Decizie nr. 32 din 05.03.2026

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „(4) Prescripția se întrerupe în cazul în care, până la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), cauza penală parvine în instanța de judecată pentru examinare în fond. Din momentul înregistrării cauzei penale în instanța de judecată începe să curgă un nou termen de prescripție." din articolul I pct. 4 din Legea nr. 136 din 6 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative ( modificarea Codului penal și a Codului contravențional ), ridicată de dl avocat Alexandru Prisac, în interesele dlui Serghei Tataru, în dosarul nr.1-352/2024, pendinte la Judecătoria Ungheni.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, de dl judecător Anatolie Rusu din cadrul Judecătoriei Ungheni. ÎN FAPT A. Circumstanțele litigiului principal

La 8 august 2024, la Judecătoria Ungheni a fost înregistrată cauza penală de acuzare a dlui Serghei Tataru de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 264 1 alin. (1) ( conducerea mijlocului de transport cu depășirea limitelor de alcool admisibile sau în stare de ebrietate produsă de alte substanțe ) din Codul penal.

În procesul de examinare a cauzei, dl avocat Alexandru Prisac a ridicat, în interesele dlui Serghei Tataru, excepția de neconstituționalitate a textului „(4) Prescripția se întrerupe în cazul în care, până la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), cauza penală parvine în instanța de judecată pentru examinare în fond. Din momentul înregistrării cauzei penale în instanța de judecată începe să curgă un nou termen de prescripție." din articolul I pct. 4 din Legea nr. 136 din 6 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative ( modificarea Codului penal și a Codului contravențional ).

Printr-o încheiere din 9 februarie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 6 Separația și colaborarea puterilor „În Republica Moldova puterea legislativă, executivă și judecătorească sunt separate și colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituției." Articolul 20 Accesul liber la justiție „(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. (2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiție." Articolul 22 Neretroactivitatea legii „Nimeni nu va fi condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos." Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative." Articolul 54 Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți „(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului. (2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției. (3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24. (4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății."

Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele: Articolul 60 Prescripția tragerii la răspundere penală „[...] (4) Prescripția se întrerupe în cazul în care, până la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), cauza penală parvine în instanța de judecată pentru examinare în fond. Din momentul înregistrării cauzei penale în instanța de judecată începe să curgă un nou termen de prescripție. [ în redactarea Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, în vigoare din 7 iunie 2024 ] [...]." ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Autorul excepției consideră că prevederile contestate încalcă principiile separației și colaborării puterilor în stat, securității juridice, proporționalității, precum și principiul legalității și previzibilității aplicării legii penale.

Totodată, autorul excepției consideră că prevederile contestate aduc atingere dreptului la un proces echitabil. Acesta susține că este afectat dreptul la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, deoarece procesul penal poate dura ani de zile ca urmare a efectului întreruperii termenului de prescripție.

În final, autorul sesizării susține că sunt încălcate articolele 6, 20, 22, 23 și 54 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 136 din 6 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces și este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textul „(4) Prescripția se întrerupe în cazul în care, până la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), cauza penală parvine în instanța de judecată pentru examinare în fond. Din momentul înregistrării cauzei penale în instanța de judecată începe să curgă un nou termen de prescripție." din articolul I pct. 4 din Legea nr. 136 din 6 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative ( modificarea Codului penal și a Codului contravențional ). În jurisprudența sa, Curtea a precizat că dispozițiile de modificare și de completare a unui act legislativ se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta (a se vedea HCC nr.18 din 27 septembrie 2022, § 22; HCC nr. 5 din 5 martie 2024, § 39). Așadar, Curtea își va raporta obiectul analizei la articolul 60 alin. (4) din Codul penal.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză penală aflată pe rolul Judecătoriei Ungheni. Curtea observă că, potrivit Codului de procedură penală instanță de judecată, este obligată să verifice, la momentul pronunțării sentinței, dacă a expirat sau nu termenul de prescripție de tragere la răspundere penală a persoanei acuzate (a se vedea articolul 389 alin. (4), pct. 3). Așadar, Curtea consideră că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Curtea menționează că prevederile contestate de la articolul 60 alin. (4) din Codul penal, în redactarea Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, nu au fost supuse anterior controlului de constituționalitate.

O altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental garantat de Constituție (a se vedea DCC nr. 125 din 13 septembrie 2022, § 22; DCC nr. 75 din 27 iunie 2024, § 16).

Autorul excepției susține că prevederile contestate contravin articolelor 6 ( separația și colaborarea puterilor ), 20 ( accesul liber la justiție ), 22 ( neretroactivitatea legii ), 23 ( dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle ) și 54 ( restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți ) din Constituție.

Analizând sesizarea, Curtea precizează că autorul nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu dispozițiile articolelor 6, 22, 23 și 54 din Constituție. Curtea observă că autorul s-a limitat la simpla invocare a acestor norme. În aceste condiții, Curtea nu poate identifica, în mod rezonabil, nicio critică de neconstituționalitate.

Curtea reiterează că excepția de neconstituționalitate trebuie să cuprindă trei elemente obligatorii: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității (prevederea legală), textul de referință pretins a fi încălcat (prevederea constituțională) și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate dintre cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Simpla enumerare a unor articole din Constituție, în lipsa unei argumentări proprii, nu reprezintă o critică de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 120 din 1 octombrie 2024, § 26).

Curtea subliniază că procedurile din fața sa au un caracter adversarial. Prin urmare, autorului sesizării îi revine sarcina de a-și preciza argumentele juridice, explicând în ce mod, în opinia sa, prevederile constituționale sunt încălcate (a se vedea DCC nr.183 din 21 decembre 2023, § 23; DCC nr. 142 din 25 septembrie 2025, § 21).

Curtea precizează că nici în capătul sesizării în care se susține contrarietatea textului contestat cu articolul 20 din Constituție autorul nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate. Afirmațiile din sesizare potrivit cărora reînnoirea termenului de prescripție odată cu transmiterea cauzei spre examinare instanței de judecată ar transforma prescripția „într-o prelungire nelimitată, fără o justificare obiectivă", fapt care, la rândul său, ar afecta examinarea procesului penal într-un termen rezonabil, nu pot fi reținute de Curte. Întreruperea prescripției nu suspendă judecarea cauzei, nu împiedică soluționarea acesteia cu celeritate și nu determină, prin ea însăși, tergiversarea procedurii.

Curtea observă că legislatorul, deținând prerogativa constituțională de a reglementa procedura de examinare a cauzelor penale, a stabilit drept criterii de apreciere a termenului rezonabil la soluționarea cauzei penale următoarele: ( i ) complexitatea cazului; ( ii ) comportamentul participanților la proces; ( iii ) conduita organului de urmărire penală și a instanței de judecată; ( iv ) importanța procesului pentru cel interesat; ( v ) vârsta de până la 18 ani a victimei (a se vedea articolul 20 alin. (2) din Codul de procedură penală). Niciunul dintre aceste criterii nu se referă la cursul prescripției de tragere la răspundere penală. Așadar, Curtea reține că autorul atribuie întreruperii prescripției un efect pe care aceasta nu îl produce.

Pe baza celor menționate supra , Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2), (3) lit. f) și (4) litera d), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 60 alin. (4) din Codul penal, în redactarea Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, ridicată de dl avocat Alexandru Prisac, în interesele dlui Serghei Tataru, în dosarul nr.1-352/2024, pendinte la Judecătoria Ungheni. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte de ședință Liuba ȘOVA Chișinău, 5 martie 2026 DCC nr. 32 Dosarul nr. 27g/2026