Decizia nr. 67/2022 — ÎCCJ, Secția penală — cale de atac împotriva sentinței nr. 9/2023 a Curții de Apel Iași

Deliberând asupra admisibilității în principiu a contestației în anulare formulate de inculpata A., constată următoarele: Prin sentința penală nr. 9 din 16 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Iași - secția penală și pentru cauze cu minori, referitor la inculpata A., s-au hotărât următoarele: I. În baza art. 396 alin. (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., raportat la deciziile nr. 297/2018 și nr. 358 din 26 mai 2022 ale Curții Constituționale și decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost încetat procesul penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale cu privire la inculpații: 1. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: - abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art. 13 2 din Legea 78/2000 rap.

la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. și art. 5 din C. pen. (3 acte materiale: persoane vătămate B., C. și D., E., infracțiune epuizată la data de 05.12.2014); - constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), alin. (3) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen.. (...) II. 2. În baza disp. art. 396 alin. (5) cu referire la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din C. proc. pen. a fost achitată inculpata A. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: - abuz în serviciu, prev. de art. 13 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (persoane vătămate F. și G.); - abuz în serviciu, prev. de art. 13 2 din Legea 78/2000 rap.

la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (persoane vătămate H. și I.); - fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. (2 acte materiale). S-a constatat că în cauză, printre alții, inculpata a fost reținută pentru 24 de ore. Au fost respinse, ca nefondate, acțiunile civile formulate de părțile civile F., G. și H. și I. în contradictoriu cu inculpata A.. În baza art. 397 alin. (1), art. 19, art. 20, art. 21 din C. proc. pen. și art. 1349, art. 1357, art. 1371 alin. (1), art. 1382, art. 1385, art. 1386 C. civ., au fost obligați inculpații A., J., K., L., în solidar, la plata către partea civilă B. a sumei de 10.000 euro (la cursul BNR din ziua plății), cu titlu de daune morale.

În baza art. 397 alin. (1), art. 19, art. 20, art. 21 din C. proc. pen. și art. 1349, art. 1357, art. 1371 alin. (1), art. 1382, art. 1385, art. 1386 C. civ., au fost obligați inculpații A., J., K., L., în solidar, la plata către partea civilă E. a sumei de 43.271 RON, cu titlu de daune materiale și a sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale. În baza art. 397 alin. (1), art. 19, art. 20, art. 21 din C. proc. pen. și art. 1349, art. 1357, art. 1371 alin. (1), art. 1382, art. 1385, art. 1386 C. civ., au fost obligați inculpații A., J., M., în solidar, la plata către părțile civile C. și D. a sumei de 456.247,5 RON, cu titlu de daune materiale. În baza art. 397 alin. (1), art. 19, art. 20, art. 21 din C. proc.

pen. și art. 1349, art. 1357, art. 1371 alin. (1), art. 1382, art. 1385, art. 1386 C. civ., au fost obligați inculpații A., J., M., în solidar, la plata către fiecare din părțile civile C. și D. a unei sume de câte 10.000 euro cu titlu de daune morale. S-a constatat nulitatea absolută a procesului-verbal cu rezultat al licitației din 06.05.2014 întocmit de BEJA N. și A. în dosarul de executare silită nr. x/2011 și a actului de adjudecare nr. 157/23.05.2014 emis de BEJA N. și A. pe numele inculpatei O. în același dosar de executare silită, înscrisuri care, în temeiul disp. art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., au fost desființate. În baza art. 404 alin. (4) lit. c) și art. 250 2 din C. proc.

pen., a fost menținută măsura asiguratorie a sechestrului instituit prin ordonanța nr. 758/P/2014 din data de 15.06.2015 asupra: 1. Sumei de 1500 Euro în trei cupiuri a câte 500 EURO fiecare, având seriile x, x și x și sumei de 10700 RON în cupiuri 9x200LEI și 89X100LEI, ridicate de la inculpata A.; A fost ridicat sechestrul asigurător instituit prin încheierea din 25.06.2021 în dosarul nr. x/2020 în vederea garantării reparării pagubei produse prin infracțiune părților civile F. și G., I., asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare ale inculpatei A.. În baza art. 276 alin. (6) rap. la art. 276 alin. (4) și 274 alin. (3) din C. proc. pen., a fost obligat fiecare din inculpații A., J., K., L. la plata către partea civilă B. a unei sume de câte 1250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare (onorariu avocat, conform chitanței nr. 86459/2020, fila x instanță).

În baza art. 275 alin. (1) pct. 3 din C. proc.

pen., a fost obligată inculpata A. la plata sumei de 20.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 15.000 RON reprezintă cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale și 5.000 RON cheltuieli judiciare avansate în procedura în fața instanței Împotriva acestei sentințe au declarat apel, printre alții, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, inculpata A. și părțile civile C., D., E., H., I., F. și G.. Prin decizia penală nr. 92/A din 16 aprilie 2025 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - secția penală, în Dosarul nr. x/2020, printre altele, au fost admise apelurile declarate de formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași și părțile civile H., I. și E. împotriva sentinței penale nr. 9 din 16 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Iași - secția penală și pentru cauze cu minori, a fost desființată, în parte, sentința penală atacată și, rejudecând: A fost înlăturată schimbarea încadrării juridice dispuse de instanța de fond în privința unității legale de infracțiune referitor la inculpații A., (...), pentru infracțiunea de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție, în formă continuată, prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen.

cu aplicarea art. 35 din C. pen. și art. 5 din C. pen. A fost încetat procesul penal față de inculpata A. pentru săvârșirea a trei infracțiuni de abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție, prevăzute de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. și art. 38 alin. (1) din C. pen. (persoane vătămate B., C. și D., E.), ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale.(...) A fost încetat procesul penal față de inculpata A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție, prevăzute de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen.

(persoane vătămate H. și I.), ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale. A fost încetat procesul penal față de inculpata A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 321 din C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. și art. 5 din C. pen. (2 acte materiale), ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale. Au fost desființate înscrisurile intitulate "Proces-verbal de rezultat la termenul de licitație cu adjudecare, încheiat în conformitate cu prevederile art. 846 N. C. proc. civ., întocmit azi 29.04.2015, ora 12:00’’ (original - fila x d.u.p.) și "Lista desfășurare licitație întocmită în temeiul art. 845 alin. (10) noul C. pen..civ.

în D.Ex. 520/2013, la termenul de vânzare stabilită pentru 29.04.2015 orele 12:00’’ (original - fila x d.u.p.), ce constituie obiectul material al infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată. A fost admisă acțiunea civilă formulată de părțile civile H. și I. și obligă inculpata A. la plata sumei de 976.872 RON către acestea, cu titlu de despăgubiri materiale și la plata sumei de câte 10.000 euro pentru fiecare dintre aceste părți civile, cu titlu de despăgubiri morale.

Au fost obligați inculpații A., J., K. și L., în solidar, la plata către partea civilă E. a sumei de 187.028 RON, cu titlu de despăgubiri materiale.(...) A fost menținută măsura asiguratorie a sechestrului instituită prin încheierea din 30 ianuarie 2024 în vederea garantării reparării pagubei produse părților civile C. și D., asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare ale inculpatei A., până la concurența sumei de 456.247,50 RON și 20.000 euro; A fost menținută măsura asiguratorie instituită prin încheierea din data de 30 ianuarie 2024 asupra salariului și altor venituri periodice încasate de inculpații A., M. și J., destinate mijloacelor lor de existență, până la o treime din venitul lor lunar net, conform art. 729 alin. (1) lit. b) din C. proc.

civ., până la concurența sumei de 456.247,5 RON și 20.000 euro, în vederea garantării reparării pagubei produse părților civile C. și D.. A fost menținută măsura asiguratorie a sechestrului instituit prin ordonanța nr. 758/P/2014 din data de 15.06.2015 asupra: - sumei de 1500 euro, în trei cupiuri a câte 500 euro fiecare, având seriile x, x și x și a sumei de 10700 RON, în cupiuri 9x200 RON și 89X100 RON, ridicate de la inculpata A.; Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate care nu contravin hotărârii. A fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpata A., împotriva aceleiași sentințe penale. În baza art. 422 coroborat cu art. 276 alin. (6) din C. proc. pen., a fost obligată apelanta inculpată A. la plata sumei de 5000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către părțile civile I. și H., reprezentând onorariul apărătorului ales al părților civile.

În temeiul art. 422 coroborat cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligată apelanta inculpată A. la plata sumei de 3500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat și pe apelanții inculpați M. și P. plata sumei de câte 1000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat. Împotriva acestei decizii, în temeiul dispozițiilor art. 426 lit. b) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc.

pen., a formulat contestație în anulare inculpata A.. În motivarea contestației în anulare, în esență, inculpata a susținut, pe de o parte, că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual și constituirea unui grup infracțional organizat, deoarece faptele reținute au fost greșit încadrate, nu au fost descrise normele prevăzute într-o lege sau o ordonanță de urgență a guvernului în reglementarea cărora nu s-a respectat o conduită pe care inculpata să nu o fi urmat, a respectat cu strictețe legislația care reglementează desfășurarea licitațiilor în cadrul procedurilor judiciare, în cauză nu există prejudiciu, consemnările procedurilor de licitație în dosarul execuțional nr. x/2013 (debitori H. si I.) au respectat prevederile legale, nu există infracțiunea predicat ca obiect al grupului infracțional organizat și nu au fost îndeplinite condițiile de tipicitate impuse de legiuitor.

Pe de altă parte, a apreciat că instanța de apel nu a respectat dreptul la apărare al inculpatei, ca urmare a încălcării dispozițiilor art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., prin schimbarea încadrării juridice direct prin decizia contestată, fără a dispune repunerea cauzei pe rol, citarea părților și discutarea propunerii de schimbare a încadrării juridice. În concluzie, a solicitat admiterea contestației în anulare, desființarea deciziei atacate și rejudecarea apelului. Referitor la admisibilitatea în principiu a căii de atac declarate, inculpata a susținut că sunt îndeplinite condițiile legale, dat fiind faptul că decizia contestată este dată în apel, calea de atac se întemeiază pe dispozițiile art. 426 lit. b) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc.

pen., este făcută de o persoană care are calitate, în temeiul art. 427 alin. (1) teza I din C. proc. pen. și este introdusă în termen, conform art. 428 alin. (2) din C. proc. pen. Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a contestației în anulare, în conformitate cu dispozițiile art. 431 din C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele: Contestația în anulare este calea extraordinară de atac care poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunțate cu încălcarea normelor procesual penale. Contestația în anulare este o cale de retractare, instanța care a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii, anulând-o în scopul înlăturării erorilor de procedură în legătură cu exercitarea drepturilor procesuale ale părților sau persoanei vătămate, ori a celor referitoare la instanța de judecată.

Prin reglementarea strictă a erorilor de procedură care pot justifica exercitarea contestației în anulare se urmărește, pe de o parte, respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive, iar, pe de altă parte, respectarea securității raporturilor juridice stabilite prin hotărâri definitive (care interzice rejudecarea unor aspecte avute deja în vedere de către instanța de judecată). Potrivit dispozițiilor art. 426 din C. proc.

pen., se poate face contestație în anulare împotriva hotărârilor penale definitive în următoarele cazuri: a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal; c) când hotărârea din apel a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; d) când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; e) când judecata în apel a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; f) când judecata în apel a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; g) când ședința de judecată în apel nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; h) când instanța de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; i) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.

Conform dispozițiilor art. 431 din C. proc. pen., contestația în anulare este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, instanța examinând admisibilitatea în principiu a cererii, înainte de a se pronunța pe fondul contestației. În această etapă procesuală, se verifică îndeplinirea condițiilor de admitere în principiu a contestației în anulare, care rezultă din dispozițiile art. 426, art. 427, art. 428 și art. 431 alin. (2) din C. proc. pen.. Astfel, instanța examinează dacă cererea de contestație în anulare privește hotărâri penale definitive, dacă este introdusă de o persoană care are calitatea cerută de lege pentru a exercita calea extraordinară de atac, în termenul prevăzut de lege, dacă motivul pe care se sprijină contestația este unul dintre cele prevăzute de art. 426 din C. proc.

pen. și dacă în sprijinul contestației sunt depuse dovezi ori sunt invocate dovezi care există în dosar. Suplimentar, pentru contestațiile în anulare întemeiate pe dispozițiile art. 426 lit. b) din C. proc. pen., în aplicarea Deciziei nr. 10 din 29 martie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, verifică dacă "instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal". În cauză, contestația în anulare întrunește parțial condițiile de admisibilitate menționate anterior, respectiv este promovată împotriva unei hotărâri definitive (Decizia penală nr. 92/A din 16 aprilie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2020), contestatoarea A. a avut calitatea de inculpat în cauză și a fost respectat termenul de introducere a contestației în anulare, prevăzut de art. 428 alin. (2) din C. proc.

pen. În ceea ce privește motivul pe care se sprijină contestația în anulare, se observă că inculpata a invocat în mod formal cazul prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., în condițiile în care aceasta nu a fost condamnată prin decizia contestată, iar motivele concret prezentate în motivarea scrisă a contestației în anulare și în dezbateri nu fac trimitere la niciuna dintre cauzele de încetare a procesului penal prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. e) - j) din C. proc. pen.. Temeiul de drept invocat de inculpată drept cauză de încetare a procesului penal, respectiv dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. - fapta nu este prevăzută de legea penală-, cu motivarea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și fals intelectual, conduce, conform dispozițiilor art. 396 alin. (5) din C. proc.

pen., la pronunțarea unei soluții de achitare și nu poate fi circumscris cazului de contestație invocat. Aceeași concluzie reiese și din examinarea susținerilor inculpatei privind încălcarea dreptului său la apărare prin faptul că instanța de apel s-a pronunțat asupra schimbării încadrării juridice direct prin decizia contestată, în condițiile în care aceste aspecte, chiar dacă ar fi reale, nu reprezintă o cauză de încetare a procesului penal. Totodată, examinând argumentele prezentate de inculpată din perspectiva celorlalte cazuri de contestație în anulare, se observă că acestea nu pot fi circumscrise niciunuia dintre cazurile în care se poate exercita această cale extraordinară de atac, prevăzute de art. 426 din C. proc.

pen., pentru a da eficiență dispozițiilor art. 431 alin. (2) din C. proc. pen. Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de inculpata A. împotriva Deciziei nr. 92/A din data de 16 aprilie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - secția penală, în Dosarul nr. x/2020 și va obliga contestatoarea-inculpată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În ceea ce privește cererea inculpatei de suspendare a Deciziei nr. 92/A din data de 16 aprilie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - secția penală, se constată că, urmare a soluției asupra admisibilității în principiu a contestației în anulare, aceasta a rămas fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de inculpata A. împotriva deciziei nr. 92/A din data de 16 aprilie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - secția penală, în dosarul nr. x/2020. Obligă contestatoarea-inculpată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 noiembrie 2025.