Hotărâre nr. 15 din 16.06.2015

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 1 aprilie 2015, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit. a) din Constituţie, articolului 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 38 alin. (1) lit. g) și 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, de deputații în Parlament, dna Alla Dolință și dl Vasile Bolea, pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi ale articolului 29 1 alin.(3) din Codul electoral.

Autorii sesizării au pretins că prevederile articolului 29 1 alin.(3) din Codul electoral, care condiţionează deschiderea secţiilor de votare suplimentare peste hotare de înregistrarea prealabilă a cetăţenilor aflaţi în străinătate, contravin articolelor 1, 4, 5, 7, 38, 41 și 54 din Constituţia Republicii Moldova, precum și art.3 din Protocolul adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Prin decizia Curţii Constituţionale din 2 iunie 2015 sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a prejudeca fondul cauzei.

În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opinia Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului și Comisiei Electorale Centrale.

În şedinţa plenară publică a Curții sesizarea a fost susţinută de dl Vasile Bolea, deputat în Parlament. Parlamentul a fost reprezentat de dl Ion Creangă, șeful Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de dl Sergiu Gurduza, viceministru al justiției, iar Comisia Electorală Centrală a fost reprezentată de dl Andrei Volentir, secretar. ÎN FAPT

La 18 iunie 2010 Parlamentul a adoptat Legea nr.119, prin care a operat unele modificări în Codul electoral, inter alia , acesta a fost completat cu articolul 29 1 .

Astfel, prevederile art.29 1 din Codul electoral stabilesc că în cazul alegerilor parlamentare şi al referendumului republican, pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

Totodată, în afară de secţiile de votare deschise pe lângă misiunile diplomatice, vor fi organizate, cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective, secţii de votare şi în alte localităţi. Organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate. Regulamentul privind înregistrarea prealabilă se aprobă de Comisia Electorală Centrală.

Prevederile relevante ale Codului electoral al Republicii Moldova nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997 (M.O., 1997, nr. 81, art.667) sunt următoarele: Articolul 2 Principiile participării la alegeri „(1) Cetăţeanul Republicii Moldova participă la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. (2) Participarea la alegeri este liberă (benevolă). Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra exprimării de către acesta a liberei sale voinţe. (3) Cetăţenii Republicii Moldova care domiciliază în afara ţării beneficiază de drepturi electorale depline în condiţiile prezentului cod. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare sunt obligate să creeze condiţii pentru ca cetăţenii să-şi exercite liber drepturile lor electorale." Articolul 9 Locul exercitării dreptului de vot „(1) Dreptul de vot se exercită în localitatea în care alegătorul îşi are domiciliul, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod. (2) În cazul în care alegătorul are şi domiciliu, şi reşedinţă, în perioada valabilităţii reşedinţei, el votează în localitatea în care îşi are reşedinţa." Articolul 11 Dreptul de a alege „Dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept în modul stabilit de lege." Articolul 29 Constituirea secţiilor de votare şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare „(1) Pentru a efectua votarea şi numărarea voturilor, circumscripţiile electorale se divizează în secţii de votare. [...] (14) În scopul asigurării şi realizării dreptului electoral, Comisia Electorală Centrală este în drept să constituie secţii de votare şi birouri electorale ale secţiilor de votare şi în alte cazuri." Articolul 29 1 Particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare din străinătate şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate „(1) Toate secţiile de votare constituite în străinătate aparţin circumscripţiei electorale a municipiului Chişinău. (2) În cazul alegerilor parlamentare şi al referendumului republican, pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor. (3) În afară de secţiile de votare prevăzute la alin.(2), vor fi organizate, cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective, secţii de votare şi în alte localităţi. Organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate. Regulamentul privind înregistrarea prealabilă se aprobă de Comisia Electorală Centrală. (4) Biroul electoral al secţiei de votare din străinătate este constituit dintr-un preşedinte, desemnat de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular din cadrul acestora sau al personalului altor instituţii ale serviciului diplomatic, şi din 6-10 reprezentanţi ai partidelor şi altor organizaţii social-politice reprezentate în Parlament, câte unul desemnat de fiecare partid sau altă organizaţie social-politică. Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate cu reprezentanţii partidelor şi ai altor organizaţii social-politice reprezentate în Parlament se face de către consiliul electoral de circumscripţie Chişinău, iar în cazul în care numărul persoanelor propuse este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, acestea sunt completate de către Comisia Electorală Centrală, din Registrul funcţionarilor electorali, cu persoane de o bună reputaţie, fără apartenenţă politică, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. (5) Particularităţile organizării şi funcţionării birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se reglementează de Comisia Electorală Centrală, în coordonare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, iar cheltuielile aferente organizării şi funcţionării acestor birouri se suportă din bugetul alocat pentru alegeri/referendum. Pentru secţiile de votare constituite peste hotare, cheltuielile se estimează în prealabil de către Guvern şi Comisia Electorală Centrală, iar în cazul când nu sunt prevăzute în bugetul alocat pentru alegeri/referendum, mijloacele financiare se alocă din Fondul de rezervă al Guvernului. (6) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, însoţite de toate contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, sunt transmise, prin mijloace electronice, la consiliul electoral de circumscripţie în cel mult 24 de ore de la închiderea secţiilor. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic, iar în cazul unor neconcordanţe şi neajunsuri probate suficient, acestea se corectează de către consiliul electoral de circumscripţie Chişinău." Articolul 38 1 Registrul de stat al alegătorilor „(1) Registrul de stat al alegătorilor reprezintă un sistem informaţional unic integrat de evidenţă a alegătorilor din Republica Moldova, destinat colectării, stocării, actualizării şi analizei informaţiei referitoare la cetăţenii Republicii Moldova care au atins vârsta de 18 ani şi nu au interdicţii legale de a alege. Modul de formare, administrare, corectare şi actualizare a Registrului de stat al alegătorilor se stabileşte prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale. (2) Formarea listelor electorale se face de către Comisia Electorală Centrală în baza Registrului de stat al alegătorilor constituit în baza Registrului de stat al populaţiei, a cărui autoritate deţinătoare pune gratuit la dispoziţia Comisiei, în fiecare an, cel târziu până la data de 31 ianuarie, precum şi periodic, iar în cazul desfăşurării alegerilor - şi odată cu anunţarea datei alegerilor, datele şi informaţiile necesare întocmirii şi actualizării Registrului de stat al alegătorilor. (3) În Registrul de stat al alegătorilor se înscriu pentru fiecare alegător următoarele date: a) numele şi prenumele; b) data, luna şi anul naşterii; c) numărul de identificare de stat (IDNP); d) adresa de domiciliu (ţara, localitatea, strada, casa, apartamentul); e) adresa de reşedinţă (ţara, localitatea, strada, casa, apartamentul); f) seria şi numărul actului de identitate (buletin de identitate, paşaport, livret). (4) Alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, precum şi alegătorii aflaţi temporar în străinătate, la cererea lor, se înscriu în Registrul de stat al alegătorilor cu datele corespunzătoare ultimei adrese de domiciliu sau de reşedinţă. [...] (6) Datele şi informaţiile cuprinse în Registrul de stat al alegătorilor sunt destinate exclusiv proceselor electorale şi sunt accesibile pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale, fiecare alegător având acces doar la informaţia personală." Articolul 39 Listele electorale „(1) Listele electorale, întocmite în baza Registrului de stat al alegătorilor, sînt liste ce cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază ori îşi au reşedinţa pe teritoriul unei secţii de votare. Alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală şi la o singură secţie de votare. Alegătorul care are şi domiciliu, şi reşedinţă este înscris, în perioada valabilităţii reşedinţei, în lista electorală de la secţia de votare în a cărei rază teritorială acesta îşi are reşedinţa. Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea şi actualizarea listelor electorale se aprobă de Comisia Electorală Centrală. (2) În lista electorală se indică: a) localitatea şi numărul secţiei de votare; b) numele şi prenumele, anul naşterii alegătorului; c) domiciliul/reşedinţa alegătorului; d) numărul de identificare de stat (IDNP); e) seria şi numărul actului de identitate. [...] (6) Pentru secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova, listele electorale se întocmesc şi pe baza datelor colectate de conducătorii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare care activează pe teritoriul statelor respective. La începutul perioadei electorale, misiunile diplomatice şi oficiile consulare aduc la cunoştinţa publică şi actualizează listele electorale deţinute. Cu 25 de zile înainte de ziua alegerilor, procedura de actualizare a listelor electorale încetează. Listele actualizate se trimit imediat Comisiei Electorale Centrale. (7) În cazul în care alegătorul îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa în perioada dintre data întocmirii listelor electorale şi data alegerilor, biroul electoral al secţiei de votare corespunzător domiciliului precedent, la solicitarea alegătorului şi pe baza actului de identitate acceptat pentru participarea la votare, îi eliberează un certificat pentru drept de vot. Alegătorul care a primit certificat pentru drept de vot confirmă primirea acestuia, semnând în lista electorală în dreptul numelui său, la rubrica "Notă", unde este indicată data eliberării, numărul certificatului pentru drept de vot şi numele membrului biroului electoral care l-a eliberat. (8) Persoanele cu drept de vot care, după ultima participare la alegeri, şi-au schimbat locul de şedere sunt în drept, cel târziu cu 30 de zile înainte de următoarele alegeri, să-şi declare locul nou de şedere la organul administraţiei publice locale pentru a putea fi înscrise în lista de alegători la secţia de votare corespunzător locului şederii. Autorităţile administraţiei publice locale respective comunică neîntârziat informaţia în cauză Comisiei Electorale Centrale. (9) Listele electorale se transmit de către Comisia Electorală Centrală autorităţilor administraţiei publice locale/misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare cu cel puţin 22 de zile înainte de ziua alegerilor, în 3 exemplare oficiale, ştampilate şi cu alte semne de protecţie pe fiecare pagină. Două exemplare ale listelor se transmit imediat biroului electoral al secţiei de votare, iar un exemplar se păstrează la primărie/misiunea diplomatică sau oficiul consular. (10) Modificări în listele electorale pot fi solicitate de către alegători Comisiei Electorale Centrale sau biroului electoral cel tîrziu în ziua precedentă zilei alegerilor. Biroul electoral comunică imediat Comisiei Electorale Centrale modificările solicitate, cu anexarea actelor doveditoare: cererea şi declaraţia alegătorului, copia actelor de identitate."

Prevederile relevante ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 şi ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr.1298-XIII din 24 iulie 1997) sunt următoarele: Protocolul adiţional la Convenţie Articolul 3 Dreptul la alegeri libere „Înaltele părţi contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ."

Prevederile relevante ale Declarației Universale a Drepturilor Omului (adoptată la New York la 10 decembrie 1948, Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.217-XII din 28 iulie 1990) sunt următoarele: Articolul 21 „1. Orice persoană are dreptul să participe la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi. 2. Orice persoană are dreptul de acces, în condiţii de egalitate, la funcţiile publice ale ţării sale. 3. Voinţa poporului este baza puterii de stat, această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri oneste care trebuie să aibă loc periodic, prin sufragiu universal egal şi prin vot secret sau după o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului." ÎN DREPT

Din conţinutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează, în esență, particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare în străinătate.

Astfel, sesizarea se referă la elemente și principii cu valoare constituțională interconexe, precum asigurarea dreptului de vot al cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate și procedura organizării secțiilor de votare în străinătate. ADMISIBILITATEA

În conformitate cu decizia sa din 2 iunie 2015 (a se vedea §3 supra ), Curtea a reţinut că, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, articolului 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin. (1) lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea prezentată ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

Articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

Curtea constată că obiectul controlului constituționalității îl constituie textul „ în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate. Regulamentul privind înregistrarea prealabilă se aprobă de Comisia Electorală Centrală. " din articolul 29 1 alin.(3) din Codul electoral.

Curtea reține că prevederile contestate nu au constituit anterior obiect al controlului constituționalității.

Prin urmare, Curtea apreciază că sesizarea nu poate fi respinsă ca inadmisibilă şi nu există nici un alt temei de sistare a procesului, în conformitate cu prevederile articolului 60 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

Totodată, Curtea menţionează că prerogativa care i-a fost acordată prin articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie presupune stabilirea corelației dintre normele legislative contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.

Curtea reţine că autorii sesizării au invocat pretinsa încălcare a articolelor 1, 4, 5, 7, 38, 41 şi 54 din Constituţie.

Astfel, cu referire la invocarea articolelor 1, 4, 5 şi 7 din Constituţie, Curtea menţionează că aceste norme constituţionale comportă un caracter generic, constituie imperative de ordin general-obligatoriu, stau la baza oricăror reglementări şi nu pot constitui repere individuale şi separate.

În acelaşi timp, normele constituţionale cuprinse la articolul 54 nu au o semnificaţie autonomă şi urmează a fi aplicate în combinaţie cu normele constituţionale care garantează un drept fundamental.

La fel, Curtea menţionează că autorul sesizării nu a motivat incidenţa dispozițiilor articolului 41 din Constituţie asupra prevederilor contestate.

Prin urmare, pentru a elucida corespunderea prevederilor contestate cu normele constituţionale, Curtea va opera, în special, cu prevederile articolului 38 din Constituţie, cu jurisprudența sa anterioară, precum și prin raportare la jurisprudența pertinentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (în continuare - Curtea Europeană).

Autorii sesizării pretind, în special, că prevederile contestate încalcă prevederile articolului 38 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia: „[...] (2) Cetățenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, excepție făcând cei puși sub interdicție în modul stabilit de lege. [...]" 1. Argumentele autorilor sesizării

În opinia autorilor sesizării, prin organizarea secțiilor de votare în străinătate în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor, nu se asigură dreptul de vot al tuturor cetățenilor aflaţi peste hotarele țării, conform art. 38 alin. (2) din Constituție.

De asemenea, autorii sesizării au menţionat că prevederile art.29 1 alin.(3) cuprind norme discreționare pentru autorități de a deschide secții de votare în străinătate. 2. Argumentele autorităţilor

Parlamentul, în opinia sa scrisă, a menţionat că înregistrarea prealabilă a alegătorilor aflaţi peste hotare nu constituie o restrângere de exercitare a dreptului de vot, ci o modalitate organizatorică, aplicată de către autorităţile Republicii Moldova, întru asigurarea exercitării dreptului de vot prin deschiderea secţiilor de votare suplimentare în alte localităţi decât cele de pe lingă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova, cu acordul autorităţilor competente ale ţărilor respective, în cazul în care cetățenii Republicii Moldova o cer.

Statul Republica Moldova, prin înregistrarea prealabilă a alegătorilor aflaţi peste hotare, stabilită la art.29 1 alin.(3) din Codul electoral, aspiră să extindă reprezentativitatea şi creează condiţii ca la exerciţiul electoral să poată participa toţi cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot, indiferent de locul unde aceştia se află, cu condiţia că aceştia se regăsesc compact pe un anumit teritoriu, iar organizarea secţiei de votare suplimentare în localitatea respectivă justifică cheltuielile pe care statul urmează să le suporte.

Preşedintele Republicii Moldova, în opinia scrisă, a menționat că prevederile contestate nu condiţionează dreptul de vot al cetăţenilor moldoveni în străinătate de înregistrarea prealabilă, nu îl privează pe alegător de dreptul de a vota la o altă secţie de votare peste hotarele ţării sau chiar în Republica Moldova, fiind inclus în lista suplimentară. Această înregistrare este necesară doar pentru adoptarea deciziei privind deschiderea secţiilor de vot.

Astfel, chiar dacă Comisia Electorală Centrală, la deschiderea secţiilor de votare în străinătate, se ghidează, în principiu, doar de înregistrarea prealabilă a cetăţenilor, fără a ţine cont şi de alte criterii, această înregistrare nu poate fi privită ca o limitare sau o îngrădire a art. 38 din Constituţie.

Președintele Republicii Moldova consideră că prevederile contestate nu aduc atingere substanţei drepturilor electorale, nu încalcă dreptul persoanei de a participa la scrutin, nu anihilează libera exprimare a voinţei alegătorilor, ci doar condiţionează deschiderea secţiilor de votare peste hotarele ţării de înregistrarea prealabilă a cetăţenilor moldoveni în străinătate. Or, prevederile contestate doar reglementează procedura de organizare a votului în străinătate.

Guvernul, în opinia sa scrisă, consideră că condiția înregistrării prealabile nu ar fi de natură să depăşească marja de apreciere recunoscută statelor în materie electorală, ea urmăreşte un scop legitim - stabilirea numărului estimativ al alegătorilor aflaţi peste hotare în vederea facilitării exercitării dreptului de vot prin constituirea secţiilor de vot suplimentare în străinătate, întocmirea listei electorale a cetăţenilor care vor vota în raza secţiei de votare respective, precum şi stabilirea numărului estimativ al buletinelor de vot care vor fi distribuite secţiilor de votare din străinătate.

Guvernul menţionează că de organizarea şi activitatea secţiilor şi birourilor de votare depinde calitatea sistemului de vot, precum și respectarea procedurilor electorale. Astfel, condiția înregistrării prealabile nu constituie o restricţie arbitrară a exercitării dreptului de vot, incompatibilă cu dispoziţiile art.3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 38 şi 41 din Constituție.

Comisia Electorală Centrală, în opinia scrisă, a menționat că instituția înregistrării prealabile reprezintă un instrument pentru determinarea localităților suplimentare în care alegătorii Republicii Moldova se vor afla compact în ziua alegerilor parlamentare sau referendumului republican. 3. Aprecierea Curţii 3.1. Principii generale

Potrivit articolului 2 din Constituţie, suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative.

Curtea reţine că suveranitatea naţională constă în dreptul poporului de a hotărî necondiţionat asupra intereselor sale şi de a le promova în formele stabilite de Legea Supremă. Acest principiu constituţional derivă din articolul 1 din Constituţie, care consacră caracterul suveran al statului.

Curtea subliniază că, potrivit normei constituţionale, suveranitatea naţională poate fi exercitată de către popor în mod direct, prin participarea la alegerile în Parlament, în autorităţile administraţiei publice locale, precum şi la referendumuri.

În Hotărârea nr. 15 din 27 mai 2014 Curtea Constituțională a subliniat: „46. [...] în sensul articolului 2 din Constituţie, o democraţie veritabilă poate fi constituită numai de către popor, prin exercitarea suveranităţii naţionale în mod direct ori prin intermediul reprezentanţilor săi, aleşi în cadrul unui scrutin democratic ."

De asemenea, Comisia de la Veneţia, în Codul de bună conduită în materie electorală, adoptat în cadrul celei de-a 52 sesiuni (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), a relevat următoarele: „Democraţia este, la fel ca şi drepturile omului şi supremaţia dreptului, unul din cei trei piloni ai patrimoniului constituţional european, precum şi ai Consiliului Europei. Ea nu poate fi concepută fără alegeri, respectând un anumit număr de principii considerate democratice."

Curtea reiterează că dispoziţiile constituţionale ale articolelor 1 alin. (3) şi 2 alin. (1) urmează a fi corelate cu prevederile articolului 38 din Legea Supremă, potrivit căruia voinţa poporului constituie baza puterii de stat, aceasta exprimându-se prin alegeri libere, care au loc în mod periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Astfel, Curtea reţine că dreptul de vot al cetățenilor Republicii Moldova de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, este consacrat expres prin dispoziţiile art.38 alin.(2) din Constituţie, fiind unul din drepturile electorale fundamentale.

Curtea menționează că realizarea în practică a dreptului de vot al cetățenilor are loc prin participarea la alegerile în Parlament, în autorităţile administraţiei publice locale, precum şi la referendumuri.

În acest sens, Curtea, prin Hotărârea nr.15 din 27 mai 1998, a reţinut că alegerile constituie nu numai un mijloc de exercitare de către cetăţeni a drepturilor lor politice, consacrate de Constituţie, ci şi un mijloc de dotare a instituţiilor unui stat democratic cu o capacitate coerentă de expresie, pentru a face posibilă organizarea unor centre de decizie politică, eficiente şi în măsură să imprime activităţii de stat o orientare general nefragmentată.

Astfel, fiind caracteristice unui stat de drept, alegerile și referendumul sunt instrumente prin exce­lenţă ale democraţiei directe , în care alegătorii îşi exprimă opţiunea.

Dreptul de vot, fiind un drept fundamental, potrivit art.4 din Constituție, urmează a fi interpretat și aplicat inclusiv prin raportare la garanţiile instituite în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenția europeană şi Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care stabilesc că voința poporului este baza puterii de stat.

Curtea reiterează că unul din elementele esenţiale ale statului de drept, în general, şi ale sistemului electoral, în special, îl constituie dreptul de vot. Cu toate acestea, dreptul de vot nu face parte din categoria drepturilor absolute .

Curtea Europeană în jurisprudența sa a reținut că dreptul la alegeri libere consacrat în art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană, nu este absolut, fiind loc pentru limitări implicite, statelor contractante urmând să li se acorde o marjă de apreciere în domeniu.

Curtea Europeană a afirmat că există numeroase maniere de a organiza şi a face să funcţioneze sistemele electorale şi o multitudine de diferenţe în Europa, mai ales în evoluţia istorică, diversitatea culturală şi gândirea politică, dar este de datoria fiecărui stat contractant de a-l încorpora în propria sa viziune a democraţiei. 3.2. Aplicarea principiilor în prezenta cauză

Curtea subliniază că Parlamentul, fiind organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului, prin competenţa exclusivă atribuită de Constituţie, reglementează prin lege organică sistemul electoral. În exerciţiul atribuţiilor de legiferare, reglementate de dispoziţiile art.72 din Constituţie, Parlamentul este în drept să adopte, să modifice şi să abroge normele referitoare la sistemul electoral.

Curtea relevă că, deşi Parlamentul are dreptul constituţional de a reglementa prin lege organică sistemul electoral, acesta nu poate excede spiritului şi literei Constituţiei.

Curtea menţionează că întreaga procedură de organizare a scrutinului parlamentar, a alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a referendumurilor este reglementată de Codul electoral.

În vederea asigurării exercitării dreptului de vot de către toţi cetățenii, art.2 alin.(3) din Codul electoral stabileşte că cetățenii Republicii Moldova care domiciliază în afara ţării beneficiază de drepturi electorale depline. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare sunt obligate să creeze condiţii pentru ca cetăţenii să-şi exercite liber drepturile electorale.

Curtea reţine că, potrivit normei enunţate, titulari ai dreptului de vot sunt nu doar cetățenii Republicii Moldova cu domiciliul în țară, ci și cetățenii Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate.

În context, Codul bunelor practici în materie electorală din 2002 al Comisiei de la Veneţia stabileşte că reşedinţa poate condiţiona exercitarea dreptului de vot. În acelaşi timp, Codul stabileşte că dreptul de a alege şi de a fi ales poate fi acordat cetăţenilor care domiciliază în afara ţării.

Curtea menționează că particularitățile constituirii secţiilor de votare în străinătate au fost stabilite la art.29 1 din Codul electoral.

Astfel, dispoziţiile art.29 1 alin.(2) din Codul electoral stabilesc că, în cazul alegerilor parlamentare şi al referendumului republican, pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

În acelaşi timp, potrivit alin.(3) al normei enunţate, în afară de secţiile de votare, pot fi organizate, cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective, secţii de votare şi în alte localităţi. Organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate. Regulamentul privind înregistrarea prealabilă se aprobă de Comisia Electorală Centrală.

Curtea reţine că organizarea secțiilor de votare în străinătate, suplimentar la cele care funcționează pe lângă misiunile diplomatice asupra cărora se extinde jurisdicţia Republicii Moldova, poate avea loc în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate și cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective .

Curtea menţionează că modul de organizare în străinătate a secțiilor de votare, suplimentare celor organizate pe lângă misiunile diplomatice, constituie un drept exclusiv al statului. Astfel, statul își poate stabili anumite criterii determinante, în baza cărora aceste secții urmează a fi deschise, criterii care se impun datorită raţiunilor de ordin tehnic pentru autoritățile responsabile de organizarea procesului electoral.

Respectiv, Curtea reține că prin stabilirea condiției de înregistrare prealabilă a cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot aflaţi în străinătate statul urmăreşte mai multe obiective legitime, cum ar fi: stabilirea numărului estimativ al alegătorilor aflaţi peste hotare în vederea constituirii secţiilor de votare suplimentare în străinătate; întocmirea listei electorale a cetăţenilor care vor vota în raza secţiei de votare respective, precum şi stabilirea numărului estimativ al buletinelor de vot ce vor fi distribuite secţiilor de votare respective.

În acelaşi timp, Curtea menţionează că înregistrarea prealabilă nu este obligatorie . Cetăţenii care, din diferite motive, nu se înregistrează în prealabil îşi pot exercita dreptul de vot , prezentându-se în ziua alegerilor la orice secţie de votare constituită în afara ţării, în condiţiile stabilite de Regulamentul cu privire la votarea cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3375 din 27 iulie 2010. Aceştia vor fi înscrişi în listele electorale suplimentare.

Astfel, lipsa înregistrării prealabile nu restricționează dreptul de vot . Înregistrarea constituie un criteriu determinant pentru autoritățile responsabile de organizarea procesului electoral, şi nu pentru alegători.

Mai mult ca atât, Curtea menționează că prin prevederile contestate, care acordă dreptul de a organiza secții de votare suplimentare la cele existente care funcționează pe lângă misiunile diplomatice, legiuitorul a instituit facilităţi suplimentare în exercitarea dreptului de vot pentru cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate.

Din aceste considerente, Curtea apreciază că această condiție nu aduce atingere substanţei drepturilor electorale, nu încalcă dreptul de vot al persoanei, nu anihilează libera exprimare a voinţei poporului în alegerea corpului legislativ sau la referendumuri. Prevederile contestate doar reglementează procedura în baza căreia se pot deschide secții de votare suplimentare.

În concluzie, Curtea reţine că prevederile contestate ale articolului 29 1 alin.(3) din Codul electoral nu aduc atingere prevederilor articolului 38 alin.(2) din Constituţie. Din aceste motive, în temeiul articolelor 140 din Constituţie și 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 6, 61, 62 lit. a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională HOTĂRĂȘTE : 1. Se respinge sesizarea deputaţilor în Parlament Alla Dolință și Vasile Bolea. 2. Se recunoaște constituţional textul „ în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate. Regulamentul privind înregistrarea prealabilă se aprobă de Comisia Electorală Centrală. " din articolul 29 1 alineatul (3) al Codului electoral. 3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova". Preşedinte Alexandru TĂNASE Chişinău, HCC nr. 15 din 16 iunie 2015 Dosarul nr.12a/2015