Hotărâre nr. 10 din 19.06.2023

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională la 11 noiembrie 2022, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. h) din Constituție, 25 lit. b) din Legea cu privire la Curtea Constituțională şi 38 alin. (2) lit. d) din Codul jurisdicției constituționale, de Guvernul Republicii Moldova. Guvernul a aprobat trimiterea sesizării la Curte prin Hotărârea nr. 764 din 9 noiembrie 2022.

Autorul sesizării îi solicită Curții să verifice constituționalitatea Partidului Politic „Șor” din perspectiva articolelor 1 alin. (3) și 41 alin. (4) din Constituție.

În cadrul ședințelor publice, reprezentanții Partidului Politic „Șor” și reprezentanții Guvernului au formulat cereri și demersuri care au fost soluționate prin decizii ale Curții din 10, 12, 15 și 16 mai, 12 și 13 iunie 2023. Deciziile au fost anexate la dosarul cauzei.

Prin una dintre deciziile Plenului Curții Constituționale a fost respinsă cererea de recuzare a dlui judecător Nicolae Roșca, formulată de reprezentanții Partidului Politic „Șor”.

În procesul examinării sesizării, Curtea Constituțională a primit opinii de la Parlament, Președintele Republicii, Procuratura Generală, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție.

Totodată, Curtea a primit opinii de la Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului”, Asociația „Promo-Lex”, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, de la dl Dinu Plîngău, Președinte al Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, și Opinia amicus curiae a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei („Comisia de la Veneţia”) din 19 decembrie 2022 pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la declararea neconstituționalității unui partid politic. 2

Curtea a examinat cauza în perioada 10 mai – 19 iunie 2023, în cadrul unei proceduri contencioase care oferă toate garanțiile unui proces echitabil. În această perioadă, Curtea a audiat în ședințe publice argumentele reprezentanților Guvernului și Partidului Politic „Șor”. ÎN FAPT

Din materialele prezentate de reprezentantul Guvernului Republicii Moldova și de către reprezentantul Partidului Politic „Șor”, circumstanțele cauzei pot fi rezumate după cum urmează.

Mișcarea social-politică „Ravnopravie” a fost înregistrată în calitate de partid politic în luna octombrie 1998. Dl Valerii Klimenco a fost ales în calitate de președinte al partidului. În perioada anilor 1998 – 2015, Mișcarea a participat la mai multe campanii electorale parlamentare și locale, în cadrul cărora nu au fost constatate încălcări ale legislației.

În cadrul alegerilor locale generale din 14 iunie 2015, candidatul Mișcării „Ravnopravie”, dl Ilan Șor, a fost ales în calitate de primar al orașului Orhei.

La 19 iunie 2016, Consiliul Mișcării „Ravnopravie” a acceptat cererea de demise a dlui Valerii Klimenco din funcția de președinte și l-a ales în locul său pe dl Ilan Șor.

La 25 septembrie 2016 s-a desfășurat Congresul VII al Mișcării „Ravnopravie”, la care a fost adoptat un nou statut, iar denumirea de Mișcarea social-politică „Ravnopravie” a fost modificată în Partidul Politic „Șor” și au fost alese noi organe naționale. Modificările efectuate au fost înregistrate de Ministerul Justiției la 7 noiembrie 2016.

Partidul Politic „Șor” a participat la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 30 noiembrie 2016. Dna Inna Popenco a fost candidata sa. La solicitarea Comisiei Electorale Centrale, Curtea de Apel Chișinău a anulat, printr-o decizie din 21 octombrie 2016, înregistrarea dnei Inna Popenco în cursa electorală, din cauza utilizării unor mijloace financiare nedeclarate.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 21 iunie 2017, dl Ilan Șor, Președintele Partidului „Șor”, a fost condamnat la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru comiterea infracțiunilor de cauzare de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere și spălare de bani.

Partidul „Șor” a participat la alegerile primarului general al municipiului Chișinău din 20 mai 2018. Candidatul său a fost dna Reghina Apostolova. La solicitarea organului electoral, Judecătoria Chișinău a anulat, printr-o hotărâre din 11 mai 2018, înregistrarea candidatului Reghina Apostolova, din cauza încălcării regulilor privind finanțarea campaniei electorale. 3

În iunie 2019, președintele partidului, dl Ilan Șor, a părăsit teritoriul Republicii Moldova, deși avea obligația de nepărăsire a teritoriului țării. Curtea de Apel Cahul a emis un mandat de arest pe numele său și l-a anunțat în căutare.

Partidul „Șor” a participat la alegerile parlamentare noi din 15 martie 2020 pentru circumscripția electorală uninominală nr. 38 Hâncești. Candidatul său a fost dl Vitalie Balinschii. Prin Hotărârea nr. 3791 din 4 martie 2020, Comisia Electorală Centrală a constatat că Partidul Politic „Șor” a organizat transportarea alegătorilor și a folosit fonduri financiare și materiale nedeclarate. Comisia i-a solicitat instanței de judecată să anuleze înregistrarea acestui candidat. Printr-o decizie irevocabilă din 13 martie 2020, Curtea Supremă de Justiție a dispus anularea înregistrării candidatului în discuție. În cadrul aceluiași scrutin, Comisia a adoptat Hotărârea nr. 3779 din 4 martie 2020, prin care a constatat că Partidul „Șor” nu a reflectat și nu a declarat toate cheltuielile grupului său de inițiativă și l-a avertizat, dată fiind depășirea plafonului general al mijloacelor financiare. Comisia a dispus lipsirea partidului de alocațiile de la bugetul de stat pentru perioada 4 martie – 31 decembrie 2020. Hotărârea Comisiei a fost menținută de instanțele judecătorești.

Partidul „Șor” a participat la alegerile locale noi din 21 noiembrie 2021. Comisia Electorală Centrală a constatat folosirea de către Partidul „Șor” a fondurilor materiale nedeclarate și i-a aplicat un avertisment (a se vedea Hotărârea Comisiei nr. 169 din 20 noiembrie 2021, menținută de Hotărârea Curții de Apel din 25 noiembrie 2021 și de Încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2021).

În cadrul aceluiași scrutin, Comisia Electorală Centrală a constatat, prin Hotărârea nr. 188 din 1 decembrie 2021, că dna Marina Tauber, candidat la funcția de primar al municipiului Bălți din partea Partidului „Șor”, a folosit fonduri financiare și materiale pe care nu le-a declarat, depășind plafonul maxim stabilit. În consecință, organul electoral competent i-a solicitat instanței de judecată anularea înregistrării candidatului Partidului „Șor”. Prin Hotărârea din 4 decembrie 2021, Judecătoria Bălți, sediul central, a dispus anularea înregistrării candidatului Partidului „Șor”. Această hotărâre a fost menținută prin Decizia Curții de Apel din 5 decembrie 2021 și, respectiv, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din aceeași dată. Ulterior, prin Hotărârea nr. 205 din 8 decembrie 2021, Comisia Electorală Centrală i-a aplicat Partidului „Șor” un avertisment și l-a lipsit de alocații de la bugetul de stat pe o perioadă de un an (1 ianuarie – 31 decembrie 2022). Comisia i-a trimis Procuraturii Anticorupție demersul Inspectoratului de Poliție Bălți cu privire la faptele de corupere a alegătorilor. Hotărârea Comisiei a fost menținută de instanțele judecătorești, 4

Partidul Politic „Șor” a participat la alegerile locale noi din 29 mai 2022. În Hotărârea sa nr. 549 din 7 iunie 2022, Comisia Electorală Centrală a stabilit că Partidul „Șor” a diminuat prețul de piață evaluat pentru materialele promoționale utilizate în campania electorală și l-a atenționat, în acest sens, pe concurentul electoral.

Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 678 din 9 septembrie 2022, Partidul „Șor” a fost sancționat pentru încălcarea disciplinei financiare în contextul alegerilor din 29 mai 2022, inclusiv pentru folosirea unor fonduri materiale nedeclarate și pentru depășirea cheltuielilor peste plafonul admisibil. Sancțiunea a constat în lipsirea partidului de alocații de la bugetul de stat pe o perioadă de șase luni. Hotărârea a fost menținută prin Hotărârea Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2022 și prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 31 octombrie 2021.

În anul 2021 a avut loc un congres al Partidului „Șor”, la care s-a adoptat un nou statut și au fost realese organele naționale ale partidului pentru următorii șase ani. Dl Ilan Șor a fost reales în calitate de președinte al Partidului „Șor”, participând la Congres online.

În vara și în toamna anului 2022, după ce războiul dintre Federația Rusă și Ucraina a început, Partidul „Șor” a desfășurat mai multe proteste în fața edificiilor unor instituții ale statului (Președinția Republicii Moldova, Parlament, Guvern, Procuratură). La unele proteste au fost adoptate mai multe rezoluții, cum ar fi Rezoluția din 19 iunie 2022, Rezoluția din 9 octombrie 2022, Rezoluția privind constituirea Comitetului Salvării Naționale din 16 octombrie 2022 și Rezoluția poporului Republicii Moldova din 22 octombrie 2022.

În perioada desfășurării protestelor stradale, Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate și Poliția au desfășurat acțiuni de urmărire penală în privința Partidului „Șor” și a unor persoane din conducerea acestui partid. Au fost ridicate mijloace financiare, care, așa cum afirmă reprezentanții autorităților menționate, erau destinate pentru retribuirea cetățenilor care au participat sau care urmau să participe la protestele stradale din municipiul Chișinău.

La 26 octombrie 2022, Oficiul pentru controlul activelor străine al Departamentului de Trezorerie al SUA (OFAC) a aplicat sancțiuni economice în privința Partidului Politic „Șor”, în privința dlui Ilan Șor, precum și în privința altor persoane, pentru a contracara campaniile persistente ale Guvernului Federației Ruse de influențare negativă și de corupere sistematică desfășurate în Republica Moldova.

Prin Dispoziția nr. 45 din 31 octombrie 2022, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a dispus ca, în scopul asigurării efectului acțiunilor prescrise de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului de Trezorerie al SUA (OFAC) la 26 octombrie 2022, entitățile raportoare din Republica Moldova să aplice măsuri de precauție sporită privind tranzacțiile ce nu corespund activității zilnice a clienților, respectiv a persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor, inclusiv a Partidului Politic „Șor” și a președintelui acestuia, precum și a persoanelor în privința cărora există suspiciuni că sunt asociate acestora. 5

În septembrie 2014, dl Ilan Șor a fost ales membru al Consiliului de administrație al SRL „Avia-Invest”, companie care a luat în concesiune aeroportul internațional Chișinău.

În luna noiembrie 2014, dl Ilan Șor a efectuat operațiuni bancare cu activele financiare ale băncii comerciale „Banca de Economii” SA, fapte pe care autoritățile de urmărire penală le-au calificat ca fiind infracțiuni.

În februarie-martie 2015, a fost pornită urmărirea penală în legătură cu sustragerea a peste 13 miliarde de lei din activele „Băncii de Economii”, iar în privința dlui Ilan Șor a fost aplicată măsura arestării preventive și, ulterior, arestul la domiciliu.

Printr-o sentință din 21 iunie 2017, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a condamnat pe dl Ilan Șor la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru prejudicierea „Băncii de Economii” cu peste 5 miliarde 291 milioane 708 mii 821, 71 de lei. Sentința a fost contestată cu apel atât de procuror, cât și de avocații dlui Ilan Șor. Potrivit sentinței, pedeapsa trebuia pusă în executare din momentul dobândirii caracterului său definitiv. Dlui Ilan Șor i-au fost stabilite câteva restricții, inclusiv interdicția de a părăsi teritoriul Republicii Moldova.

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, dl Ilan Șor a fost ales în calitate de deputat în Parlament din partea Partidului „Șor”.

La 19 iunie 2019, dl Ilan Șor a părăsit ilegal teritoriul Republicii Moldova și s-a stabilit cu domiciliul în Israel.

La alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021, dl Ilan Șor a fost ales în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Șor”. Aflându-se în afara țării, dl Ilan Șor este în continuare activ din punct de vedere politic, utilizând adesea metoda teleconferinței pentru a transmite mesaje participanților la protestele organizate de partidul său și rețelele de socializare pentru a-și prezenta ideile politice.

Curtea notează, de asemenea, că în data de 4 mai 2023 a pronunțat Decizia nr. 57 prin care a declarat inadmisibilă o sesizare depusă de dna Reghina Apostolova, dna Marina Tauber, dl Denis Ulanov, dl Vadim Fotescu și dl Petru Jardan, deputați în Parlament, prin care i s-a solicitat să declare neconstituțională Hotărârea Parlamentului nr. 92 din 27 aprilie 2023 privind declararea vacanței mandatului dlui Ilan Șor de deputat în Parlament. Hotărârea a fost adoptată după ce Parlamentul a luat act de o decizie a Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2023 prin care dl Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru comiterea infracțiunilor de escrocherie și spălare de bani.

Totodată, Curtea observă că într-o rezoluție din 19 aprilie 2023 Parlamentul European s-a pronunțat în privința provocărilor cu care se confruntă Republica Moldova. Rezoluția a abordat, între altele, și activitatea dlui Ilan Șor. De asemenea, în data de 28 aprilie 2023, Consiliul European a emis o decizie ((PESC) 2023/891)1 privind măsurile restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova. Articolul 2 al 1 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32023D0891 6

Prevederile relevante din Codul jurisdicției constituționale, adoptat prin Legea nr. 502 din 6 iunie 1995, sunt următoarele: Articolul 38 Subiecţii cu drept de sesizare [...] (2) Subiecţii prevăzuţi la alin.(1) pot face sesizări în probleme ce ţin de competenţa lor, cu excepţia sesizării: [...] d) ce are ca obiect constituţionalitatea unui partid, care poate fi făcută de Preşedintele Republicii Moldova, de Preşedintele Parlamentului, de Guvern, de ministrul justiţiei sau de Procurorul General. Preşedintele Parlamentului poate face sesizări numai în temeiul unei hotărîri a Parlamentului, Procurorul General – în temeiul unei hotărîri a Consiliului Superior al Procurorilor, ministrul justiţiei – în temeiul unei hotărîri a colegiului Ministerului Justiţiei. [...].”

Prevederile relevante din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice sunt următoarele: Articolul 3 Restricţii vizând activitatea partidelor politice „(1) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programul şi/sau activitatea lor, militează împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale a ţării, valorilor democratice şi ordinii de drept a Republicii Moldova, utilizează, pentru realizarea scopurilor lor, mijloace ilegale sau violente, incompatibile cu principiile fundamentale ale democraţiei. [...].” Articolul 21 Limitarea activităţii partidelor politice „(1) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acţiunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale. [...].” Articolul 22 Încetarea activităţii partidelor politice „(1) Partidul politic îşi încetează activitatea prin: a) reorganizare, conform prevederilor prezentei legi, şi pierdere, în urma reorganizării, a personalității juridice; 8

De principiu, Comisia de la Veneția a acceptat competența autorităților statului, în anumite condiții, de a interzice, dizolva sau impune măsuri restrictive analoage împotriva partidelor politice. Astfel, Comisia a evidențiat că instrumentele universale și regionale ale drepturilor omului și jurisprudența Curții Europene recunosc faptul că există motive întemeiate pentru restricționarea libertății de asociere, cum ar fi securitatea națională și siguranța publică (inclusiv măsuri menite să contracareze terorismul și extremismul violent), prevenirea dezordinii sau a criminalității și protecția drepturilor și a libertăților altora (a se vedea CDL-AD(2022)051, § 33).

Având în vedere rolul fundamental al partidelor politice în funcționarea unei democrații pluraliste, Comisia de la Veneția a subliniat în opiniile sale importanța respectării unor principii-cheie la interzicerea sau la dizolvarea partidelor politice: (1) natura excepțională a interzicerii sau a dizolvării, care trebuie utilizată doar ca o ultimă măsură; (2) proporționalitatea dizolvării sau a interzicerii în raport cu scopul legitim urmărit; (3) necesitatea dizolvării partidului pentru o societate democratică și (4) interzicerea partidelor sau dizolvarea lor numai prin intermediul unor proceduri judiciare independente, în care să le fie garantate principiile echității, procesului echitabil și transparenței (a se vedea CDL- AD(2022)051, § 35).

Comisia a susținut că dizolvarea unui partid politic trebuie utilizată doar ca o măsură de ultimă instanță și numai după ce au fost utilizate toate instrumentele juridice mai puțin intruzive disponibile. Doar atunci când scopul legitim urmărit nu poate fi atins prin mijloace de reglementare mai puțin restrictive, dizolvarea poate fi aplicată ca un instrument de ultim resort (a se vedea CDL-AD(2022)051, § 36).

În Liniile directoare comune privind reglementarea partidelor politice, Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR au subliniat că posibilitatea ca autoritățile guvernamentale să dizolve un partid politic sau să interzică formarea unui partid politic trebuie să se refere la circumstanțe excepționale, să fie strict limitată și aplicată doar în cazuri extreme. Un astfel de nivel ridicat de protecție este adecvat, având în vedere rolul fundamental al partidelor politice în procesul democratic, care necesită, de asemenea, un nivel mai strict de control în comparație cu alte asociații, diferite de partidele politice (a se vedea CDL-AD(2020)032, ediția a 2-a, § 106). 9

Astfel, nu doar că este necesar ca măsura dizolvării să fie luată în vederea atingerii unui scop legitim, dar trebuie, de asemenea, să fie necesară într-o societate democratică, excepțiile de la regula libertății de asociere trebuie interpretate strict și doar motive convingătoare și imperioase pot justifica restricții ale acestei libertăți. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, orice limitare impusă asupra drepturilor partidelor politice trebuie să fie necesară într-o societate democratică, proporțională în natură și în timp și eficientă în atingerea scopului specificat. Statul trebuie să probeze existența unei „nevoi sociale imperioase” și a unor motive „relevante și suficiente” care să dicteze dizolvarea unui partid politic. Dizolvarea trebuie să fie obiectivă și necesară într-o societate democratică, iar restricțiile permise nu pot fi aplicate în orice alte scopuri decât cele pentru care au fost prescrise (a se vedea CDL- AD(2022)051, § 38; CDL-AD(2020)032, Linii directoare comune privind reglementarea partidelor politice, ediția a 2-a, § 51).

De asemenea, Comisia a observat că rolul sistemului judiciar este esențial pentru a garanta că interzicerea sau dizolvarea partidelor politice are loc în cadrul unei proceduri care oferă toate garanțiile unui proces legal, transparență și un proces echitabil (a se vedea CDL-AD(2022)051, § 45).

În Opinia sa amicus curiae pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova referitoare la declararea neconstituționalității unui partid politic, Comisia de la Veneția a subliniat că pentru a evalua dacă acțiunile unui partid sunt concepute să aducă atingere principiilor statului de drept, Curtea Constituțională poate lua în considerare dacă organele de conducere ale partidului și oficialii responsabili au întreprins acțiuni care au subminat în mod grav unul sau mai multe principii ale statului de drept. Evaluarea ar putea confirma că acțiunile pot afecta grav încrederea publică în sistemul statului de drept, inclusiv în echilibrul puterilor și în mecanismele de control și echilibru (a se vedea CDL-AD(2022)051, § 57). Totodată, în cazul în care se stabilește faptul că liderul partidului este responsabil sau complice sau că s-a implicat sau a încercat să se implice, direct sau indirect, prin ingerințe în alegerile unui guvern străin, pentru sau 10

În conformitate cu articolele 25 lit. b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (2) lit. d) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Guvernul este abilitat cu prerogativa sesizării Curții Constituţionale în vederea verificării constituționalității unui partid politic.

Guvernul îi solicită Curții să verifice constituționalitatea Partidului Politic „Șor” din perspectiva articolelor 1 alin. (3) și 41 alin. (4) din Constituție.

De obicei, Curtea mai analizează la această etapă și incidența articolelor relevante din Constituție. Sub acest aspect, Curtea reamintește faptul că în una din ședințe, i.e. în ședința de 12 mai 2023, reprezentanții Partidului Politic „Șor” au cerut sistarea procesului, pentru că judecarea sa nu ar fi de competența Curții Constituționale, ci de competența instanțelor de drept comun. Reprezentanții partidului au precizat că argumentele Guvernului se referă la cazuri individuale, care sunt supuse unor proceduri judiciare distincte, cum ar fi procedurile penale, procedurile din materie electorală ș.a. În decizia sa din 12 mai 2023, Curtea a observat că analiza argumentelor cererii de sistare ține de fondul cauzei.

Guvernul menționează că verificarea constituționalității Partidului Politic „Șor” este justificată, deoarece în privința deputaților fracțiunii parlamentare a partidului în discuție, Parlamentul a acceptat 22 de cereri depuse de Procurorul General pentru încuviințarea ridicării imunității parlamentare în vederea desfășurării acțiunilor de urmărire penală. De asemenea, Guvernul menționează că dl Ilan Șor, liderul Partidului Politic „Șor”, care în prezent este dat în căutare internațională, a fost găsit vinovat de prima instanță pentru comiterea infracțiunilor referitoare la cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere și spălare a banilor în proporții deosebit de mari, fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii. Cu 11

Totodată, Guvernul notează că, la 26 octombrie 2022, Oficiul pentru controlul activelor străine al Departamentului Trezoreriei Statelor Unite ale Americii (OFAC) a catalogat Partidul Politic „Șor”, într-un ordin executiv din 15 aprilie 2021, ca fiind deținut sau controlat de către sau ca acționând sau pretinzând să acționeze pentru sau în numele lui, direct sau indirect, Ilan Șor, ca fiind responsabil sau complice la, sau s-a implicat, direct sau indirect sau a încercat să se implice în alegerile guvernamentale din Statele Unite sau alte alegeri guvernamentale străine pentru sau în numele sau în beneficiul, direct sau indirect, al Guvernului Federației Ruse2. Guvernul notează că cooperarea Partidului Politic „Șor” cu reprezentanții unui stat străin și finanțarea acestuia de către Federația Rusă reprezintă o desconsiderare a voinței poporului, o tentativă de subminare a pluralismului politic și o încălcare a suveranității și independenței Republicii Moldova. Guvernul menționează că Partidul Politic „Șor” în coordonare cu/în interesul unui actor statal străin a întreprins sau a fost implicat în activități privind acționarea pentru realizarea unei rebeliuni în scopul răsturnării sau schimbării prin violență a orânduirii constituționale a Republicii Moldova, inclusiv prin constituirea unor structuri (comitetul salvării naționale, guvern popular, tribunal al poporului, scut al poporului) care să se substituie autorităților publice constituționale.

Guvernul mai notează că pentru încălcarea legislației cu privire la finanțarea campaniei electorale, Comisia Electorală Centrală i-a aplicat Partidului Politic „Șor” mai multe sancțiuni în perioada anilor 2016-2021. De exemplu, Comisia le-a solicitat, de două ori, instanțelor judecătorești anularea înregistrării concurenților electorali3, a obligat partidul să restituie în bugetul public sumele de bani donate de agenți economici care, până la alegeri, au desfășurat activități finanțate de la bugetul național4, a lipsit partidul, de trei ori, de alocații de la bugetul public5 și a atenționat/somat partidul să respecte prevederile legii cu privire la finanțarea campaniei electorale și l-a obligat să prezinte raportul privind finanțarea campaniei6. 2 https://home.treasury.gov/news/press-releases/jy1049 3https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nr-cec-1027-din-19-octom-2751_85737.html https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-sesizarea-nrcec-71746-din-20-2751_92792.html https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-controlul-reflectarii-veniturilor-si-cheltuielilor- concurentului-e-2751_100902.html 4 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-sesizarea-nrcec-71746-din-20-2751_92792.html 5https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-rapoartele-financiare-ale-grupurilor-de-initiativa- constituite-2751_96196.html https://a.cec.md/ro/privind-executarea-punctului-2-din-hotararea-nr-1902021-cu- 2751_100951.html https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-controlul-reflectarii-veniturilor-si-cheltuielilor- concurentului-e-2751_102627.html 6https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-controlul-reflectarii-veniturilor-si-cheltuielilor- concurentului-e-2751_100850.html 12

Potrivit Guvernului, încălcarea condițiilor de finanțare după înregistrarea partidelor sau în timpul campaniilor electorale constituie un motiv de incompatibilitate absolută cu statutul de partid politic. Persoanele aflate în funcții de conducere sau reprezentanții partidelor trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate. Dacă se constată că standardele nu sunt respectate și constatările sunt ignorate de partid, acest fapt reprezintă o sfidare a statului de drept. Finanțarea ilegală a partidelor subminează încrederea publicului în capacitatea statului de a combate corupția. Dacă un partid politic încalcă în mod sistematic dispozițiile legale și nu face niciun efort pentru a-și corecta comportamentul, pierderea statutului său juridic poate fi adecvată. Menținerea în legalitate a unui asemenea partid contravine principiului statului de drept. Prelungirea activității partidului în contextul existenței mai multor hotărâri judecătorești irevocabile care confirmă finanțarea ilegală a partidului în cadrul mai multor campanii electorale contravine principiului preeminenței dreptului. Guvernul consideră că în ultimii cinci ani autoritățile au epuizat toate mecanismele legale care pot fi aplicate în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor, iar partidul încalcă în continuare dispozițiile legale și nu depune niciun efort pentru a-și corecta comportamentul. În această situație, autoritățile au la dispoziție ultimul instrument, și anume verificarea constituționalității partidului de către Curtea Constituțională. Guvernul notează că partidul în discuție subminează pluralismul politic, suveranitatea și independența statului pentru că a încercat să compromită candidatura Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în contextul în care la ultimele alegeri poporul a susținut masiv parcursul european al țării. Guvernul a mai menționat că președintele Partidului „Șor”, în discursurile sale ofensatoare, a sugerat aplicarea forței pentru realizarea scopurilor partidului.

Prin urmare, motivele Guvernului prezentate pentru verificarea constituționalității Partidului Politic „Șor” pot fi generalizate în 3 motive principale: 1) criminalitatea fondatorului Partidului „Șor”, a deputaților care reprezintă Partidul „Șor” și a membrilor acestuia; 2) neregulile repetate, continue, în proporții considerabile legate de finanțarea netransparentă a partidului politic, analizate și/sau sancționate de autorități naționale și internaționale, care nu au avut niciun efect și nici nu au condus la corectarea comportamentului Partidului Politic „Șor”, și 3) acțiuni și declarații care sugerează aplicarea violenței coordonat, în scopul răsturnării sau schimbării prin violență a orânduirii constituționale a Republicii Moldova. Așadar, potrivit Guvernului, Partidul Politic „Șor” militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranității și independenței Republicii Moldova. În susținerea argumentelor lor, reprezentanții Guvernului au prezentat: a) Hotărâri care ar demonstra încălcarea legislației electorale referitoare la disciplina financiară în alegerile Președintelui Republicii Moldova din 30 noiembrie 2016 13