Hotărâre nr. 30 din 10.12.2020

La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale referitoare la confirmarea rezultatelor alegerilor din 15 noiembrie 2020 și validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova, depusă la Curtea Constituțională pe 23 noiembrie 2020, în baza articolelor 79 alin. (1) și 135 alin. (1) lit. e) din Constituție și articolelor 119-121 din Codul electoral.

În ședința publică a Curții, sesizarea a fost susținută de dl Dorin Cimil, președintele Comisiei Electorale Centrale și dl Maxim Lebedinschi, secretarul Comisiei Electorale Centrale. De asemenea, au participat dna Olesea Stamate, reprezentantul concurentului electoral Maia Sandu, și dl Nicolae Fomov, reprezentantul concurentului electoral Igor Dodon. ÎN FAPT

Prin Hotărârea nr. 65 din 21 mai 2020, Parlamentul Republicii Moldova a stabilit data de 1 noiembrie 2020 pentru desfășurarea alegerilor Președintelui Republicii Moldova.

Comisia Electorală Centrală a înregistrat în calitate de candidați pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova pe domnii Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Igor Dodon, doamnele Violeta Ivanov și Maia Sandu, și domnii Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă.

Pe 1 noiembrie 2020 a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale. Comisia Electorală Centrală a constatat că rata participării la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 a constituit 48,54%. Astfel, deoarece rata participării a depășit o treime din numărul total de alegători incluși în listele electorale, condiție impusă de articolul 125 alin. (1) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală a declarat valabile alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020.

Având în vedere că niciunul dintre candidații la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr. 4466 din 4 noiembrie 2020 a dispus organizarea pentru data de 15 noiembrie 2020 a celui de-al doilea tur de scrutin pentru primii doi candidați stabiliți în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute în primul tur: doamna Maia Sandu cu 487 635 de voturi, și, respectiv, domnul Igor Dodon cu 439 866 de voturi.

Prin Hotărârea nr. 4507 din 20 noiembrie 2020, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor turului doi al alegerilor Președintelui Republicii Moldova din 15 noiembrie 2020 și a declarat-o aleasă pe dna Maia Sandu, pentru care au votat 943 006 alegători. Contracandidatul dl Igor Dodon a acumulat 690 615 voturi.

Prin Hotărârea nr. 4519 din 23 noiembrie 2020, Comisia Electorală Centrală a aprobat Raportul cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020.

Hotărârile Comisiei Electorale Centrale nr. 4507 și nr. 4519 au fost trimise Curții Constituționale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova.

Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr. 1381 din 21 noiembrie 1997, sunt următoarele: Articolul 65 Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală „(1) În cazul efectuării alegerilor parlamentare, prezidențiale, locale generale şi a referendumului republican, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, un proces-verbal care conţine: a) numărul de alegători incluşi în listele electorale; b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare; c) numărul de alegători care au primit buletine de vot; d) numărul de alegători care au participat la votare; e) cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare; f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile; g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru fiecare opţiune privind întrebările supuse referendumului republican); h) numărul total de voturi valabil exprimate; i) numărul buletinelor de vot tipărite. (2) În cazul alegerilor parlamentare, al alegerilor prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe țară în ansamblu într-un proces-verbal, care este semnat de către membrii comisiei, și întocmește un raport cu privire la rezultatele alegerilor. Copiile de pe procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor se înmânează reprezentanților concurenților electorali și observatorilor la solicitarea acestora. (3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către instanţele abilitate, concurenţii electorali pot solicita acestor instanţe să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de instanţa abilitată cu confirmarea rezultatelor alegerilor pentru motive întemeiate ce afectează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor şi va avea loc în cel mult 7 zile calendaristice de la data adoptării hotărârii privind renumărarea voturilor. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se organele electorale vinovate de fraudă, procedura generală a renumărării fiind aprobată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale. (4) Actele menţionate la alin.(2) vor fi prezentate Curţii Constituţionale, în cazul alegerilor Parlamentului și pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor deputaţilor și a mandatului de Președinte al Republicii Moldova.” Articolul 71 Contestațiile „(1) Alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali. Depunerea cererii în instanţa de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestațiilor privind acțiunile/inacțiunile concurenților electorali, depuse direct în instanța de judecată, și a contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor. (2) Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor se examinează de către organele electorale, respectându-se ierarhia acestora. Procedura detaliată de examinare a contestaţiilor în perioada electorală se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale. (3) Contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în conformitate cu prevederile prezentului cod, ale Codului audiovizualului al Republicii Moldova, iar contestaţiile ce vizează mijloacele de informare în masă scrise se examinează de către instanţa de judecată. (4) Deciziile organelor electorale şi ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului asupra contestaţiilor pot fi atacate în instanţa de judecată. (5) Contestaţia va conţine descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele, temeiul legal, cerinţele contestatarului, semnătura şi datele de identitate ale persoanei care o depune. În cazul contestaţiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe. (6) Contestaţiile privind finanţarea campaniilor electorale se adresează Comisiei Electorale Centrale, în cazul concurenților electorali în alegerile parlamentare și prezidenţiale, sau consiliilor electorale de circumscripţie, în cazul candidaţilor independenţi în alegerile locale. Examinarea contestațiilor privind finanțarea campaniilor electorale ale partidelor politice nu se supune termenelor de prescripție prevăzute la art. 72–74.” Articolul 72 Depunerea contestațiilor „(1) Acțiunile/inacțiunile și hotărârile organelor electorale pot fi contestate la organul electoral ierarhic superior, iar acțiunile/inacțiunile concurenților electorali – direct în instanța de judecată, în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârșirii acțiunii/identificării inacțiunii sau adoptării hotărârii. Termenul de depunere se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea. [...] (3) Contestațiile privind acțiunile și hotărârile Comisiei Electorale Centrale și ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârșirii acțiunii sau adoptării hotărârii. (4) Contestaţia concurentului electoral nu poate fi depusă de către membrul organului electoral respectiv, dar poate fi depusă de reprezentantul concurentului electoral în organul electoral respectiv sau de o persoană împuternicită de concurentul electoral prin procură. (5) În cazul în care examinarea nu ţine de competenţa organului electoral respectiv, contestaţia, precum şi materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare conform competenţei, în mod urgent, în cel mult 2 zile calendaristice de la data recepţionării.” Articolul 73 Examinarea contestațiilor „(1) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. (2) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor secţiilor de votare se examinează în termen de 3 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Contestaţiile privind acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea contestaţiilor şi litigiilor, organele electorale/instanţele de judecată vor acorda prioritate celor care se referă la înregistrarea concurenţilor electorali şi la corectitudinea întocmirii listelor electorale. (3) Contestațiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzori aflați sub jurisdicția Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în termen de 5 zile calendaristice de la depunerea contestației, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor. (4) Contestaţiile depuse la instanţele de judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeaşi zi, iar contestaţiile împotriva hotărârii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor se examinează de către instanţa de judecată concomitent cu confirmarea legalităţii şi validarea mandatelor. (5) Programul instanţelor de judecată se organizează în aşa fel încât contestaţiile să poată fi depuse şi examinate fără întârziere. (6) Concurenţii electorali îşi pot apăra interesele în instanţa de judecată la examinarea contestaţiilor ce vizează acţiunile/inacţiunile şi hotărârile organelor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali prin reprezentantul său desemnat în conformitate cu art. 15 alin. (1). (7) Contestaţiile depuse la instanţele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale Codului administrativ.” Articolul 74 Hotărârile instanțelor de judecată cu privire la contestații „(1) Instanţa de judecată adoptă şi pronunţă hotărârea în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale Codului administrativ. [...] (5) Hotărârea instanţei de judecată este definitivă şi executorie din momentul pronunţării. (6) Împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare. (7) Apelul și recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză.” Articolul 122 Confirmarea legalității alegerilor „ În termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor .” Articolul 123 Validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova „(1) Curtea Constituţională confirmă rezultatele alegerilor şi validează alegerea unui candidat, adoptând o hotărâre care se publică imediat . (2) Până la validarea mandatului, candidatul ales la funcția de Preşedinte al Republicii Moldova prezintă Curţii Constituţionale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic şi nu îndeplineşte nicio altă funcţie publică sau privată.” Articolul 125 Alegerile nevalabile „(1) Alegerile sunt considerate nevalabile dacă la primul tur de scrutin au participat mai puțin de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nevalabile se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza actelor prezentate de consiliile electorale de circumscripție. (2) În turul doi de scrutin, alegerile se vor declara valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la alegeri.” Articolul 126 Alegerile nule „ Dacă Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele alegerilor, alegerile sunt declarate nule .”

Prevederile relevante ale Legii nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională sunt următoarele: Articolul 4 Atribuțiile „(1) Curtea Constituțională: [...] e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova , validează mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova ; [...].”

Prevederile relevante ale Codului jurisdicției constituționale, adoptat prin Legea nr. 502 din 16 iunie 1995, sunt următoarele: Articolul 38 Subiecții cu drept de sesizare „ [...] (3) Rezultatele referendumului republican, ale alegerilor în Parlament şi ale alegerii Preşedintelui Republicii Moldova se confirmă în urma examinării raportului Comisiei republicane pentru efectuarea referendumului sau al Comisiei Electorale Centrale . [...]”. Articolul 62 Hotărârile „Prin hotărâre, Curtea Constituțională: [...] d) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova ; [...]”. ÎN DREPT

Din conținutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova, ca urmare a desfășurării alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie 2020. Aprecierea Curții

Astfel, Curtea constată că, în conformitate cu prevederile constituționale și legale menționate, ea este competentă să examineze respectarea procedurilor de organizare și desfășurare a alegerilor prezidențiale, să confirme sau să infirme rezultatele acestora, precum și să valideze mandatul Președintelui Republicii Moldova.

În temeiul normelor constituţionale şi legale, având în vedere materialele prezentate de către Comisia Electorală Centrală și hotărârile definitive ale instanțelor judecătorești, Curtea va examina dacă scrutinul s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile constituţionale şi cu principiile universale pentru alegeri democratice.

Curtea Constituţională a menţionat în jurisprudenţa sa că în cursul unei campanii electorale sunt posibile anumite neregularităţi, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile şi de amploarea acestora constatate de autorităţile statului. În acelaşi context, Curtea reiterează că: 1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă; 2) nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să influenţeze rezultatele alegerilor; 3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază (HCC nr. 29 din 9 decembrie 2014, §§ 72-73; HCC nr. 34 din 13 decembrie 2016, §§ 21-22; HCC nr. 8 din 24 martie 2020, § 19).

Totodată, pe parcursul exercitării competenței sale ratione materiae , Curtea a identificat unele inadvertențe în reglementarea categoriei actului pe care trebuie să îl adopte Curtea.

În acest sens, articolul 122 din Codul electoral stabilește că „ Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor”, iar articolul 123 alin. (1) stabilește că Curtea Constituţională confirmă rezultatele alegerilor şi validează alegerea unui candidat, adoptând o hotărâre, care se publică imediat. În același timp, articolul 62 din Codul jurisdicției constituționale stabilește că „prin hotărâre , Curtea Constituțională: [...] d) confirmă rezultatele alegerii Preşedintelui Republicii Moldova”.

Curtea constată că jurisdicţia constituţională este exercitată în baza Constituţiei, Legii cu privire la Curtea Constituţională şi al Codului jurisdicției constituționale (a se vedea articolul 1 din Codul jurisdicției constituționale). Astfel, potrivit articolelor 79 alin. (1) și 135 alin. (1) lit. e) din Constituţie, articolelor 4 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin. (1) lit. e) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituțională confirmă rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și validează mandatul acestuia. Prin urmare, la confirmarea rezultatelor alegerii Președintelui Republicii Moldova și validarea mandatului acestuia, Curtea adoptă o hotărâre ca act de jurisdicție constituțională. II. CONFIRMAREA REZULTATELOR ALEGERILOR PENTRU FUNCȚIA DE PREȘEDINTE AL REPUBLICII MOLDOVA II.1. Rezultatele totalizate de Comisia Electorală Centrală

Curtea constată că, prin Hotărârea nr. 4466 din 4 noiembrie 2020, Comisia Electorală Centrală a aprobat, în baza articolelor 18, 26, 65, 119 și 120 din Codul electoral, procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor alegerilor Președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020.

Potrivit acestui proces-verbal, numărul de alegători incluşi în listele electorale a fost de 2 793 322, numărul de alegători incluşi în listele suplimentare a fost de 202 569, numărul de alegători care au primit buletine de vot a fost de 1 370 253, numărul de alegători care au participat la votare a fost de 1 368 516, cifra ce reflectă diferența dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare a fost de 1 737, numărul buletinelor de vot declarate nevalabile a fost de 19 797, numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 1 348 719, numărul buletinelor de vot tipărite a fost de 3 491 132, iar numărul buletinelor de vot neutilizate şi anulate (inclusiv buletinele de vot completate greşit şi anulate) a fost de 2 120 879. În conformitate cu articolul 125 alin. (1) din Codul electoral, alegerile sunt considerate nevalabile dacă la primul tur de scrutin au participat mai puțin de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Curtea observă că, potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, la primul tur de scrutin au participat 48,54 % de alegători, ceea ce constituie mai mult de o treime din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Prin urmare, Curtea constată că, potrivit concluziilor Comisiei Electorale Centrale, alegerile desfășurate în cadrul primului tur de scrutin din 1 noiembrie 2020 sunt valabile.

La primul tur al alegerilor au participat dl Renato Usatîi, desemnat de Partidul politic „Partidul Nostru”, cu 227 939 voturi obținute, dl Andrei Năstase, desemnat de Partidul politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, cu 43 924 voturi obținute, dl Tudor Deliu, desemnat de Partidul Liberal Democrat din Moldova, cu 18 486 voturi obținute, dl Igor Dodon, candidat independent, cu 439 866 voturi obținute, dna Violeta Ivanov, desemnată de Partidul politic „Șor”, cu 87 542 voturi obținute, dna Maia Sandu, desemnată de Partidul politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, cu 487 635 voturi obținute, dl Octavian Țîcu, desemnat de Partidul politic „Partidul Unității Naționale”, cu 27 170 voturi obținute, dl Dorin Chirtoacă, desemnat de Blocul electoral UNIREA, cu 16 157 voturi obținute.

Curtea reține caracterul justificat al organizării celui de-al doilea tur de scrutin, având în vedere că în primul tur nu a fost ales un candidat care să întrunească cel puțin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri. Curtea observă că organizarea celui de-al doilea tur de scrutin este conformă cu articolul 78 alin. (4) teza I din Constituție, potrivit căruia în cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Respectiv, Comisia Electorală Centrală a organizat al doilea tur de scrutin pe 15 noiembrie 2020 între candidații Maia Sandu care a obținut 487 635 de voturi și Igor Dodon care a obținut 439 866 de voturi.

Curtea constată că Comisia Electorală Centrală a aprobat, prin Hotărârea nr. 4507 din 20 noiembrie 2020, în baza articolelor 18 alin. (2), 26 alin. (1) lit. j), 65, 119, 120 alin. (5) și 121 din Codul electoral, procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor turului doi al alegerilor Președintelui Republicii Moldova din 15 noiembrie 2020.

Potrivit acestui proces-verbal, în turul doi al alegerilor, numărul de alegători incluși în listele electorale a fost de 2 789 010, numărul de alegători incluși în listele suplimentare a fost de 346 464, numărul de alegători care au primit buletine de vot a fost de 1 654 276, numărul de alegători care au participat la votare a fost de 1 654 150, cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare a fost 126, numărul buletinelor de vot declarate nevalabile a fost de 20 529, numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 1 633 621, numărul buletinelor de vot tipărite a fost de 3 605 361, numărul buletinelor de vot neutilizate şi anulate (inclusiv buletinele de vot completate greşit şi anulate) a fost de 1 951 085.

În conformitate cu articolul 125 alin. (2) din Codul electoral, în turul doi de scrutin, alegerile se vor declara valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la alegeri. Curtea reține că și alegerile desfășurate în turul doi de scrutin din 15 noiembrie 2020 sunt valabile.

Comisia Electorală Centrală a constatat că în turul II de scrutin pentru dna Maia Sandu și-au exprimat voturi valabile 943 006 alegători, iar pentru dl Igor Dodon – 690 615 alegători.

Curtea constată că declararea de către Comisia Electorală Centrală a dnei Maia Sandu drept candidat câștigător a respectat prevederile articolului 78 alin. (4) teza a II-a din Constituție, potrivit cărora este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi, cu condiția că numărul acestora este mai mare decât numărul voturilor exprimate împotriva candidatului. Dna Maia Sandu a obținut un număr mai mare de voturi decât contracandidatul ei, dl Igor Dodon.

În cadrul ședinței publice, Curtea a constatat că Hotărârile nr. 4466 din 4 noiembrie 2020, nr. 4507 din 20 noiembrie 2020 și nr. 4519 din 23 noiembrie 2020 adoptate de Comisia Electorală Centrală nu au fost contestate potrivit legii. II.2. Contestațiile și sesizările depuse la Comisia Electorală Centrală

Curtea observă că, pe durata campaniei electorale pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, la Comisia Electorală Centrală au fost depuse 20 de contestații, care au vizat inter alia implicarea cetățenilor străini și a altor state în campania electorală, utilizarea resurselor administrative, utilizarea resurselor financiare nedeclarate, acțiuni denigratoare la adresa concurenților electorali, transportul organizat al alegătorilor la secțiile de votare, încălcarea legislației electorale de către organele electorale ierarhic inferioare, organizarea defectuoasă a procesului electoral la secțiile de votare deschise în afara țării și insuficiența numărului necesar de secții de vot în străinătate.

Ca urmare a verificării prealabile a contestațiilor, în cazul uneia dintre ele Comisia Electorală Centrală a emis o hotărâre (Hotărârea nr. 4427/2020 „Cu privire la contestația nr. CEC-10Apr/3 din 21 octombrie 2020 a domnului Octavian Țîcu, candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova desemnat de Partidul politic „Partidul Unității Naționale”), trei dintre contestații au fost trimise spre examinare conform competenței, după caz, Consiliului electoral al circumscripției electorale Chișinău nr. 1, Inspectoratului General al Poliției și Procuraturii Generale, în cazul a 15 contestații s-a dat răspuns prin scrisoare, iar o contestație Comisia Electorală Centrală a remis-o Curții Constituționale spre examinare (a se vedea infra § 40).

Conform informației prezentate de Comisia Electorală Centrală în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, sesizările adresate Comisiei au semnalat: - faptul organizării secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, fiind solicitată nedeschiderea acestora și anunțată de către autorii sezisărilor intenția de a nu permite cetățenilor din stânga Nistrului să vină să voteze pe malul drept; - insuficiența numărului secțiilor de votare în străinătate, fiind solicitată deschiderea secțiilor suplimentare pentru al doilea tur de scrutin; - insuficiența orelor de votare pentru unele secții din afara țării, fiind solicitată prelungirea programului; - efectuarea agitației electorale de către membrii organelor electorale; - arondarea incorectă a alegătorilor în listele electorale; - încălcarea legislației electorale de către unii observatori acreditați; - organizarea transportului la secțiile de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului; - organizarea transportului la secțiile de votare pentru cetățenii aflați peste hotarele țării; - implicarea reprezentanților cultelor religioase în campania electorală; - utilizarea resurselor administrative în campanie; - efectuarea agitației electorale camuflate prin intermediul telefoniei fixe; - plasarea afișajului electoral neautorizat; - coruperea alegătorilor; - întreruperea intenționată a energiei electrice în ziua votării; - distribuirea pliantelor cu conținut fals ori denigrator; - folosirea resurselor financiare nedeclarate.

Potrivit raportului prezentat, în cadrul scrutinului prezidențial Comisia Electorală Centrală a fost antrenată în 24 de cauze judiciare în care s-au contestat acțiunile/inacțiunile și hotărârile adoptate. În privința cauzelor judiciare examinate, instanțele de drept comun nu au stabilit încălcări ale prevederilor Codului electoral și ale legislației conexe de către Comisia Electorală Centrală. II.3. Contestaţiile soluţionate de către instanţele de judecată

Având în vedere faptul că, potrivit articolului 72 alin. (3) din Codul electoral, contestațiile privind acţiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chişinău, Curtea constată că, pe parcursul campaniei electorale şi în ziua alegerilor, concurenții electorali, alegătorii, instituțiile media și organizații obștești au depus la Curtea de Apel Chișinău contestații, în special, în privința următoarelor pretinse încălcări comise în cadrul alegerilor prezidențiale: încălcarea prevederilor Codului electoral de către Comisia Electorală Centrală, refuzul Comisiei Electorale Centrale de a înregistra în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova, anularea înregistrării unui concurent electoral, stabilirea și deschiderea numărului total de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, deschiderea secțiilor de votare în Federația Rusă, transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare, constatarea erorilor din sistemul electronic al Comisiei Electorale Centrale, modalitatea de reflectare a campaniei electorale de către instituțiile media.

Între contestațiile depuse și examinate în instanțe s-au numărat și contestațiile privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, declarate de către Curtea de Apel/Curtea Supremă de Justiție ca fiind, după caz, inadmisibile sau respinse.

Cu referire la participarea cetățenilor din localitățile din stânga Nistrului la scrutinul prezidențial, contestațiile au vizat: stabilirea numărului și deschiderea secțiilor de votare, manifestarea pasivității din partea Biroului politici de reintegrare în vederea elaborării propunerilor privind secțiile de votare din stânga Nistrului. Examinarea acestor contestații s-a finalizat cu declararea acțiunilor ca inadmisibile sau cu respingerea lor. De asemenea, a fost declarată inadmisibilă acțiunea de constatare a fraudei și anulare a alegerilor din cele 42 de secții de votare deschise pentru alegătorii din stânga Nistrului. În cauza privind constatarea inacțiunilor membrilor birourilor electorale manifestate prin tergiversarea procesului electoral și lipsa posibilității efective de exprimare a votului cu celeritate, constatarea acțiunilor de blocare a drumurilor publice, care au avut ca scop împiedicarea accesului cetățenilor Republicii Moldova stabiliți cu traiul în localitățile din stânga Nistrului la secțiile de votare, recursul a fost respins.

Astfel, Curtea constată că contestațiile depuse în instanțele de judecată au fost declarate inadmisibile sau respinse, după caz. II.4. Contestația privind exercitarea dreptului la vot al cetățenilor peste hotarele țării

Cu privire la contestația nr. CEC-10Apr/20 din 16 noiembrie 2020 depusă la Comisia Electorală Centrală de dl Dorin Chirtoacă, prin care acestei autorități i s-a solicitat să constate că nu a putut asigura exercitarea dreptului constituțional de vot al cetățenilor din afara țării și că a gestionat ineficient procesul electoral, fapt ce a condus la aglomerări fără precedent la secțiile de votare în turul doi al alegerilor prezidențiale, Comisia Electorală Centrală a considerat că aceasta ține de competența Curții Constituționale.

Curtea subliniază că, potrivit articolului 72 din Codul electoral, contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârșirii acţiunii/identificării inacțiunii sau adoptării hotărârii.

Obiter dicta , în jurisprudența sa, Curtea a abordat chestiunea votului peste hotarele țării. În Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2019, ea a trecut în revistă considerente relevante exprimate în hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului. Curtea Constituțională a subliniat că deși dreptul la alegeri libere este garantat, la nivelul articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție, doar cu referire la alegerea organelor legislative, considerentele Curții Europene pot fi aplicate, mutatis mutandis , și în cazul alegerilor prezidențiale. În opinia Curții Europene a Drepturilor Omului, restricțiile impuse exercițiului dreptului la vot al cetățenilor expatriați în baza criteriului reședinței pot fi justificate prin prisma mai multor factori, care fac ca marja de apreciere a autorităților naționale să fie una mai largă: - prezumția că cetățenii nerezidenți sunt mai puțin preocupați, în mod direct sau continuu, de problemele curente ale țării și au mai puține cunoștințe despre acestea; - influența mai mică a cetățenilor nerezidenți asupra selecției candidaților sau asupra alcătuirii programelor lor electorale; - legătura strânsă dintre dreptul la vot în cadrul alegerilor [parlamentare] și faptul de a fi afectat în mod direct de actele organelor politice astfel alese; - preocuparea legitimă a legislatorului de a limita influența în alegeri a cetățenilor care trăiesc în străinătate, în chestiuni fundamentale care îi afectează în principal pe cei care trăiesc în țară (a se vedea Sitaropoulos și Giakoumopoulos v. Grecia [MC], 15 martie 2012, § 69).

Curtea subliniază că nimic nu împiedică legislatorul național să garanteze un standard mai înalt de protecție al dreptului la vot al cetățenilor din afara țării, la secțiile de votare din afara țării, acest obiectiv fiind conform cu Constituția.

În Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2019, § 19, Curtea a evidențiat că legislatorul din Republica Moldova a ales să garanteze un drept de vot al cetățenilor peste hotarele țării, prin organizarea de secții de votare în alte state, în comparație cu standardul mai modest pe care îl impune Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Mai mult, această opțiune a legislatorului nu reprezintă o obligație de ordin constituțional. Articolul 38 alin. (1) din Constituție nu poate fi interpretat ca instituind o obligație a autorităților statale de a organiza alegeri peste hotarele țării. Mai exact, acest articol permite desfășurarea alegerilor peste hotarele țării, dar nu le impune. Totuși, odată organizate alegerile peste hotarele țării, devin incidente standardele articolului 38 din Constituție.

De asemenea, Curtea a stabilit în jurisprudența sa că modul de organizare în străinătate a secțiilor de votare, suplimentare celor organizate pe lângă misiunile diplomatice, constituie un drept exclusiv al statului. Astfel, statul își poate stabili anumite criterii determinante, în baza cărora aceste secții urmează a fi deschise, criterii care se impun datorită rațiunilor de ordin tehnic pentru autoritățile responsabile de organizarea procesului electoral (HCC nr. 15 din 16 iunie 2015, § 61; HCC nr. 34 din 13 decembrie 2016, § 120).

Dreptul la vot al cetățenilor din afara țării poate fi limitat doar în vederea realizării unui scop compatibil cu principiul preeminenței dreptului și cu obiectivele constituționale. Măsurile limitative ale acestui drept nu trebuie să-i afecteze esența și să-l priveze de efectivitate. Din perspectiva obligațiilor negative ale statului, măsurile limitative trebuie să fie prevăzute de lege, trebuie să urmărească un scop legitim și trebuie să nu fie disproporționate. Din perspectiva obligațiilor pozitive ale statului în materia organizării alegerilor la secțiile de votare din afara țării, obligații care intervin odată ce s-a hotărât organizarea alegerilor în afara țării, inacțiunea statală nu trebuie să fie disproporționată și nu trebuie să afecteze esența sau să priveze de efectivitate dreptul la vot al cetățenilor care votează peste hotare.

Totuși, Curtea nu este competentă să-și exercite controlul asupra unei pretinse omisiuni a Comisiei Electorale Centrale. Competența îi aparține, în asemenea cazuri, Curții de Apel Chișinău. Curtea nu se poate pronunța cu privire la eventualele încălcări a dreptului constituțional la vot al cetățenilor aflați peste hotarele țării decât dacă în fața ei este contestată o lege sau un alt act normativ care ține de competența sa, prin sesizare, în conformitate cu articolul 135 din Constituție. Curtea nu verifică modul în care a fost aplicată legea de către autorități, ci numai dacă, în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise astfel de încălcări ale Codului electoral care ar fi de natură să influenţeze rezultatele alegerilor (articolul 126 din Codul electoral). Curtea procedează astfel pe baza hotărârilor instanțelor de drept comun.

Totodată, Curtea reamintește că orice hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă în privinţa legalităţii actelor emise de autorităţi dispune de autoritatea lucrului judecat şi implică respectul pentru principiul res judicata. Astfel, Curtea nu poate să se pronunţe asupra concludenței și pertinenței probelor administrate în procesele judiciare, care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor și a acțiunilor/inacțiunilor organelor electorale. A proceda altfel ar însemna substituirea de către Curtea Constituţională a autorităţilor statului, a căror competenţă este stabilită prin lege (a se vedea HCC nr. 34 din 13 decembrie 2016, § 19; HCC nr. 4 din 9 martie 2019, § 18; HCC nr. 8 din 24 martie 2020, § 33).

În acest sens, în eventualitatea unor constatări cu caracter general lipsite de date exacte în hotărârile instanțelor de drept comun, Curtea nu poate specula în privința deznodământului alegerilor, imaginând situații în care autoritățile ar fi fost mai diligente la organizarea procesului electoral la secțiile de votare din afara țării. În asemenea situații, Curtea trebuie să cunoască cel puțin numărul exact al cetățenilor care nu au putut vota peste hotarele țării din cauza pretinsei lipse de diligență a autorităților Republicii Moldova constatată de instanțele de judecată și dacă acest număr putea influența rezultatele alegerilor, i.e. dacă putea face ca cel de-al doilea candidat să-l devanseze pe primul, având în vedere inclusiv diferența dintre voturile exprimate pentru fiecare dintre ei (252 391 voturi).

Prin urmare, Curtea constată neîntemeiată solicitarea Comisiei Electorale Centrale referitoare la examinarea contestației menționate supra . II.5.Concluziile observatorilor naționali și internaționali

Misiunea de Observare „Promo-LEX” ( https://promolex.md/wp-content/uploads/2020/11/Raport_8_APr_EDay_15.11.2020.pdf ) a atras, în raportul său, atenția asupra activismului civic al alegătorilor, prezenți la urne chiar și pe timp de criză pandemică, în creștere, comparativ cu scrutinul din 2016. Potrivit „Promo-LEX”, s-au evidențiat alegătorii din secțiile de votare constituite peste hotarele țării. Observatorii „Promo-LEX” au constatat că în cel puțin șase secţii de votare din străinătate buletinele de vot s-au epuizat până la închiderea secţiilor de votare.

Misiunea de Observare „Promo-LEX” ( https://promolex.md/wp-content/uploads/2020/11/RAPORT-nr.-7_MO-Promo-LEX_APr_2020.pdf ) a identificat cel puțin 51 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare în contextul alegerilor prezidențiale din 1 (15) noiembrie 2020. Criteriile care au stat la baza mesajelor de ură și instigare la discriminare au fost: apartenența politică, activitatea profesională, sex/gen, dizabilitatea, religia și convingerile religioase, orientarea sexuală, naționalitatea și opinia. Mai mult, „Promo-LEX” a mai raportat două situații de implicare a cultelor religioase în campania electorală.

Misiunea de Observare „Promo-LEX” a analizat corectitudinea completării a 2139 de procese-verbale de numărare a voturilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din totalul de 2143 întocmite. Comparativ, numărul proceselor-verbale identificate ca fiind eronate a fost mai mic în turul II față de turul I. „Promo-LEX” a identificat un număr mai mic de procese-verbale eronate în comparație cu cel identificat la alegerile prezidențiale din 2016.

Rezultatele numărării în paralel a buletinelor de vot în alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova nu au prezentat diferențe majore între datele preliminare ale Comisiei Electorale Centrale și datele finale ale „Promo-LEX”.

Misiunea Limitată de Observare a Alegerilor BIDDO a Organizației de Securitate și Cooperare în Europa ( https://www.osce.org/files/f/documents/2/5/470460.pdf ) a reținut că, în pofida recomandării sale anterioare de a aborda lacunele legislative legate de organizarea tururilor electorale, cadrul normativ are puține prevederi explicite pentru cel de-al doilea tur de scrutin. Codul electoral rămâne neclar cu privire la începutul campaniei electorale pentru turul doi. La fel ca în primul tur, libertățile fundamentale de exprimare și de întrunire au fost, în general, respectate, dar mesajele și declarațiile intolerante au fost îngrijorătoare. Discursul campaniei a devenit vizibil mai negativ și mai dezbinător, pe măsură ce candidații și-au atacat reciproc activitățile anterioare în serviciul public și realizările personale. Mesaje de înfricoșare au fost distribuite în materialele de campanie tipărite și difuzate în mass-media și pe platformele rețelelor de socializare.

În secțiile de votare vizitate de către Misiunea Limitată de Observare a Alegerilor BIDDO, votarea a decurs, în general, într-o manieră organizată și anturajul în secțiile de votare a fost calm, cu toate că, deseori, alegătorii au format cozi la intrarea în secțiile de votare. Procedurile de bază au fost, în general, respectate și procesul a fost bine-organizat. În același timp, observatorii Misiunii Limitate de Observare a Alegerilor BIDDO au remarcat cazuri de omisiuni procedurale, precum identificarea neglijentă a alegătorilor fără a le solicita înlăturarea măștilor de protecție, nerespectarea măsurilor de sănătate publică și includerea incorectă a alegătorilor în listele electorale de bază în locul listelor suplimentare. În unele secții de votare, spațiul limitat și controlul necorespunzător la cozi au dus uneori la supraaglomerare, sfidând măsurile preventive împotriva COVID-19, precum și compromițând secretul votului. Alegătorii nu au fost întotdeauna instruiți de membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare să plieze buletinele de vot și au fost observate cazuri de votare în grup. În majoritatea secțiilor de votare vizitate au fost constatate obstacole în accesul neasistat la secțiile de votare pentru alegătorii cu dizabilități.

În majoritatea secțiilor de votare vizitate au fost prezenți susținători și observatori din rândul cetățenilor, ceea ce a contribuit la transparența procesului. Cu toate acestea, la fel ca în turul întâi, s-a observat că unii observatori din rândul susținătorilor înverșunați au intervenit în procesul din ziua alegerilor, înregistrând numărul alegătorilor, inclusiv făcând notițe referitor la datele personale ale acestora, ceea ce a indicat o potențială influență nejustificată asupra alegătorilor.

În secțiile de votare vizitate de către Misiunea Limitată de Observare a Alegerilor BIDDO, numărarea voturilor a fost desfășurată, în mare parte, în mod eficient și cu precizie. Transparența procesului a fost, uneori, compromisă de neaderarea la succesiunea necesară în procedurile de numărare a voturilor și omiterea unor pași procedurali importanți, cum ar fi anunțarea și afișarea rezultatelor la fiecare etapă a procesului, verificarea datelor și determinarea consecventă a validității voturilor. Cu toate acestea, observatorii Misiunii Limitate de Observare a Alegerilor BIDDO au remarcat o bună organizare a procesului de totalizare a voturilor în numărul limitat de consilii electorale de circumscripție vizitate.

În ziua alegerilor, Misiunea Internațională de Observare a Alegerilor ENEMO( http://enemo.eu/uploads/file-manager/STATEMENTOFPRELIMINARYFINDINGSANDCONCLUSIONS-2ndround.pdf ) a organizat 18 echipe formate din doi observatori pe termen scurt pentru a supraveghea fiecare deschiderea, votarea, numărarea, transferul și admiterea materialelor electorale de către consiliile electorale de circumscripție în turul II. Echipele au monitorizat procedurile de deschidere în 18 secții de votare, votarea în 240 de secții și închiderea și numărarea voturilor în 17 secții de votare. Mediul din jurul secțiilor de votare a fost evaluat ca fiind ordonat în 92,5% din situațiile observate. Cu toate acestea, observatorii au raportat trei cazuri de campanie sau materiale de campanie electorală în apropiere de intrarea secțiilor de votare. La secția de votare nr. 37/29 din Doroțcaia, observatorii au contestat transportul organizat al alegătorilor provenind din localitățile din stânga Nistrului. Au fost observate trei persoane care păreau să coordoneze un astfel de transport. În plus, în aceeași secție de votare, observatorii au asistat la o situație care părea să indice cumpărarea voturilor. Toate secțiile de votare monitorizate funcționau cu prezența numărului minim necesar al membrilor birourilor electorale, conform legii.

ENEMO a urmărit procedurile de închidere și de numărare a voturilor în 17 secții de votare. Aproape toate secțiile de votare observate s-au închis la timp (21:00), iar într-un caz secția a fost închisă la 20:56. Toate birourile electorale ale acestor secții de votare au funcționat cu membri suficienți, așa cum este prevăzut de lege. În 13 din 17 secții de votare monitorizate, procedurile de numărare au fost respectate în mod corespunzător și procesele-verbale au fost completate în conformitate cu legea. Omisiunile procedurale au fost făcute în principal pentru a accelera procesul și nu s-ar putea afirma că au afectat negativ legitimitatea procesului de numărare a voturilor.

Nu a fost contestată prezența vreunei persoane neautorizate în secțiile de votare monitorizate. Toți observatorii prezenți au putut monitoriza copiile proceselor-verbale, le-au fost înmânate la cerere procesele-verbale și au fost postate imediat pe panourile de informații în 16 secții de votare observate. Într-o secție de votare monitorizată, contrar Codului electoral, procesul-verbal nu a fost postat pentru control public. În secțiile respective de votare nu au fost depuse reclamații oficiale în timpul procesului de numărare a voturilor.

În 16 din 17 secții de votare observate, toate materialele electorale au fost ambalate și sigilate în conformitate cu legea. În toate secțiile de votare monitorizate activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare în timpul numărării voturilor a fost apreciată cu „foarte bine” (12) sau „bine” (5).

În ziua alegerilor, reprezentanții Misiunii de observatori a Comunității Statelor Independente au vizitat 298 secții de votare din Republica Moldova, precum și din străinătate în orașele Baku, Minsk, Moscova, Sankt – Petersburg https://cis.minsk.by/news/16974/vtoroj_tur_prezidentskih_vyborov_v_moldove_proshel_v_sootvetstvii_s_konstituciej_i_izbiratelnym_kodeksom_respubliki_%E2%80%93_missija_nabljudatelej_ot_sng .

În viziunea acestora, în perioada dintre cele două tururi ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, campania electorală a fost mai activă și s-a caracterizat printr-o luptă acerbă pentru voturi.

Misiunea de observatori a Comunității Statelor Independente și-a confirmat concluziile și evaluările făcute pe baza rezultatelor monitorizării primului tur de scrutin din 1 noiembrie 2020 și a considerat că cel de-al doilea tur pentru alegerile Președintelui Republicii Moldova din 15 noiembrie 2020 a avut loc în conformitate cu Constituția și Codul electoral al Republicii Moldova. II.6. Concluzii generale ale Curții Constituționale

Curtea nu