Decizie nr. 72 din 24.06.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a punctului 3 al articolului I din Legea nr. 228 din 31 iulie 2024 cu privire la modificarea articolului I din Legea nr. 136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional), ridicată de dl avocat Victor Munteanu, în interesele dlui Alexandru Triteac, în dosarul nr. 1a-690/2024, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecători, format din dnii Marcel Juganari, Vitalie Pîslariuc și Ion Bulhac, de la Curtea de Apel Chișinău, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 28 iunie 2024, dl Alexandru Triteac și SRL „MMD", companie în care acesta are calitatea de administrator, au fost găsiți vinovați de corupere activă pe baza articolului 325 alin. (1) din Codul penal. Sentința a fost atacată cu apel.

În cadrul examinării cauzei în procedura de apel, dl avocat Victor Munteanu a ridicat, în interesele dlui Alexandru Triteac, excepția de neconstituționalitate a punctului 3 al articolului I din Legea nr. 228 din 31 iulie 2024 cu privire la modificarea articolului I din Legea nr. 136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional).

Printr-o încheiere din 17 decembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 136 din 6 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional), în vigoare din 7 septembrie 2024, sunt următoarele:

Articolul 325 va avea următorul cuprins:

Prevederile relevante ale Legii nr. 228 din 31 iulie 2024 cu privire la modificarea articolului I din Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional), în vigoare din 16 august 2024, sunt următoarele:

Articolul 325 va avea următorul cuprins:

Autorul sesizării susține că la 6 iunie 2024 Parlamentul a votat în lectură finală Legea nr. 136 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional). Modificările făcute prin această lege excludeau,

Totuși, la 31 iulie 2024 Parlamentul a adoptat Legea nr. 228, prin care a modificat articolul I din Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional), deși acesta din urmă nu era încă în vigoare. Modificările făcute de Legea nr. 228/2024 au introdus,

Așadar, autorul afirmă că legislatorul a modificat o lege care încă nu era în vigoare și a agravat situația persoanelor juridice care aveau o așteptare legitimă că nu vor fi sancționate pentru coruperea activă pe baza articolului 325 alin. (1) din Codul penal. Astfel, legislatorul a anulat posibilitatea persoanelor juridice acuzate de corupere activă de a solicita aplicarea legii penale mai favorabile.

De asemenea, autorul susține că Legea nr. 228/2024 a fost adoptată contrar articolului 62 din Legea cu privire la actele normative, care reglementează procedura de modificare a actelor normative. Acesta afirmă că actul normativ modificat de Legea nr. 228/2024 este, de fapt, Codul penal, nu Legea nr. 136/2024. Așadar, modificările introduse de Legea nr. 228/2024 ridică o problemă și din perspectiva legalității incriminării și a pedepsei.

În fine, autorul excepției susține că prevederea contestată este contrară articolelor 20, 22, 72, 74 și 76 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 228 din 31 iulie 2024, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție și a articolului 25 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituțională.

Curtea observă că autorul sesizării a ridicat excepția de neconstituționalitate a punctului 3 al articolului I din Legea nr. 228 din 31 iulie 2024 cu privire la modificarea articolului I din Legea nr. 136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional). Curtea notează că prevederea contestată nu a făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cadrul apelului împotriva sentinței de condamnare pentru corupere activă pe baza articolului 325 alin. (1) din Codul penal. Astfel, Curtea admite că prevederea contestată ar putea fi relevantă în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Autorul afirmă incidența articolelor 20 (

Referitor la incidența articolului 20 din Constituție, Curtea nu poate identifica în această cauză, în mod rezonabil, nicio critică de neconstituționalitate care să afirme încălcarea accesului liber la justiție. În acest sens, simpla enumerare a unor articole din Constituție nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 16 din 14 martie 2024, § 15).

Referitor la incidența articolului 22 din Constituție, Curtea reține că acesta garantează, în concordanță cu prevederile articolului 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, principiul legalității incriminării și a pedepsei penale (

Autorul excepției susține că prin modificarea Legii nr. 136/2024 până la intrarea ei în vigoare legislatorul a anulat posibilitatea aplicării legii mai blânde în privința persoanelor juridice pentru infracțiunea de corupere activă.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a menționat că articolul 7 din Convenție interzice aplicarea retroactivă a legii penale. Cu titlu de excepție se admite aplicarea retroactivă a legii penale mai blânde. Deși nu este un principiu prevăzut în mod expres în articolul 7 din Convenție, acesta a fost stabilit pentru prima data în cauza

Așadar, pentru a pune în discuție aplicarea principiului legii penale mai blânde, trebuie mai întâi să se constate că există o lege adoptată după comiterea infracțiunii, în vigoare la data pronunțării hotărârii și care îi este mai favorabilă acuzatului. În acest sens, Curtea observă că legea despre care autorul pretinde că i-ar fi fost mai favorabilă, deși adoptată de Parlament, nu a intrat în vigoare. Prin urmare, articolul 22 din Constituție nu este incident în această cauză.

Referitor la opțiunea legislatorului de a modifica ulterior Legea nr. 136/2024 până la intrarea ei în vigoare, Curtea menționează că, pe baza articolului 72 alin. (3) lit. n) din Constituție, Parlamentul se bucură de o marjă discreționară la elaborarea politicii penale naționale, în particular atunci când decide dacă o conduită trebuie incriminată sau dacă unele fapte trebuie sancționate penal (a se vedea DCC nr. 43 din 14 mai 2024, § 28).

Totodată, atât Legea nr. 136/2024, cât și Legea nr. 228/2024, care o modifică parțial pe cea dintâi, sunt legi organice adoptate conform articolului 74 din Constituție.

De asemenea, articolul 76 din Constituție îi acordă Parlamentului prerogativa de a stabili în textul legii adoptate o dată la care aceasta va intra în vigoare. Această dată nu poate preceda data publicării legii (a se vedea DCC nr. 118 din 28 septembrie 2023, § 27).

Mai mult, Curtea reține că legislatorul a prevăzut posibilitatea modificării actului normativ adoptat de Parlament dacă nu a survenit data intrării în vigoare (articolul 64 alin. (4) din Legea cu privire la actele normative).

Astfel, referitor la criticile de neconstituționalitate invocate de autorul sesizării, Curtea reține că prin adoptarea punctului 3 al articolului I din Legea nr. 228 din 31 iulie 2024 cu privire la modificarea articolului I din Legea nr. 136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional), Parlamentul a acționat în limitele competenței sale stabilite în articolele 72, 74 și 76 din Constituție.

Pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.