Hotărâre nr. 29 din 09.12.2014

La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind confirmarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi, depusă la Curtea Constituţională la 5 decembrie 2014, în temeiul articolelor 62, 69 alin. (1) şi 135 alin. (1) lit. e) din Constituţie, 60 alin. (2) şi alin. (3) şi 89 alin. (1) din Codul electoral, 4 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin. (1) lit. e) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

În temeiul articolului 67 alin. (3) din Codul electoral, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Comunist Reformator din Moldova, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, Partidul Politic „Patrioţii Moldovei", Partidul politic „PATRIA", Blocul electoral „Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală" şi candidatul independent Oleg Brega au depus contestaţii la Comisia Electorală Centrală şi/sau la Curtea Constituţională împotriva hotărârii Comisiei Electorale Centrale cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor.

În şedinţa plenară publică a Curţii sesizarea a fost susţinută de dl Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale. De asemenea, au participat reprezentanţii concurenţilor electorali: Maxim Lebedinschi - Partidul Socialiștilor din Republica Moldova; Oleg Balan - Partidul Liberal Democrat din Moldova; Igor Vremea - Partidul Comuniștilor din Republica Moldova; Serghei Sîrbu - Partidul Democrat din Moldova; Valeriu Munteanu - Partidul Liberal; Vitalie Caldîba, avocat, - Partidul Comunist Reformator din Moldova; Oleg Brega - candidat independent. Partidul politic „Patrioții Moldovei" nu a delegat nici un reprezentant, iar reprezentantul Blocului electoral „Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală" nu a prezentat actele confirmative privind împuternicirile sale de reprezentare în fața Curții. ÎN FAPT

În legătură cu expirarea, la 29 noiembrie 2014, a mandatului Parlamentului de legislatura a XIX-a şi în temeiul articolului 76 alin. (2) din Codul electoral, prin Hotărârea nr. 81 din 28 mai 2014, Parlamentul Republicii Moldova a fixat desfăşurarea alegerilor parlamentare pentru data de 30 noiembrie 2014.

La 30 noiembrie 2014 au avut loc alegerile parlamentare în Republica Moldova.

Prevederile relevante ale Codului electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997 (M.O., 1997, nr. 81, art.667) sunt următoarele: Articolul 60 Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală „(1) În cazul efectuării alegerilor parlamentare, locale generale şi a referendumului republican, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, un proces-verbal care conţine: a) numărul de alegători incluşi în listele electorale; b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare; c) numărul de alegători care au primit buletine de vot; d) numărul de alegători care au participat la votare; e) cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare; f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile; g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru fiecare opţiune privind întrebările supuse referendumului republican); h) numărul total de voturi valabil exprimate; i) numărul buletinelor de vot tipărite. (2) Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe ţară în ansamblu într-un proces-verbal, care se semnează de membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor. Copiile procesului-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor se înmânează reprezentanţilor concurenţilor electorali şi observatorilor, la solicitarea acestora. (2 1 ) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către instanţele abilitate, concurenţii electorali pot solicita acestor instanţe să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de instanţa abilitată cu confirmarea rezultatelor alegerilor pentru motive întemeiate ce afectează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor şi va avea loc în cel mult 7 zile calendaristice de la data adoptării hotărârii privind renumărarea voturilor. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se organele electorale vinovate de fraudă, procedura generală a renumărării fiind aprobată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale. (3) Actele menţionate la alin.(2) vor fi prezentate Curţii Constituţionale, în cazul alegerilor Parlamentului, pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor deputaţilor." Articolul 86 Stabilirea pragului de reprezentare „(1) După primirea proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripţie în care sînt indicate rezultatele numărării voturilor din toate circumscripţiile electorale, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică, de fiecare bloc electoral şi candidat independent, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de reprezentare. (2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele proporţii din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară: a) pentru un partid, o organizaţie social-politică - 6 la sută; b) pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-politice - 9 la sută; c) pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii social-politice - 11 la sută; d) pentru un candidat independent - 2 la sută. (3) Partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale şi candidaţii independenţi care au întrunit un număr mai mic de voturi decât cel specificat la alin. (2) se exclud, prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, din operaţia de atribuire a mandatelor." Articolul 87 Numărarea mandatelor obţinute de concurentul electoral „(1) Mandatele de deputat în Parlament se distribuie numai concurenţilor electorali care au obţinut minimul necesar de voturi pentru trecerea pragului de reprezentare stabilit la art. 86. (2) Distribuirea mandatelor de deputat între partide, alte organizaţii social-politice şi blocuri electorale se efectuează numai după ce se stabileşte numărul candidaţilor independenţi care au acumulat cel puţin 2 la sută din voturile valabil exprimate ale alegătorilor şi se scade numărul respectiv de candidaţi independenţi din numărul total de mandate de deputat în Parlament. (3) Numărul de voturi ce le revin candidaţilor independenţi care au acumulat cel puţin 2 la sută din voturile valabil exprimate se scade din numărul total de voturi valabil exprimate în alegerile parlamentare respective. Numărul de voturi obţinut se împarte la numărul de mandate de deputat rămase după scăderea mandatelor obţinute de candidaţii independenţi, obţinându-se astfel coeficientul electoral al alegerilor parlamentare respective. (4) Numărul de voturi valabil exprimate obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică sau de fiecare bloc electoral care a trecut pragul de reprezentare stabilit la art. 86 se împarte la coeficientul electoral, obţinându-se astfel numărul de mandate de deputat ce revin fiecărui concurent electoral. Numerele după fracţie mai mari de 5 se rotunjesc în partea crescândă, iar cele de 5 şi mai mici se rotunjesc în partea descrescândă. (5) Numărul mandatelor de deputat rămase nedistribuite se repartizează succesiv, câte unul fiecărui partid, altei organizaţii social-politice, fiecărui bloc electoral, începând cu concurentul electoral care a obţinut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescândă." Articolul 88 Atribuirea mandatelor „(1) Mandatele se atribuie concurenţilor electorali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înscrierii lor în liste. (2) Candidaţii incluşi în listele concurenţilor electorali care au trecut pragul de reprezentare stabilit la art. 86, dar nu au fost aleşi, sînt declaraţi supleanţi. Candidatul supleant va fi declarat ales de către Curtea Constituţională, la adresarea Comisiei Electorale Centrale, dacă, din anumite motive, un mandat de deputat aparţinând partidului, altei organizaţii social-politice sau blocului electoral pe care îl reprezintă va deveni vacant. Candidatul supleant poate refuza mandatul de deputat, depunând o declaraţie în scris la Comisia Electorală Centrală. (3) Dacă un partid, o altă organizaţie social-politică sau un bloc electoral obţine un număr de mandate mai mare decât numărul candidaţilor incluşi în listă, acestui partid, acestei organizaţii social-politice sau acestui bloc electoral i se distribuie numărul de mandate egal cu numărul de candidaţi din listă. (4) Mandatele de deputat rămase se redistribuie celorlalte partide, organizaţii social-politice sau blocuri electorale în modul stabilit la art. 87 alin. (5). La fel se va proceda în caz de vacanţă ulterioară a mandatelor, dacă concurentul electoral nu are candidaţi supleanţi ori dacă devine vacant mandatul de deputat obţinut de candidatul independent." Articolul 89 Confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor de către Curtea Constituţională „(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 48 de ore de la totalizarea rezultatelor alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale actele menţionate la art. 60 şi listele deputaţilor aleşi şi candidaţilor supleanţi. (2) În termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituţională validează mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi. (3) În cazul în care alegerile sînt declarate legale, Comisia Electorală Centrală eliberează legitimaţii deputaţilor aleşi." Articolul 90 Atestarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală „(1) Procesul-verbal cu privire la rezultatele alegerilor, însoţit de avizul Curţii Constituţionale prin care se confirmă legalitatea alegerilor, şi hotărârea privind validarea a cel puţin 2/3 din numărul de mandate de deputat se transmit Parlamentului în termen de 2 zile. O copie a actelor menţionate şi listele candidaţilor supleanţi confirmate se transmit Comisiei Electorale Centrale. (2) Comisia Electorală Centrală dispune publicarea rezultatelor finale ale alegerilor în termen de 24 de ore de la primirea actelor de la Curtea Constituţională." Articolul 91 Alegerile nevalabile „Comisia Electorală Centrală consideră alegerile nevalabile dacă la ele au participat mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale." Articolul 92 Alegerile nule „Dacă Curtea Constituţională stabileşte că în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor, alegerile sînt declarate nule."

Prevederile relevante ale Legii nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională (M.O., 1995, nr. 8, art.86) sunt următoarele: Articolul 4 Atribuţiile „(1) Curtea Constituţională: [...] e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi [...] validează mandatele deputaţilor [...];" ÎN DREPT

Din conţinutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează confirmarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi.

Potrivit articolului 135 alin. (1) lit. e) din Constituţie, articolelor 4 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin. (1) lit. e) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, instanţa de contencios constituţional confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi validează mandatele deputaţilor .

Curtea reţine că, în temeiul articolului 60 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele centralizării voturilor pe ţară într-un proces-verbal, care se semnează de membrii Comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor, care se prezintă Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor deputaţilor aleși.

În termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor (art. 89 din Codul electoral).

Totodată, potrivit articolului 67 alin. (3) din Codul electoral, contestaţiile împotriva hotărârii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor se examinează concomitent cu confirmarea legalităţii şi validarea mandatelor.

Curtea constată că, în conformitate cu prevederile constituţionale şi legale menţionate, este competentă să examineze respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor din data de 30 noiembrie 2014 şi să confirme rezultatele acestora.

Astfel, în temeiul normelor constituţionale şi legale menţionate, având la bază materialele prezentate de Comisia Electorală Centrală, contestaţiile depuse la Curtea Constituţională şi cele transmise de Comisia Electorală Centrală, Curtea va examina legalitatea alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi.

În acelaşi context, Curtea reţine că, în partea ce ţine de organizarea secţiilor de votare peste hotare, interdicţia votării în baza paşapoartelor de tip ex-sovietic şi pragul electoral pentru candidaţii independenţi, contestaţiile formulate se referă la aspecte soluţionate anterior de Curtea Constituţională.

Astfel, în Decizia nr. 11 din 18 noiembrie 2014 de inadmisibilitate a sesizării pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr. 872 din 20 octombrie 2014 cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate, Curtea a statuat că stabilirea numărului secţiilor de votare în străinătate este o problemă care ţine de atribuţia autorităţilor competente în organizarea alegerilor , acestea fiind mai bine plasate pentru aprecierea posibilităţilor şi necesităţilor practice de organizare a votului în străinătate.

Prin Hotărârea nr. 15 din 27 mai 2014, Curtea Constituţională a recunoscut constituţională interdicţia votării în baza paşapoartelor de tip ex-sovietic, statuând că această interdicție urmăreşte obiective legitime (consolidarea spiritului civic, respectul faţă de statul de drept, buna funcţionare şi menţinerea democraţiei) şi nu aduce atingere substanţei drepturilor electorale, nu încalcă dreptul persoanei de a alege, nu anihilează libera exprimare a poporului în alegerea corpului legislativ.

Curtea Constituţională s-a pronunţat în jurisprudenţa sa anterioară şi în privinţa pragului de reprezentare pentru candidaţii independenţi, statuând că acesta nu contravine Constituţiei (Hotărârea nr. 35 din 10 octombrie 2000 „Cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr. 894-XIV din 23 martie 2000 pentru modificarea şi completarea Codului electoral şi a art. 86 din Codul electoral" şi Hotărârea nr. 15 din 27 mai 1998 cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Codul electoral şi a Hotărârii Parlamentului nr. 1508-XIII din 18 februarie 1998 privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi din Codul electoral pe întreg teritoriul republicii în campania electorală, la numărarea şi atribuirea mandatelor, la confirmarea rezultatelor alegerilor în Parlamentul de legislatura a XIV-a). Curtea nu a reţinut nici un temei pentru revizuirea jurisprudenţei sale în materia respectivă în Decizia nr. 4 din 14 mai 2013 de respingere a sesizării privind controlul constituţionalităţii Legii nr. 108 din 3 mai 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care viza şi Codul electoral, precum şi în Decizia nr. 8 din 5 iunie 2014, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea privind controlul constituționalității articolului 86 alin. (2) lit. d) din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, care se referă la pragul minim de reprezentare, de 2 la sută din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară, pentru accederea unui candidat independent în Parlament.

Prin urmare, deoarece s-a pronunțat anterior în probleme cu obiecte similare, Curtea nu va examina contestaţiile formulate în această parte.

De asemenea, Curtea reţine că în materialele remise de către Comisia Electorală Centrală se regăseşte şi contestaţia Partidului politic „PATRIA" din 4 decembrie 2014, care solicită invalidarea rezultatelor alegerilor, pe motivul excluderii acestuia din cursa electorală.

Curtea menționează că, în condiţiile articolelor 65 şi 67 din Codul electoral, contestaţiile împotriva hotărârii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor pot fi depuse de concurenţii electorali.

Curtea reţine că, potrivit articolului 1 din Codul electoral, în cazul alegerilor parlamentare, concurenţi electorali sunt candidaţii independenţi, înregistraţi de Comisia Electorală Centrală, precum şi partidele, alte organizaţii social-politice şi blocurile electorale, ale căror liste de candidaţi au fost înregistrate de Comisia Electorală Centrală.

Curtea reține că, prin Hotărârea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2014, concurentul electoral Partidul politic „PATRIA" a fost exclus din lista concurenților electorali. Hotărârea Curţii de Apel Chişinău a fost menţinută prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 29 noiembrie 2014. Astfel, excluderea Partidului politic „PATRIA" beneficiază de autoritatea de lucru judecat, deciziile instanţelor ordinare nefiind susceptibile controlului efectuat de Curtea Constituţională.

Deoarece hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind înregistrarea Partidului politic „PATRIA" în calitate de concurent electoral a fost anulată prin decizie judecătorească definitivă și irevocabilă, Partidul politic „PATRIA" şi-a pierdut calitatea de concurent electoral şi, prin urmare, nu dispune de calitatea necesară pentru a contesta rezultatele alegerilor la Curtea Constituţională, demersul acestuia fiind incompatibil ratione personae cu exercitarea jurisdicţiei constituţionale.

Totodată, în ceea ce priveşte posibilitatea anulării sau suspendării unui act consumat al autorității electorale sau al altor instituții publice, Curtea reaminteşte raționamentele expuse în Hotărârea Curții Constituționale nr.8 din 20 mai 2013. 1. Concluziile Comisiei Electorale Centrale

Prin Hotărârea nr. 3108 din 5 decembrie 2014, în temeiul articolelor 18, 26, 60 şi 85 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală a aprobat raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014. De asemenea, prin Hotărârea nr.3103 din 5 decembrie 2014, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor.

Raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 cuprinde informaţii privind: elaborarea şi ajustarea cadrului normativ; constituirea circumscripţiilor electorale, secţiilor de votare şi organelor electorale inferioare; infrastructura secţiilor de votare; înregistrarea concurenţilor electorali; susţinerea financiară a campaniilor electorale; informarea şi educaţia electorală a alegătorilor; instruirea funcţionarilor electorali; întocmirea listelor electorale; sistemul informaţional automatizat de stat „Alegeri" şi Registrul de stat al alegătorilor; buletinul de vot; ziua votării; exercitarea dreptului de vot de către unele categorii de alegători (aflați peste hotare, din stânga Nistrului, cu dizabilităţi); monitorizarea alegerilor; reflectarea activităţii CEC şi a campaniei electorale în mass-media; examinarea contestaţiilor; totalizarea rezultatelor alegerilor.

Procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor alegerilor reflectă următoarele informaţii: a) numărul de alegători incluşi în listele electorale; b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare; c) numărul de alegători care au primit buletine de vot; d) numărul de alegători care au participat la votare; e) cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare; f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile; g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral; h) numărul total de voturi valabil exprimate; i) numărul buletinelor de vot tipărite; j) numărul buletinelor de vot neutilizate şi anulate (inclusiv buletinele de vot completate greşit şi anulate).

Prin Hotărârea nr. 3102 din 5 decembrie 2014 cu privire la participarea alegătorilor la votare în ziua de 30 noiembrie, Comisia Electorală Centrală a constatat că rata participării a fost de 57,28 la sută. Având în vedere faptul că aceasta constituie mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, Comisia Electorală Centrală a considerat valabile alegerile pentru Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a din 30 noiembrie 2014.

În urma numărării şi centralizării voturilor, Comisia Electorală Centrală a constatat că cinci concurenţi electorali au întrunit pragul electoral (6% pentru partide): Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova", Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova şi Partidul Liberal.

Prin Hotărârea nr. 3105 din 5 decembrie 2014, Comisia Electorală Centrală a determinat numărul de mandate repartizate partidelor politice care au întrunit pragul electoral, ordonate descrescător în funcţie de numărul voturilor valabil exprimate obţinute: Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" - 25 mandate; Partidul Liberal Democrat din Moldova - 23 mandate; Partidul Comuniştilor din Republica Moldova - 21 mandate; Partidul Democrat din Moldova - 19 mandate şi Partidul Liberal - 13 mandate.

În acest sens, în vederea validării mandatelor, Comisia Electorală Centrală a prezentat Curţii Constituţionale lista deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a, aprobată prin Hotărârea nr. 3106 din 5 decembrie 2014. 2. Pretinsele încălcări invocate de unii concurenţi electorali

Pretenţiile concurenţilor electorali care au contestat rezultatele alegerilor pot fi rezumate după cum urmează: 1) Anularea alegerilor - solicitată de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, Partidul politic „Patrioţii Moldovei", Blocul electoral „Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală"; 2) Renumărarea voturilor - solicitată de Partidul Comunist Reformator din Moldova; 3) Redistribuirea mandatelor şi/cu atribuirea unui mandat de deputat - solicitată de candidatul independent Oleg Brega.

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a invocat vicierea corectitudinii întregului proces electoral, prin: nefuncționarea Registrului de stat al alegătorilor în ziua alegerilor; votarea în baza buletinelor de identitate și a pașapoartelor expirate; posibilitatea acordată cetăţenilor, care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă în Republica Moldova pe motivul retragerii/anulării sau expirării acesteia, de a vota la secţia de votare conform ultimului loc de domiciliu sau reşedinţă. Potrivit Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, aceste circumstanțe au creat premise pentru admiterea votului multiplu.

La fel, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a semnalat divergenţe dintre datele preliminare privind rata participării la vot în ziua alegerilor şi rezultatele finale anunţate de Comisia Electorală Centrală, precum și divergențe privind numărul buletinelor de vot declarate nevalabile.

Totodată, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a invocat admiterea la scrutin a unui concurent electoral (Partidul Comunist Reformator din Moldova) având o simbolică identică cu cea a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

Suplimentar, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a menționat că includerea în listele electorale ale unor partide a reprezentanţilor altor partide politice duce în realitate la crearea blocurilor electorale. Acest fapt este contrar principiilor egalităţii şi echităţii și creează condiţii inegale de participare la scrutin între partide, blocuri electorale declarate şi partide politice care participă cu o „listă comună".

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova în contestația prezentată a invocat numărul mic de secții de votare deschise în Federația Rusă, fapt care ar fi privat cetățenii de dreptul la vot, precum și utilizarea resurselor administrative în campanie și discriminarea de către mijloacele de informare în masă.

Partidul politic „Patrioţii Moldovei" şi Blocul electoral „Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală", la fel, au contestat numărul mic de secții de votare deschise în Federația Rusă.

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, Partidul politic „Patrioţii Moldovei", Blocul electoral „Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală" au solicitat anularea alegerilor pentru Parlament din 30 noiembrie 2014.

Partidul Comunist Reformator din Moldova a invocat, în special, divergențe dintre datele din procesele-verbale privind rezultatele numărării voturilor, întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare, şi cele reflectate de către Comisia Electorală Centrală pe pagina web. Partidul Comunist Reformator din Moldova consideră că aceste divergențe afectează grav distribuirea mandatelor în Parlament și a solicitat Curții să dispună renumărarea voturilor exprimate în alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 în ansamblu pe ţară.

Candidatul independent Oleg Brega, care a acumulat 14085 voturi, a solicitat redistribuirea mandatelor şi atribuirea unui mandat de deputat. 3. Concluziile observatorilor - Observatorii internaţionali

Potrivit constatărilor şi concluziilor preliminare comune ale observatorilor Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE/BIDDO), Adunării parlamentare a OSCE (AP OSCE), Adunării parlamentare a Consiliului Europei (APCE) şi Parlamentului European (PE), alegerile parlamentare din Republica Moldova, desfăşurate la 30 noiembrie 2014, au fost apreciate pozitiv. Observatorii au menţionat că alegerile din 30 noiembrie 2014 au oferit alegătorilor o gamă largă de alternative politice, campania fiind influenţată de aspiraţiile geopolitice ale ţării.

Observatorii au constatat că legislaţia naţională asigură o bază adecvată pentru desfăşurarea alegerilor democratice. Modificările operate în Codul electoral au abordat recomandările anterioare ale OSCE/BIDDO şi ale Comisiei pentru Democraţie prin Lege a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), în special referitor la activitatea administraţiei electorale. Totuşi, urmează a fi efectuate îmbunătăţiri de ordin legislativ sub aspectul finanţării campaniilor electorale, înregistrării candidaţilor şi verificării semnăturilor de susţinere a candidaţilor.

Potrivit observatorilor, Comisia Electorală Centrală s-a bucurat de încrederea majorităţii concurenţilor electorali, iar şedinţele acesteia s-au desfăşurat într-o manieră profesională, colegială şi transparentă, agendele fiind publicate din timp, iar deciziile puse la dispoziţie online. Reclamaţiile şi contestaţiile au fost, în general, soluţionate satisfăcător şi în termenele stabilite.

La fel, observatorii au subliniat că libertatea de expresie, asociere şi întrunire în campania electorală a fost, în general, respectată.

În acelaşi timp, observatorii internaţionali şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu procesul accelerat de excludere din cursa electorală a concurentului electoral Partidul politic "PATRIA".

De asemenea, observatorii au menţionat insuficienţa transparenţei criteriilor pentru determinarea numărului şi locaţiei secţiilor de votare de peste hotare.

Suplimentar, ei au observat deficienţe tehnice în funcţionarea sistemului electronic pentru procesarea datelor alegătorilor. Observatorii internaţionali au constatat că, în pofida acestui fapt, birourile electorale ale secţiilor de votare au respectat procedurile.

Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice (membri ai organizaţiilor civile de observare a alegerilor din Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Germania, Lituania, Rusia şi Ucraina) a menţionat că alegerile parlamentare din Republica Moldova au avut loc într-un mediu competitiv.

Totodată, aceasta a manifestat îngrijorări faţă de: anularea înregistrării la sfârșitul campaniei electorale a unui partid politic, care, conform studiilor sociologice, avea toate şansele să acceadă în Parlament; controlul ineficient asupra cheltuielilor financiare ale concurenţilor electorali; numărul secţiilor de votare deschise în Federaţia Rusă. - Observatorii naţionali

Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte a constatat următoarele: o îmbunătăţire a cadrului normativ adoptat de către Comisia Electorală Centrală pentru organizarea procesului electoral; deschiderea mai multor secţii de votare pentru cetăţenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, precum şi pentru cei aflaţi peste hotarele ţării; eforturile sporite ale Comisiei Electorale Centrale de desfăşurare a campaniilor de informare şi educaţie civică a alegătorilor; asigurarea accesibilităţii pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere în 56 secţii de votare.

Concomitent, observatorii au exprimat îngrijorări, între altele, privind utilizarea pe larg a resurselor administrative, comportamentul părtinitor al unor surse mass-media, raportarea lacunară a resurselor financiare acumulate/cheltuite de către concurenţii electorali pe parcursul campaniei. 4. Aprecierea Curţii 4.1. Aspecte generale

Potrivit articolului 2 din Constituţie, suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative , în formele stabilite de Constituţie.

Prevederile articolului 2 urmează a fi aplicate în coroborare cu prevederile articolului 38 din Legea Supremă, potrivit căruia voinţa poporului constituie baza puterii de stat, aceasta exprimându-se prin alegeri libere, care au loc în mod periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Articolul 60 din Constituţie prevede că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului, fiind compus din 101 deputați .

Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de 4 ani. Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului sau de la dizolvarea Parlamentului.

Alegerile reprezintă un element al exercitării drepturilor fundamentale ale omului şi mai ales a drepturilor civile şi politice. Alegerile echitabile reprezintă o competiţie politică, care are loc într-un mediu caracterizat prin încredere, transparenţă şi răspundere şi care permite alegătorilor să facă o alegere conștientă între alternativele politice distincte. Un proces electoral echitabil şi democratic presupune respectarea libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei, a libertăţii de asociere, de întrunire şi de circulație, aderarea la principiul supremaţiei legii, dreptul de a înfiinţa partide politice şi de a candida la funcţii publice, principiul nediscriminării şi asigurării drepturilor egale pentru toţi cetăţenii, dreptul de a nu fi victima acţiunilor de intimidare, precum şi o serie de alte drepturi fundamentale ale omului şi libertăţi, pe care statul este obligat să le apere şi să le promoveze.

Alegerile democratice sunt decisive pentru garantarea respectării voinţei poporului la formarea corpului legislativ sau a guvernării la toate nivelurile, dar şi a faptului că organele alese sunt alcătuite din reprezentanţi eficienţi.

Curtea reține că, potrivit articolului 61 alin. (2) din Constituție, modul de organizare și de desfășurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.

În acest sens, întreaga procedură de desfășurare a alegerilor parlamentare, organele competente, condițiile înaintate faţă de concurenții electorali și alegători sunt reglementate de Codul electoral. 4.2. Mecanismele de control pentru asigurarea legalității scrutinelor parlamentare

Potrivit art. 14 din Codul electoral, organele electorale se constituie din Comisia Electorală Centrală; consiliile electorale de circumscripţie; birourile electorale ale secţiilor de votare.

Comisia Electorală Centrală este autoritatea responsabilă de realizarea politicii electorale, precum și de organizarea și desfășurarea alegerilor (art. 16 din Codul electoral).

Articolul 65 din Codul electoral prevede că alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărârile consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali. Depunerea cererii în instanţa de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor. Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor se examinează de către organele electorale, respectându-se ierarhia acestora. Totodată, contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea de Apel Chişinău.

De asemenea, potrivit aceluiaşi articol, contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în conformitate cu prevederile Codului audiovizualului al Republicii Moldova, iar contestaţiile ce vizează mijloacele de informare în masă scrise se examinează de către instanţa de judecată.

Din prevederile legale rezultă că organele electorale dispun de competenţă, în special, cu privire la asigurarea dreptului la vot al cetățenilor, modul de întocmire a listelor electorale, înregistrarea concurenților electorali, asigurarea egalității tuturor concurenților electorali, monitorizarea adecvată a respectării regulilor de desfăşurare a campaniei electorale şi a rezultatelor scrutinului. În același timp, monitorizarea modului de reflectare a alegerilor de către radiodifuzori, prin asigurarea principiilor de echitate, responsabilitate, echilibru şi imparţialitate, ține de competența Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Deciziile organelor electorale și altor organe cu competențe în materie pot fi contestate în instanțele de judecată în procedura contenciosului administrativ. Respectiv, legalitatea actelor emanate de la aceste organe poate fi supusă controlului judecătoresc la solicitarea părților interesate.

Obiectivul fundamental al misiunii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor alegerilor parlamentare este acela de a evalua măsura în care procesul electoral s-a desfăşurat în conformitate cu legislaţia naţională şi cu alte principii universale pentru alegeri democratice.

În același timp, competența instanței de contencios constituțional nu exclude competența și în același timp obligativitatea autorităților publice de a asigura corectitudinea scrutinelor parlamentare, iar orice hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă expusă în privința legalității actelor emise de aceste autorități dispune de puterea lucrului judecat și implică respectul pentru principiul res judicata . Astfel, Curtea nu poate să se pronunţe asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare, care au avut ca obiect examinarea legalității actelor organelor electorale. A proceda altfel ar însemna substituirea de către Curtea Constituţională a autorităţilor statului, a căror competenţă este stabilită prin lege.

Instanţa de contencios constituţional dispune de competenţa de a anula alegerile în cazul constatării unor încălcări, comise în timpul alegerilor, care au fost de natură să influenţeze rezultatele alegerilor.

Curtea Constituţională menţionează că în cursul unei campanii electorale sunt posibile anumite neregularităţi, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile şi de amploarea acestora constatate de autorităţile statului.

În acest context, Curtea reţine că: - anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă; - nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să modifice atribuirea mandatelor; - cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. 4.3. Legalitatea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 4.3.1. Contestaţiile soluţionate de Comisia Electorală Centrală

Curtea constată că, pe parcursul campaniei electorale și în ziua alegerilor, concurenții electorali au sesizat Comisia Electorală Centrală, în special, asupra următoarelor încălcări: încălcarea legislaţiei electorale la efectuarea agitaţiei electorale de către concurenţii electorali, nereflectarea în rapoartele financiare a cheltuielilor legate de difuzarea şi plasarea publicităţii electorale sau reflectarea unor informaţii neveridice, utilizarea resurselor administrative, nesuspendarea din funcţie a unor candidaţi ai concurenţilor electorali, lezarea onoarei și demnităţii candidaţilor unor concurenţi electorali etc.

Comisia Electorală Centrală a adoptat 36 de hotărâri în privinţa contestațiilor depuse, doar 8 din ele fiind contestate în instanța de judecată, dintre care 4 au fost menținute în vigoare prin decizii definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată. 4.3.2. Pretinse încălcări invocate pentru anularea alegerilor a) Pretinsa admitere a votului multiplu

În sprijinul alegaţiilor de votare multiplă autorii contestaţiilor au invocat următoarele argumente: - deficienţe în funcţionarea sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri" și a Registrului de stat al alegătorilor; - posibilitatea acordată cetăţenilor, care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă în Republica Moldova pe motivul retragerii/anulării sau expirării acesteia, de a vota la secţia de votare conform ultimului loc de domiciliu sau reşedinţă; - votarea în baza buletinelor de identitate și a pașapoartelor expirate.

Curtea constată că, potrivit datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală, în ziua alegerilor s-au atestat deficiențe tehnice doar în partea ce ţine de funcţionarea modulului „Votarea" din cadrul Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri", care într-un anumit segment de timp nu a funcţionat corespunzător, iar datele cu privire la alegătorii care şi-au exercitat dreptul la vot au fost colectate manual şi introduse ulterior în sistem. Totodată, potrivit Comisiei Electorale Centrale, aplicarea în premieră la nivel naţional a acestui sistem nu a exclus mecanismele stabilite de lege care asigură evidenţa participării la vot a alegătorilor.

Curtea menționează că, potrivit art. 53 alin. (1) din Codul electoral, fiecare alegător votează personal, iar votarea în locul altor persoane nu se admite. Totodată, în vederea excluderii votului multiplu și asigurării corectitudinii întregului proces electoral, la primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui său şi i se aplică în fişa de însoţire a buletinului de identitate sau în actul în a cărui bază votează ştampila cu menţiunea care confirmă votarea în ziua respectivă.

Mai mult, în conformitate cu alin. (3 1 ) al art. 53 din Codul electoral, cetăţenii care votează în secţiile constituite peste hotarele Republicii Moldova completează şi depun o declaraţie pe propria răspundere privind abţinerea de la votarea multiplă, fiind informaţi despre răspunderea penală în caz de încălcare a acestei obligaţii.

De asemenea, potrivit art. 84 alin. (2) lit. c) din Codul electoral, declaraţii pe propria răspundere semnează şi studenţii/elevii cu drept de vot înscriși la instituţii de învățământ într-o localitate în care nu sunt înregistraţi la domiciliu sau la reşedinţă. 81. Ţinând cont de garanţiile legale existente, Curtea reţine că Sistemul informațional automatizat de stat „Alegeri" constituie un mecanism suplimentar celor existente pentru a asigura corectitudinea scrutinului. Astfel, acest incident nu poate fi calificat de natură a influenţa rezultatele scrutinului.

În partea ce ţine de posibilitatea acordată, prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3018 din 24 noiembrie 2014, cetăţenilor care nu au înregistrare la domiciliu/reşedinţă în Republica Moldova pe motivul retragerii/anulării sau expirării acesteia, inclusiv la data de 30 noiembrie 2014, de a vota la secţia de votare conform ultimului loc de domiciliu/reşedinţă , Curtea reține că garanțiile prevăzute de Codul electoral, menţionate supra , permit membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare să întreprindă măsurile necesare pentru excluderea votului multiplu.

În acelaşi context, Curtea reaminteşte că anterior a declarat neconstituţională înscrierea în listele electorale în baza „vizei de reşedinţă" (Hotărârile nr. 16 din 19 mai 1997 şi nr. 15 din 27 mai 1998). Prin urmare, lipsa înregistrării la domiciliu sau la reşedinţă în Republica Moldova pe motivul retragerii/anulării sau expirării acesteia nu poate constitui drept temei pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi, inclusiv electorale.

În partea ce ţine de votarea în baza actelor de identitate cu termen de valabilitate expirat, permisă prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2954 din 18 noiembrie 2014, Curtea observă că aceasta a fost supusă controlului judiciar. Astfel, legalitatea hotărârii a fost confirmată prin Hotărârea Curții de Apel din 24 noiembrie 2014 (dosarul nr. 3-221/14), menținută în vigoare prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 28 noiembrie (dosarul nr. 3ra-1646/14).

În același timp, Curtea menționează că Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, invocând aceste argumente în sprijinul existenţei votului multiplu, s-a bazat pe o simplă supoziție, fără a aduce probe pertinente.

Prin urmare, aceste pretenţii urmează a fi respinse ca fiind nefondate. b) Divergențele între datele preliminare anunțate de CEC și cele plasate pe pagina oficială

În partea ce ţine de divergenţele dintre datele preliminare privind rata participării la vot în ziua alegerilor şi datele plasate pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale, Curtea acceptă explicațiile Comisiei că orice anunţuri făcute până în momentul procesării a 100% din procesele-verbale în original au purtat un caracter prealabil.

În legătură cu numărul diferit al buletinelor de vot declarate nevalabile, Curtea reține că, potrivit explicațiilor Comisiei Electorale Centrale, primele date procesate electronic au arătat un număr mai mare de buletine de vot declarate nevalabile. În cadrul examinării proceselor-verbale prezentate în original s-a constatat că, în unele birouri electorale, buletinele neutilizate au fost calificate ca nevalabile. Ulterior, greșeala a fost corectată.

Prin urmare, aceste pretenţii urmează a fi respinse ca fiind nefondate. c) Participarea reprezentanţilor mai multor partide politice pe liste electorale comune (blocuri electorale camuflate)

Curtea reţine că, potrivit Codului electoral, în calitate de concurent electoral poate fi înscris un partid politic, un bloc electoral sau un candidat independent. Potrivit articolului 1 din Codul electoral, blocul electoral este o uniune benevolă a 2 sau mai multor partide şi/sau altor organizaţii social-politice, constituită în scopul participării în comun la alegeri , care este înregistrată, respectiv, de Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor parlamentare şi alegerilor locale generale, ori de consiliile electorale de circumscripţie, în cazul alegerilor locale noi.

Curtea observă că, prin Hotărârea nr. 2742 din 10 octombrie 2014, Comisia Electorală Centrală a înregistrat Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" în calitate de concurent electoral.

Potrivit anexei la Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2742 din 10 octombrie 2014, în lista candidaţilor la funcţia de deputat în Parlament pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 din partea Partidului politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova", cu locul 9, figurează Vladimir Ţurcan, cu mențiunea expresă de preşedinte al Partidului politic „Moldova Unită".

Curtea observă că la 9 octombrie 2014 şi, repetat, la 25 noiembrie 2014 Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a solicitat Comisiei Electorale Centrale să ia atitudine față de prezenţa pe listele electorale ale concurenţilor electorali a 109 persoane, apartenenţa politică a cărora nu este identificată, şi a unei persoane care are calitatea de membru al altui partid. Aceste demersuri nu au fost soluţionate de Comisia Electorală Centrală.

Curtea observă că Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, în lipsa unei reacții din partea Comisiei Electorale Centrale la demersurile înaintate la 9 octombrie și, respectiv, 25 noiembrie 2014, nu a solicitat instanței de judecată examinarea pretenţiilor formulate către Comisia Electorală Centrală . Or, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ poate fi şi nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Curtea subliniază importanţa soluţionării prompte a demersurilor şi contestaţiilor electorale pentru asigurarea unor reguli de joc clare şi previzibile şi a unui exerci