrale vizează confirmarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie 2024 și validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova.

Potrivit articolelor 79 alin. (1) și 135 alin. (1) lit. e) din Constituție, 4 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 4 alin. (1) lit. e) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicției constituționale, confirmarea rezultatelor alegerii Președintelui Republicii Moldova și validarea mandatului acestuia ține de competența Curții Constituționale.

Competența Curții Constituționale este să verifice și să constate îndeplinirea condițiilor prescrise de Constituție și de Codul electoral în desfășurarea activității de alegere a Președintelui Republicii Moldova. În cazul în care alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova se desfășoară în două tururi, atunci Curtea trebuie să verifice dacă sunt întrunite condițiile procesului electoral în ambele tururi. Prerogativa Curții de a verifica respectarea regulilor aferente procesului electoral decurge din articolul 152 din Codul electoral, potrivit căruia Curtea Constituțională declară nule rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova dacă în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor au fost comise încălcări ale Codului care au influențat rezultatele alegerilor. Aceste încălcări trebuie să se fundamenteze pe hotărâri judecătorești definitive şi/sau pe acte ale autorităților competente (HCC nr. 24 din 31 octombrie 2024, § 14).

În jurisprudența sa, Curtea Constituţională a menţionat că eventuala declarare a nulității alegerilor prezidențiale depinde de dimensiunile şi de amploarea încălcărilor sau ale neregulilor comise în procesul alegerilor sau numărării voturilor, constatate în modul corespunzător de autorităţi competente ale statului. În acest context, Curtea reiterează că: 1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă; 2) nu orice nereguli din procesul electoral echivalează cu fraudarea alegerilor, ci numai neregulile de natură să influențeze rezultatele alegerilor; 3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoțită de dovezile pe care se bazează (a se vedea HCC nr. 29 din 9 decembrie 2014, § 72-73; HCC nr. 34 din 13 decembrie 2016, § 21-22; HCC nr. 8 din 24 martie 2020, § 19; HCC nr. 30 din 10 decembrie 2020, § 18).

Totodată, așa cum a menționat Curtea în Hotărârea nr. 34 din 13 decembrie 2016, ea are competența să examineze dacă scrutinul s-a desfășurat în conformitate cu prevederile constituţionale şi cu principiile universale privind alegerile democratice şi să evalueze dacă încălcările constatate au influențat rezultatul final al acestuia. În același timp, Curtea reamintește că orice hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă privind legalitatea actelor emise de autorităţi dispune de puterea lucrului judecat. Astfel, Curtea nu se poate pronunța asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare, care au avut ca obiect examinarea legalității actelor organelor electorale. Dacă Curtea ar proceda altfel, ea ar înlocui, de fapt, autoritățile statului a căror competenţă este stabilită prin lege (§§ 18-19).

Potrivit articolului 148 din Codul electoral, în termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către organele electorale şi instanţele de judecată a contestațiilor depuse conform procedurilor stabilite, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor. Deși în noua redactare a Codului electoral legislatorul a utilizat termenul „aviz" pentru denumirea actului de confirmare a alegerilor, Curtea va avea în vedere considerentele din Hotărârea sa nr. 30 din 10 decembrie 2020, § 21, potrivit cărora, la confirmarea rezultatelor alegerii Președintelui Republicii Moldova şi la validarea mandatului acestuia, Curtea pronunță o hotărâre. II. Confirmarea rezultatelor alegerilor pentru funcția de Preşedinte al Republicii Moldova din 3 noiembrie 2024 A. Cu privire la respectarea condițiilor de alegere a Președintelui Republicii Moldova

Alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova supuse acum verificării în vederea validării rezultatelor lor au avut loc în două tururi. Primul tur a avut loc în 20 octombrie, iar al doilea tur de scrutin a avut loc în 3 noiembrie 2024.

Curtea Constituțională constată că în data de 20 octombrie 2024 au fost organizate alegeri pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova. Prin Hotărârea nr. 3130 din 23 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 20 octombrie 2024.

Potrivit Codului electoral, alegerile sunt considerate nevalabile dacă la primul tur de scrutin au participat mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale (a se vedea articolul 151 alin. (1) din Codul electoral). Curtea constată că, potrivit procesului-verbal menționat, la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 au fost incluși în listele electorale 3 023 506 de alegători (2 710 856 - în listele electorale de bază, 312 650 - în listele electorale suplimentare), dintre care au primit buletine de vot 1 564 758 de alegători (51,75 %), adică mai mult de 1/3 din numărul de alegători înscriși în listele electorale. În consecință, a fost respectată condiția valabilității stabilită de articolul 151 alin. (1) din Codul electoral.

Curtea reține că, potrivit aceluiași proces-verbal, la primul tur al alegerilor prezidențiale au participat 11 candidați, cu următoarele rezultate: (1) dl Alexandr Stoianoglo, desemnat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, a obținut 401 215 de voturi, adică 25,95%; (2) dna Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, a obținut 656 852 de voturi, adică 42,49%; (3) dl Renato Usatîi, desemnat de Partidul Nostru, a obținut 213 169 de voturi, adică 13,79%; (4) dl Vasile Tarlev, desemnat de Partidul pentru Viitorul Moldovei, a obținut 49 316 de voturi, adică 3,19%; (5) dna Irina Vlah a obținut, în calitate de candidat independent, 83 193 de voturi, adică 5,38%; (6) dl Ion Chicu, desemnat de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, a obținut 31 797 de voturi, adică 2,06%; (7) dl Andrei Năstase a obținut, în calitate de candidat independent, 9 946 de voturi, adică 0,64%; (8) dl Octavian Țîcu, desemnat de Blocul electoral „Împreună", a obținut 14 326 de voturi, adică 0,93%; (9) dna Victoria Furtuna a obținut, în calitate de candidat independent, 68 778 de voturi, adică 4,45%; (10) dl Tudor Ulianovschi a obținut, în calitate de candidat independent, 7 995 de voturi, adică 0,52%; (11) dna Natalia Morari a obținut, în calitate de candidat independent, 9 444 de voturi, adică 0,64%.

Având în vedere că niciunul dintre candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova nu a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la primul tur de scrutin, Comisia Electorală Centrală a dispus, pe baza articolului 78 alin. (4) teza I din Constituţie, organizarea în data de 3 noiembrie 2024 a turului doi al alegerilor prezidențiale între primii doi candidați stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur, adică între candidaţii Maia Sandu (656 852 de voturi) şi Alexandr Stoianoglo (401 215 de voturi).

Curtea constată că al doilea tur de scrutin pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova s-a desfășurat la 3 noiembrie 2024 . Comisia Electorală Centrală a aprobat, prin Hotărârea nr. 3208 din 9 noiembrie 2024, procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor turului doi al alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova din 3 noiembrie 2024.

În continuare, Curtea va verifica dacă sunt întrunite condițiile care demonstrează valabilitatea alegerilor prezidențiale în cel de-al doilea tur. Potrivit Codului electoral, în turul al doilea de scrutin alegerile se declară nevalabile dacă au participat mai puţin de 1/5 din numărul de persoane înscrise în listele electorale (articolul 151 alin. (1) teza a II-a). Curtea constată că, potrivit procesului-verbal menționat supra , la alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2024 au fost incluşi în listele electorale 3 133 687 de alegători (2 709 867 - în listele electorale de bază şi 423 820 - în listele electorale suplimentare), dintre care au primit buletine de vot 1 701 333 de alegători (54,29 %), adică mai mult de 1/5 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. În consecință, este întrunită condiţia valabilităţii alegerilor stabilită de articolul 151 alin. (1) teza a II-a din Codul electoral.

În conformitate cu articolul 78 alin. (4) teza a II-a din Constituție și cu articolul 146 alin. (5) din Codul electoral, în turul al doilea de scrutin este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi. Comisia Electorală Centrală a constatat că în turul al doilea de scrutin 930 139 de alegători şi-au exprimat voturi valabile pentru dna Maia Sandu, iar 750 430 de alegători pentru dl Alexandr Stoianoglo. În consecință, prin Hotărârea nr. 3208, Comisia Electorală Centrală a declarat-o pe dna Maia Sandu drept candidat ales în funcția de Președinte al Republicii Moldova și a trimis materialele scrutinului la Curtea Constituțională, pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și pentru validarea mandatului de Președinte al Republicii. Potrivit articolului 152 din Codul electoral, în cazul în care Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale Codului care au influenţat rezultatele alegerilor, alegerile sunt declarate nule. Prin urmare, pentru a confirma alegerea Președintelui Republicii Moldova, Curtea Constituțională trebuie să verifice dacă în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor nu au fost comise încălcări care au influențat rezultatele alegerilor. B. Contestațiile și sesizările depuse la Comisia Electorală Centrală

Curtea observă că, potrivit Raportului Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, pe durata campaniei electorale au fost depuse 13 contestații, care au vizat, inter alia , utilizarea resurselor administrative, modalitatea de finanțare a activității partidelor politice și a campaniilor electorale, utilizarea în programele electorale, în materialele de agitație electorală, în acțiunile de agitație electorală și în publicitatea electorală a imaginilor care reprezintă culte religioase sau părți componente ale acestora, persoane oficiale străine, instituții de stat sau autorități publice de peste hotare, constatarea conținutului defăimător și fals al materialelor de publicitate electorală, implicarea minorilor în activități de campanie electorală, conformitatea acțiunilor concurenților electorali în sensul desfășurării acțiunilor de campanie electorală sub egida unui bloc electoral camuflat și legalitatea hotărârilor organelor electorale.

Ca urmare a verificării prealabile a contestațiilor, trei contestații au fost trimise spre examinare, conform competenței, Inspectoratului General al Poliției și Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale Căușeni nr. 10, iar celelalte au fost soluționate de către Comisia Electorală Centrală.

Conform informațiilor prezentate de Comisia Electorală Centrală în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, sesizările adresate Comisiei au semnalat: - acțiuni cu elemente de agitație electorală înainte de începerea perioadei campaniei electorale; - implicarea persoanelor neautorizate în procesul de colectare a semnăturilor pentru susținerea candidaților ; - obstrucționarea activității grupurilor de inițiativă de către autoritățile publice; - modalitatea de desemnare și de înregistrare a candidaților în alegeri/grupurilor de inițiativă și confirmarea, în acest sens, a reprezentanților concurenților electorali; incompatibilitățile aplicabile; - inadmisibilitatea afilierii politice a șefului statului înregistrat în calitate de candidat în alegeri; modalitatea de exercitare a atribuțiilor de către șeful statului; - legalitatea hotărârilor și a acțiunilor Comisiei Electorale Centrale și a consiliilor electorale de circumscripție de nivelul al doilea; - utilizarea resurselor administrative de către candidați sau persoanele care exercită funcții publice; finanțarea ilegală a campaniei electorale; solicitarea informațiilor privind datele donatorilor concurenților electorali; - transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare din afara țării; - procedura privind înregistrarea prealabilă pentru exercitarea dreptului de vot în secțiile de votare din afara țării; excluderea datelor personale ale alegătorului din lista electorală de bază; procedura de exercitare a dreptului de vot în cazul returnării tardive către biroul electoral a plicului privind votul prin corespondență; procedura de înscriere în lista electorală în cazul deținerii domiciliului și a reședinței temporare valabile.

Potrivit raportului prezentat, în cadrul scrutinului prezidențial, Comisia Electorală Centrală a fost implicată în 37 de cauze judiciare, în care s-au contestat acţiunile/inacțiunile sale şi hotărârile adoptate. Contestațiile au fost soluționate de instanțele judecătorești prin hotărâri definitive. C. Situația juridică a contestațiilor depuse la Comisia Electorală Centrală (a) Contestația formulată de dl Renato Usatîi, candidat desemnat de Partidul Nostru, v. dna Maia Sandu, candidat desemnat de Partidul Acțiune și Solidaritate

În contestație s-a menționat că pe mai multe site -uri, inclusiv pe un site gestionat de către Cancelaria de Stat, au fost publicate articole prin care se aduce la cunoștința publicului că dna Maia Sandu a donat suma de 25 000 de euro bisericii Sfânta Cuvioasa Parascheva din satul Nișcani, raionul Călărași. Această sumă de bani a fost primită în calitate de premiu. În susținerea celor menționate, autorul contestației a anexat link -uri de pe site -urile de știri și de pe pagina de Facebook .

Prin Hotărârea nr. 2946 din 24 septembrie 2024[1], CEC a declarat inadmisibilă sesizarea dlui Renato Usatîi din 20 septembrie 2024.

Prin Hotărârea Curții de Apel din 1 octombrie 2024[2] s-a respins ca neîntemeiată acțiunea dlui Renato Usatîi.

Prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 9 octombrie 2024[3] s-a declarat inadmisibil recursul formulat de dl Renato Usatîi. (b) Contestația formulată de dl Ion Chicu, candidat desemnat de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, v. dna Maia Sandu, candidat desemnat de Partidul Acțiune și Solidaritate

Dl Ion Chicu a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație cu privire la încălcarea legislației electorale comisă de către dna Maia Sandu, candidat desemnat la alegerile prezidențiale. Contestatarul a invocat participarea unor minori la evenimente de campanie organizate de dna Maia Sandu și distribuirea de materiale electorale de către aceștia.

Prin Hotărârea CEC nr. 3098 din 16 octombrie 2024[4], contestația formulată de dl Ion Chicu, președintele PDCM, înregistrată la 26 septembrie 2024, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin Hotărârea Curții de Apel din 19 octombrie 2024[5], acțiunea formulată de PDCM împotriva CEC cu privire la anularea Hotărârii nr. 3098 din 16 octombrie 2024 a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 20 octombrie 2024[6] s-a respins recursul depus de PDCM şi a fost menținută Hotărârea Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2024. (c) Contestațiile formulate de dnii Ion Duca, Ion Avram și dna Maria Parșova

Contestatarii au susținut că Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale Cantemir nr. 8 a adoptat Hotărârea nr. 4/39 din 23 septembrie 2024 contrar prevederilor articolelor 38 alin. (10) lit. a) și b) din Codul electoral și 139 alin. (4) din Codul administrativ. În opinia acestora, CECER Cantemir nr. 8 nu a ținut cont de decizia Consiliului local al comunei Sadîc, nu a făcut referire la aceasta în hotărârea adoptată, precum și nu a ținut cont de faptul desemnării doamnei Maria Parșova în componența biroului electoral al secției de votare.

Prin Hotărârea CEC nr. 2978 din 29 septembrie 2024[7], contestația formulată de domnul Ion Duca, secretar al Consiliului local al comunei Sadîc, raionul Cantemir, și contestația depusă de domnul Ion Avram, consilier în Consiliul local al comunei Sadîc, membru al Biroului electoral al secției de votare Sadîc nr. 8/39, și doamna Maria Parșova au fost declarate inadmisibile.

Prin Hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul central, din 4 octombrie 2024[8], s-a respins ca neîntemeiată acțiunea domnilor Ion Avram, Maria Parșova și Ion Duca împotriva CECER Cantemir nr. 8 și Comisiei Electorale Centrale pentru anularea actului administrativ și obligarea adoptării unui alt act administrativ.

De asemenea, prin Decizia din 11 octombrie 2024[9], Curtea de Apel Cahul a admis apelul dnilor Ion Avram, Maria Parșova și Ion Duca, a casat integral hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul central, din 4 octombrie 2024 și a adoptat o nouă decizie, prin care a declarat inadmisibilă acțiunea în discuție.

Prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 octombrie 2024[10] recursul formulat de dnii Ion Avram, Maria Parșova și Ion Duca a fost declarat inadmisibil. (d) Contestația formulată de dl Igor Munteanu și Partidul Politic Coaliția pentru Unitate și Bunăstare

La 27 septembrie 2024, dl Igor Munteanu și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a contestat Hotărârea CEC nr. 2942 din 24 septembrie 2024 cu privire la cererea de înregistrare a dlui Munteanu Igor în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova, desemnat de Coaliția pentru Unitate și Bunăstare. CEC i-a transmis contestatarului o scrisoare [11] prin care l-a informat că poate formula o acțiune pe baza Codului administrativ și a Codului de procedură civilă, fără respectarea procedurii prealabile.

Prin Hotărârea din 1 octombrie 2024[12], Curtea de Apel Chișinău a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de dl Igor Munteanu.

Prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 9 octombrie 2024 recursul dlui Igor Munteanu a fost declarat inadmisibil. (e) Contestația formulată de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova"

PSRM a depus la Comisia Electorală Centrală o cerere prealabilă, în data de 27 septembrie 2024, împotriva Hotărârii nr. 9 din 25 septembrie 2024 a Consiliului electoral al circumscripției electorale pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38. Contestatarul a solicitat, inter alia , obligarea CECE II nr. 38 de a constitui birourile electorale ale secțiilor de votare și de a aproba componența nominală a birourilor electorale ale secțiilor de votare din Federația Rusă nr. 38/196, nr. 38/197, nr. 38/198 în baza hotărârii CEC nr. 2866/2024, în conformitate cu prevederile Codului electoral și ale Regulamentului privind constituirea secțiilor de votare peste hotare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2542/2024.

Prin Hotărârea CEC nr. 2977 din 29 septembrie 2024[13], s-a admis parțial contestația Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. De asemenea, s-a decis că Ministerul Afacerilor Externe, în decurs de 2 zile, va întreprinde acțiuni în vederea înaintării propunerilor pentru constituirea birourilor electorale ale secțiilor de votare nr. 38/196, nr. 38/197 și nr. 38/198, în corespundere cu Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2866 din 14 septembrie 2024 cu privire la organizarea secțiilor de votare în străinătate și a secțiilor de votare pentru votul prin corespondență pentru referendumul republican constituțional și alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 și Consiliul electoral al circumscripției electorale pentru secțiile de votare din străinătate nr. 38 a fost obligat să întreprindă acțiuni privind constituirea birourilor electorale ale secțiilor de votare nr. 38/196, nr. 38/197 și nr. 38/198 în decurs de 3 zile, ținând cont de propunerile Ministerului Afacerilor Externe. (f) Contestația formulată de dl Ion Chicu, candidat desemnat de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, v. dna Maia Sandu, candidat desemnat de Partidul Acțiune și Solidaritate

Dl Ion Chicu a formulat o contestație la 4 octombrie 2024. Contestatarul a susținut că dna Maia Sandu, candidat desemnat la alegerile prezidențiale din partea PAS, admite utilizarea resurselor administrative în activitatea de agitație electorală, inclusiv prin lansarea sau participarea la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor efectuate din bugetul public național, utilizarea echipamentelor, a mijloacelor și a bunurilor publice în perioada electorală, acțiuni care contravin în mod vădit prevederilor art. 54 alin. (6) lit. e) și art. 70 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022.

Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3099 din 16 octombrie 2024[14], s-a luat act de contestația formulată de dl Ion Chicu, președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, și a fost atenționată dna Maia Sandu, candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova în alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, să respecte rigorile legislației electorale.

Prin Hotărârea Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2024[15] s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei împotriva Comisiei Electorale Centrale.

Prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 octombrie 2024[16], a fost declarat inadmisibil recursul formulat de Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei. (g) Contestația formulată de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova din 8 octombrie 2024

PSRM a formulat o contestație prin care a solicitat suspendarea hotărârii cu privire la Hotărârea nr. 17 din 3 octombrie 2024 a Consiliului electoral al circumscripției electorale pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38, prin care s-a constatat imposibilitatea realizării de către Consiliul electoral al circumscripției electorale pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38 a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2866 din 14 septembrie 2024 cu privire la organizarea secțiilor de votare în străinătate și secțiilor de votare pentru votul prin corespondență pentru referendumul republican constituțional și alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în partea ce ține de constituirea birourilor electorale ale secțiilor de votare nr. 38/196, nr. 38/197 și nr. 38/198. De asemenea, s-a constatat imposibilitatea asigurării de către Ministerul Afacerilor Externe, din punct de vedere tehnic și logistic a procesului de votare pentru secțiile de votare nr. 38/196, nr. 38/197 și nr. 38/198 și s-a dispus nimicirea buletinelor de vot în număr total de 13 000 de buletine de vot pentru fiecare tip de scrutin și a altor documente și materiale electorale, tipărite și destinate birourilor electorale ale secțiilor de votare nr. 38/196, nr. 38/197 și nr. 38/198.

Cu privire la aceasta, CEC a transmis către PSRM o scrisoare[17] prin care a menționat că, potrivit punctului 5 al hotărârii, hotărârea a intrat în vigoare la data adoptării și putea fi contestată în decurs de 3 zile, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău. (h) Contestația formulată de dl Ion Chicu, candidat desemnat de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, v. dna Maia Sandu, candidat desemnat de Partidul Acțiune și Solidaritate

La 11 octombrie 2024, dl Ion Chicu a formulat o contestație cu privire la distribuirea pe pagina de socializare a dnei Maia Sandu a unui material cu caracter electoral.

Prin scrisoarea din 14 octombrie 2024[18], Comisia Electorală Centrală a menționat că evenimentul la care se face referire în contestație a avut loc înainte ca dna Maia Sandu să fie înregistrată în calitate de concurent electoral, astfel că nu există vreun motiv pentru aplicarea sancțiunii pe baza articolului 102 din Codul electoral. (i) Contestația formulată de dl Octavian Țîcu, candidat desemnat de Blocul Electoral „ÎMPREUNĂ"

La 19 octombrie 2024, dl Octavian Țîcu a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație cu privire la încălcări ale cadrului normativ privind finanțarea campaniei electorale a Partidului pentru Viitorul Moldovei și a concurentului electoral Victoria Furtună, susținuți de blocul electoral „camuflat" format din Partidul Politic „ŞANSĂ", Partidul Politic „RENAŞTERE", Partidul Politic Forța de Alternativă şi de Salvare a Moldovei și Partidul Politic ,,VICTORIE".

Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3141 din 25 octombrie 2024[19], s-a inițiat efectuarea unui control complex al finanțării Partidului pentru Viitorul Moldovei, a Partidului „RENAŞTERE", a Partidului Forța de Alternativă şi de Salvare a Moldovei, a Partidului „ŞANSĂ", a Partidului ,,VICTORIE", a grupului de inițiativă și a campaniei electorale a candidatului independent la funcția de Președinte al Republicii Moldova Victoria Furtună, pentru perioada 1 iulie 2024 - 31 octombrie 2024. (j) Contestația formulată de dl Oleg Rîșcanu, membru al Biroului electoral al secției de votare din satul Tocuz nr. 10/45

La 20 octombrie 2024, dl Oleg Rîșcanu a formulat o contestație împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale Căușeni nr. 10, în care a menționat mai multe încălcări electorale. Prin Hotărârea CECER Căușeni nr. 10 din 20 octombrie 2024 [20] , cererea dlui Oleg Rîșcanu a fost respinsă. (k) Contestația formulată de dl Alexandr Stoianoglo din 26 octombrie 2024

Contestația s-a referit, în general, la utilizarea de către un concurent electoral a unor pliante electorale cu conținut defăimător și fals, care instigă la discriminare și ură.

Comisia Electorală Centrală a transmis contestația conform competenței.

La 30 octombrie 2024, dl Alexandr Stoianoglo a depus la Curtea de Apel Chișinău o acțiune împotriva Comisiei Electorale Centrale, privind obligarea examinării contestației nr. CEC-10APR/11 din 26 octombrie 2024.

Prin Hotărârea Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2024[21], s-a respins ca neîntemeiată acțiunea dlui Alexandr Stoianoglo.

Prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 noiembrie 2024[22], recursul formulat de dl Alexandr Stoianoglo a fost declarat inadmisibil. (l) Contestația dlui Alexandr Stoianoglo din 1 noiembrie 2024

Contestația s-a referit, în general, la utilizarea de către concurentul electoral a unor pliante electorale cu informații denigratoare care îl vizau pe dl Alexandr Stoianoglo, candidat la funcția de Președinte al Republicii.

Comisia Electorală Centrală a menționat că această contestație are un conținut similar cu contestația din 26 octombrie 2024.

Prin Hotărârea Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2024[23], acțiunea dlui Alexandr Stoianoglo a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 noiembrie 2024[24], recursul dlui Alexandru Stoianoglo a fost declarat inadmisibil. Curtea Supremă de Justiție a menționat că motivele de recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la articolul 245 1 din Codul administrativ și reprezintă dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Chișinău. Acestea nu vizează o problemă de interpretare și de aplicare eronată a normelor de drept material sau procedural. (m) Contestația Partidului Socialiștilor din Republica Moldova din 11 noiembrie 2024

La 11 noiembrie 2024, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a depus la Curtea de Apel Chișinău o contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale prin care a solicitat anularea scrisorii CEC-8/6620 din 7 noiembrie 2024 cu privire la sesizarea nr. CEC7/17987 din 3 noiembrie 2024 depusă de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova; constatarea caracterului de agitație electorală al postării publicate de Prim-ministrul României, dl Marcel Ciolacu; constatarea agitației electorale făcute în ziua alegerilor din 3 noiembrie 2024, de către dl Marcel Ciolacu în favoarea dnei Maia Sandu și obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze în fond sesizarea din 3 noiembrie 2024.

Prin încheierea din 13 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins, ca fiind neîntemeiată, cererea înaintată de Partidul Politic "Partidul Socialiștilor din R. Moldova" privind repunerea în termenul de înaintare a acțiunii.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 noiembrie 2024[25] recursul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova a fost respins. (n) A doua contestație a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova din 11 noiembrie 2024

La 11 noiembrie 2024, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a formulat o acțiune împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat anularea hotărârii sale nr. 3204 din 8 noiembrie 2024 cu privire la sesizarea nr. CEC-7/18072 din 6 noiembrie 2024, constatarea caracterului de agitație electorală al mesajelor Prim-ministrului Dorin Recean în favoarea dnei Maia Sandu, publicate în ziua votării din 3 noiembrie 2024, obligarea Comisiei Electorale Centrale să reflecte în raportul privind rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 și 3 noiembrie 2024 agitația electorală din 3 noiembrie 2024.

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2024 a Curţii de Apel Chişinău s-a respins ca neîntemeiată acțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 noiembrie 2024[26] recursul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova a fost declarat inadmisibil. D. Concluziile observatorilor naţionali şi internaţionali

Alegerile prezidențiale au fost monitorizate de mai multe organizații naționale și internaționale, cum ar fi Misiunea Promo-LEX de observare a alegerilor prezidențiale, Centrul pentru Jurnalism Independent, Misiunea internațională de observare a alegerilor formată de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și Parlamentul European. Totodată, alegerile au fost monitorizate și de Misiunea Internațională de Observare a Alegerilor a Institutului Republican Internațional, Misiunea de evaluare a Institutului Democrat Național și Misiunea Internațională de Observare a Alegerilor ENEMO. De asemenea, în vederea monitorizării referendumului republican constituțional și a alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024, au fost acreditați 2 072 de observatori. Comisia Electorală Centrală a acreditat 1 272 de observatori naționali și 784 de observatori internaționali. Consiliile electorale de circumscripție de nivelul II au acreditat 16 observatori naționali.

Declarația privind constatările și concluziile preliminare ale Misiunii de observare a alegerilor formată de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, Adunarea Parlamentară a OSCE, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și Parlamentul European conține mai multe mențiuni privind alegerile desfășurate[27].

Cu privire la cadrul legal, misiunea a menționat că alegerile prezidențiale s-au desfășurat conform prevederilor Codului electoral din 2022, care, în ciuda amendamentelor frecvente, oferă o bază adecvată pentru desfășurarea unor alegeri democratice.

Referitor la administrarea procesului electoral, turul al doilea al alegerilor prezidențiale a fost gestionat de aceeași structură a administrației electorale, cu o componență preponderent neschimbată, cu excepția unor înlocuiri la nivelul biroului electoral al secției de votare. Toate ședințele au fost anunțate din timp, au fost transparente pentru observatori și mass-media și au fost transmise în direct. Înregistrările ședințelor au rămas online și, în conformitate cu reglementările sale, CEC și-a publicat deciziile în termen de 24 de ore. Observatorii ODIHR au remarcat faptul că consiliile electorale ale circumscripțiilor electorale erau bine echipate și dispuneau de resursele corespunzătoare. Pregătirile făcute de CEC și de consiliile electorale pentru turul al doilea de scrutin au fost eficiente și profesioniste și au respectat termenele legale. În mod constructiv, CEC a continuat programul de educare a alegătorilor între tururi și a distribuit noi materiale privind procedurile de votare, inclusiv materiale dedicate studenților și alegătorilor care participă pentru prima dată la vot. Ministerul Afacerilor Externe a publicat un anunț privind schimbările de adresă a 11 secții de votare din străinătate. CEC a dispus tipărirea aceluiași număr de buletine de vot ca în primul tur de scrutin, inclusiv în cele cinci limbi minoritare.

De asemenea, Misiunea de Observare a alegerilor menționează că alegerile prezidențiale le-au oferit alegătorilor posibilitatea de a alege între opțiuni politice autentice și, la fel ca în primul tur de scrutin, concurenții electorali și-au putut desfășura campania electorală în mod liber, cu respectarea dreptului fundamental la libertatea de exprimare. Cu toate acestea, interferența de peste hotare, inclusiv oferirea de stimulente financiare ilegale pentru a influența alegătorii, care au afectat campania electorală pentru primul tur de scrutin, a continuat să producă efecte în perioada premergătoare turului al doilea de scrutin.

Referitor la ziua votării, aceasta a fost lipsită de turbulențe și a decurs organizat. Procesul de deschidere a fost evaluat pozitiv în toate cele 71 de secții de votare monitorizate. Observatorii Misiunii au evaluat drept pozitiv procesul de votare în 844 din cele 846 de secții de votare monitorizate, descriind procesul ca fiind bine organizat, calm și lipsit