Decizie nr. 131 din 17.10.2024

La originea cauzei se află sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a textului „absența agentului constatator sau, după caz, a procurorului, citați în conformitate cu legislația, fără motiv întemeiat și fără înștiințarea prealabilă a instanței, nu împiedică judecarea cauzei contravenționale" și a cuvântului (lexemului) „nu" din articolul 455 alin. (2) din Codul contravențional, ridicate de dl Andrei Racu, în dosarele nr. 5r-3415/2023 și nr. 5r-36/2024, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și Judecătoria Ungheni, și de dl avocat Alexandru Iachimciuc, în interesele dlui Dumitru Ududovici, în dosarul nr. 4-2985/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate au fost trimise la Curtea Constituțională, pe baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, de dl judecător Tudor Stambol de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, de dl judecător Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni și de dl judecător Corneliu Guzun de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor și a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituționalitate, Curtea a decis conexarea acestora într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicției constituționale, dosar căruia i-a atribuit numărul 85g/2024.

La 24 martie 2023, dl Andrei Racu a fost sancționat contravențional pentru încălcarea regulilor de circulație rutieră soldată cu deteriorarea bunurilor materiale ori cu cauzarea de vătămări corporale ușoare, potrivit articolului 242 alin. (1) din Codul contravențional.

Dl Andrei Racu a formulat o contestație împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și împotriva deciziei de sancționare emise de agentul constatator.

Deși agentul constatator a fost citat legal, acesta nu s-a prezentat în ședința de judecată, iar instanța de judecată a decis examinarea cauzei în lipsa acestuia, potrivit articolului 455 alin. (2) din Codul contravențional.

În cadrul examinării contestației, dl Andrei Racu a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „absența agentului constatator sau, după caz, a procurorului, citați în conformitate cu legislația, fără motiv întemeiat și fără înștiințarea prealabilă a instanței, nu împiedică judecarea cauzei contravenționale" din articolul 455 alin. (2) din Codul contravențional.

Printr-o încheiere din 27 martie 2024, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia.

La 4 decembrie 2023, dl Andrei Racu a fost sancționat contravențional pentru depășirea vitezei de circulație, potrivit articolului 236 alin. (1) din Codul contravențional.

Dl Andrei Racu a formulat o contestație împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și împotriva deciziei de sancționare emise de agentul constatator.

Deși agentul constatator a fost citat legal, acesta nu s-a prezentat în ședința de judecată, iar instanța de judecată a decis examinarea cauzei în lipsa acestuia, potrivit articolului 455 alin. (2) din Codul contravențional.

În cadrul examinării contestației, dl Andrei Racu a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „absența agentului constatator sau, după caz, a procurorului, citați în conformitate cu legislația, fără motiv întemeiat și fără înștiințarea prealabilă a instanței, nu împiedică judecarea cauzei contravenționale" din articolul 455 alin. (2) din Codul contravențional.

Printr-o încheiere din 3 mai 2024, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia.

La 18 august 2023, un agent constatator a întocmit în privința dlui Dumitru Ududovici un proces-verbal cu privire la contravenție pe baza articolului 336 alin. (1) din Codul contravențional, care sancționează nesubordonarea cu rea-voință dispoziției sau cererii legitime a colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept. Procesul-verbal cu privire la contravenție a fost transmis instanței de judecată pentru examinare în fond.

Deși agentul constatator a fost citat legal, acesta a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa. Instanța de judecată a decis examinarea cauzei în lipsa agentului constatator pe baza articolului 455 alin. (2) din Codul contravențional.

În cadrul examinării cauzei, dl avocat Alexandru Iachimciuc a ridicat, în interesele dlui Dumitru Ududovici, excepția de neconstituționalitate a cuvântului „nu" din articolul 455 alin. (2) din Codul contravențional.

Printr-o încheiere din 13 iunie 2024, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului contravențional, adoptat prin Legea nr. 218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Autorii excepțiilor afirmă că, deși teza întâi din articolul 455 alin. (1) din Codul contravențional prevede că prezența agentului constatator sau, după caz, a procurorului la ședința de judecare a cauzei contravenționale este obligatorie, teza a doua din aceeași normă stabilește că absența acestora, citați în conformitate cu legislația, fără motiv întemeiat și fără înștiințarea prealabilă a instanței, nu împiedică judecarea cauzei contravenționale.

Autorul sesizărilor nr. 85g/2024 și 109g/2024 consideră că teza a doua din norma contestată nu corespunde Constituției pentru că (i) nu este clar dacă prezența agentului constatator la ședința de judecare a cauzei este sau nu este obligatorie; (ii) absența agentului constatator care ar trebui să prezinte învinuirea la judecarea cauzei îi încalcă dreptul la o procedură în contradictoriu, iar contravenientul este privat de dreptul de a adresa întrebări agentului constatator pe marginea învinuirii. Totodată, autorul menționează că norma nu prevede cine susține învinuirea atunci când agentul constatator nu este prezent la ședința de judecare a cauzei contravenționale.

Autorul sesizării nr. 161g/2024 susține că în cazul examinării cauzei contravenționale în lipsa agentului constatator, judecătorul este nevoit să preia rolul acuzatorului în proces.

Autorii excepțiilor au menționat că prevederile contestate nu corespund exigenței calității legii și contravin articolelor 1 alin. (3), 6, 20, 21, 23, 26 și 54 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepțiile de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul contravențional, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textul „absența agentului constatator sau, după caz, a procurorului, citați în conformitate cu legislația, fără motiv întemeiat și fără înștiințarea prealabilă a instanței, nu împiedică judecarea cauzei contravenționale" și cuvântul „nu" din articolul 455 alin. (2) teza a doua din Codul contravențional. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Cutea observă că excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în cadrul unor procese aflate pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și al Judecătoriei Ungheni, care au ca obiect examinarea unor cauze contravenționale. Dat fiind faptul că instanțele de judecată au constatat că agentul constatator a fost citat în conformitate cu legislația, însă, fără un motiv întemeiat și fără înștiințarea prealabilă a instanței, nu s-a prezentat la ședința de judecare a cauzei contravenționale, Curtea consideră că textul contestat de autor ar putea fi aplicat în cauzele aflate pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, și al Judecătoriei Ungheni. Având în vedere că agentul constatator a solicitat examinarea cauzei contravenționale în lipsa sa, Curtea admite că și norma care conține cuvântul „nu" contestat de autorul sesizării nr. 161g/2024 poate fi aplicată în cauza aflată pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Curtea reține că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența a cel puțin unui drept garantat de Constituție (a se vedea DCC nr. 78 din 3 iunie 2021, § 17).

Autorii excepțiilor au susținut incidența articolelor 1 alin. (3) (

În jurisprudența sa, Curtea a subliniat că articolele 1 alin. (3), 6 și 23 din Constituție nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existența unei ingerințe în drepturile garantate de Constituție. Cu privire la articolul 54 din Constituție, Curtea reiterează că acesta îi impune un mod de analiză a caracterului proporțional al ingerințelor în drepturile fundamentale. Pentru a putea fi aplicat, de asemenea, trebuie să se constate incidența unui drept fundamental (DCC nr. 90 din 25 iulie 2023, § 19).

Deși autorul sesizărilor nr. 85g/2024 și nr. 109g/2024 a invocat incidența articolului 21 din Constituție, Curtea observă că acesta nu a motivat în ce măsură judecarea cauzei contravenționale în lipsa agentului constatator, care a fost citat în conformitate cu legislația, afectează prezumția nevinovăției sau un alt principiu constituțional care rezultă din această normă.

Cu referire la incidența articolelor 20 și 26 din Constituție, autorul sesizărilor nr. 85g/2024 și nr. 109g/2024 susține, în principal, că textul contestat, care stabilește că cauza contravențională poate fi judecată în absența agentului constatator sau, după caz, a procurorului, dacă au fost citați în conformitate cu legislația și nu au prezentat niciun motiv întemeiat și nici nu au înștiințat prealabil instanța despre lipsa acestora, nu corespunde exigenței calității legii și constituie o ingerință în exercițiul dreptului la o procedură în contradictoriu. Autorul menționează că în cazul examinării cauzei contravenționale în lipsa agentului constatator nu este clar cine va susține învinuirea și, prin urmare, contestatarul nu va înțelege de ce este învinuit. Suplimentar, autorul sesizării nr. 161g/2024 susține, în principal, că prevederile contestate obligă judecătorul să preia rolul acuzatorului în proces.

Curtea notează că articolul 20 din Constituție garantează dreptul de acces liber la justiție și își găsește corespondența în dispozițiile articolului 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (

Curtea a notat în jurisprudența sa că articolul 26 din Constituție își găsește corespondența în articolul 6 § 3 din Convenția Europeană și garantează în mod distinct dreptul la apărare (a se vedea DCC nr. 63 din 29 iunie 2023, § 21). Astfel, garanțiile stabilite de articolul 26 din Constituție reprezintă aspecte precise ale dreptului la un proces echitabil prevăzute de articolul 20 din Constituție și articolul 6 § 1 din Convenție (a se vedea

Curtea menționează că, potrivit Codului contravențional (articolele 400-423

Curtea reține că Codul contravențional stabilește, ca o regulă generală, că, „cauza contravențională se judecă de instanța de judecată în ședință publică, oral, nemijlocit și în contradictoriu" (articolul 452 alin.(1)). „Prezența agentului constatator sau, după caz, a procurorului la ședința de judecare a cauzei contravenționale, în cazul în care acesta este parte în cauza contravențională, este obligatorie" (articolul 455 alin. (2)). Rațiunea acestei din urmă obligații constă în necesitatea de a asigura o bună administrare a justiției, garantându-se, în acest sens, respectarea principiului contradictorialității. Totodată, teza a doua din articolul 455 alin. (2) din Codul contravențional prevede că absența agentului constatator sau, după caz, a procurorului, citați în conformitate cu legislația, fără motiv întemeiat și fără înștiințarea prealabilă a instanței, nu împiedică judecarea cauzei contravenționale.

Curtea observă că problema absenței părții acuzării de la ședințele de judecată a fost examinată cu mai multe ocazii de Curtea Europeană. Curtea Europeană a menționat că spre deosebire de cauzele civile în care o parte poate renunța la posibilitatea de a fi prezentă la o ședință de judecată, situația în materie penală sau asimilată poate fi diferită, deoarece, deși judecătorul este gardianul respectării procedurilor, ține de sarcina autorității publice într-o cauză penală să prezinte și să argumenteze acuzația penală în vederea unei dezbateri adversariale cu cealaltă parte (a se vedea

În acest context, Curtea observă că prevederile contestate de autori nu împiedică instanța de judecată să examineze cauza contravențională în mod imparțial. Prevederile contestate nu sugerează că în cazul neprezentării agentului constatator sau, după caz, a procurorului la ședința de judecată judecătorul își va asuma vreo funcție pe care trebuia să o îndeplinească partea acuzării, dacă era prezentă. Dimpotrivă, prevederile contestate au fost concepute pentru a proteja dreptul contestatarului la un proces echitabil și, respectiv, de a examina cauza contravențională cu celeritate atunci când agentul constatator a fost citat în conformitate cu legislația, însă nu s-a prezentat la ședința de judecată. Respectiv, judecătorul în cauză, fiind independent și imparțial, are prerogativa de a examina cauza pe baza materialelor dosarului contravențional și, în funcție de forța probantă a acestora, dar și în contradictoriu cu cele prezentate de alți participanți la proces, să adopte una din soluțiile prevăzute de articolul 462 alin. (5) din Codul contravențional.

De altfel, în lipsa prevederilor în discuție, instanța de judecată ar trebui să amâne examinarea cauzei contravenționale ori de câte ori agentul constatator nu se prezintă la ședința de judecare a cauzei, fără a aduce motive obiective. Curtea constată că cadrul legislativ incident asigură contestatarul că soluționarea cauzei sale contravenționale va avea loc în termen rezonabil. Prin urmare, Curtea observă că problema pe care o ridică autorul sesizării se referă la aplicarea legii într-un caz concret. Totuși, judecătorii de drept comun sunt cei care trebuie să asigure aplicarea corectă a legii procesuale, reieșind din circumstanțele concrete ale cauzei.

Așadar, Curtea conchide că prevederile contestate nu comit vreo ingerință nejustificată în articolele 20 și 26 din Constituție. Din acest motiv, Curtea reține că nici articolele 1 alin. (3), 6, 23 și 54 alin. (2) din Constituție nu sunt incidente.

Având în vedere cele menționate, Curtea reține că sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate în discuție nu întrunesc condițiile de admisibilitate și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.