Decizie nr. 14 din 14.03.2024

La originea cauzei se află sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală, ridicate de dl Ion Negură și dna Nadejda Negură, în dosarele nr. 10-15/2023, nr. 10-20/2023, nr. 10-8/2023, nr. 10-16/2023, nr. 10-18/2023, nr. 10-11/2023, nr. 10-21/2023, nr. 10-7/2023, nr. 10-26/2023, nr. 1-23058953-05-10r-16112023, nr. 10r-81/2023, nr. 10-29/2023, nr. 10-24/2023, nr. 10-23/2023, nr. 10r-1176/2023, nr. 10-12/2023, nr. 10-2/2024, nr. 10-1/2024, nr. 10-10/2023, nr. 10-34/2023 și nr. 10-9/2023, pendinte la Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, Curtea de Apel Cahul, Curtea de Apel Comrat și Curtea de Apel Chișinău.

Sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate au fost trimise la Curtea Constituțională, pe baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, de dl judecător Vitalie Muntean de la Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, de un complet de judecători de la Curtea de Apel Cahul, format din dnele Galina Vavrin și Natalia Bondarenco și dl Ion Dănăilă, de un complet de judecători de la Curtea de Apel Comrat, format din dnii Ștefan Starciuc, Grigori Colev și Dmitrii Fujenco, și de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chișinău, format din dnii Marcel Juganari și Ion Bulhac și dna Elena Cojocari.

Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor și a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituționalitate, Curtea a decis conexarea acestora într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicției constituționale, dosar căruia i-a atribuit numărul 254g/2023. ÎN FAPT A. Circumstanțele litigiilor principale Circumstanțele cauzei nr. 10-15/2023 (sesizarea nr. 254g/2023)

Dl Ion Negură și dna Nadejda Negură i-au adresat organului de urmărire penală o plângere prin care solicită tragerea la răspundere penală a unui judecător pe baza articolului 327 din Codul penal (abuzul de putere sau abuzul de serviciu).

Procurorul cazului a emis o ordonanță prin care a constatat lipsa unei bănuieli rezonabile privind comiterea infracțiunii de abuz de putere sau abuz de serviciu și a refuzat examinarea plângerii penale. Dl Ion Negură și dna Nadejda Negură au contestat ordonanța procurorului la judecătorul de instrucție.

În cadrul examinării contestației, dl Ion Negură și dna Nadejda Negură au ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 15 noiembrie 2023, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10-20/2023 (sesizarea nr. 255g/2023)

Dl Ion Negură și dna Nadejda Negură au adresat organului de urmărire penală o plângere prin care solicită tragerea la răspundere penală a unui angajat din cadrul Inspectoratului de Poliție Cimișlia pe baza articolului 327 din Codul penal (abuzul de putere sau abuzul de serviciu).

Procurorul cazului a emis o ordonanță prin care a constatat lipsa unei bănuieli rezonabile în privința comiterii infracțiunii de abuz de putere sau abuz de serviciu și a refuzat examinarea plângerii penale. Dl Ion Negură și dna Nadejda Negură au contestat ordonanța procurorului la judecătorul de instrucție.

În cadrul examinării contestației, dl Ion Negură și dna Nadejda Negură au ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 14 noiembrie 2023, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10-8/2023 (sesizarea nr. 256g/2023)

Dl Ion Negură și dna Nadejda Negură au contestat la procurorul ierarhic superior o ordonanță emisă de alt procuror, prin care li s-a refuzat examinarea unei plângeri penale. Procurorul ierarhic superior a respins această contestație. Dl Ion Negură și dna Nadejda Negură au contestat ordonanța procurorului ierarhic superior la judecătorul de instrucție.

În cadrul examinării contestației, dl Ion Negură și dna Nadejda Negură au ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 14 noiembrie 2023, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10-16/2023 (sesizarea nr. 257g/2023)

Dl Ion Negură și dna Nadejda Negură au adresat o plângere la Procuratura Generală împotriva răspunsurilor oferite de Procuratura raionului Cimișlia pe marginea unor cereri formulate de primii. Adjunctul Procurorului General a emis o ordonanță și a respins această plângere. Dl Ion Negură și dna Nadejda Negură au contestat această ordonanță la judecătorul de instrucție.

În cadrul examinării contestației, dl Ion Negură și dna Nadejda Negură au ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 14 noiembrie 2023, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10-18/2023 (sesizarea nr. 258g/2023)

Dna Nadejda Negură a contestat la judecătorul de instrucție o ordonanță emisă de procurorul ierarhic superior prin care i s-a respins plângerea ca fiind neîntemeiată.

În cadrul examinării contestației, dna Nadejda Negură a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 15 noiembrie 2023, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10-11/2023 (sesizarea nr. 259g/2023)

Dl Ion Negură și dna Nadejda Negură au contestat la judecătorul de instrucție o ordonanță emisă de procurorul ierarhic superior prin care i s-a respins plângerea pentru că a fost depusă tardiv.

În cadrul examinării contestației, dl Ion Negură și dna Nadejda Negură au ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 15 noiembrie 2023, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10-21/2023 (sesizarea nr. 262g/2023)

Pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, se află plângerea depusă de dl Ion Negură și dna Nadejda Negură prin care se contestă acțiunile procurorului-șef al Procuraturii raionului Cimișlia.

În cadrul examinării plângerii, dl Ion Negură și dna Nadejda Negură au ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 20 noiembrie 2023, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr.10-7/2023 (sesizarea nr. 263g/2023)

Pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, se află plângerea depusă de dna Nadejda Negură prin care se contestă acțiunile procurorului-șef al Procuraturii raionului Cimișlia.

În cadrul examinării plângerii, dna Nadejda Negură a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 20 noiembrie 2023, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10-26/2023 (sesizarea nr. 264g/2023)

Pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, se află plângerea depusă de dna Nadejda Negură prin care se contestă acțiunile procurorului-șef al Procuraturii raionului Cimișlia.

În cadrul examinării plângerii, dna Nadejda Negură a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 20 noiembrie 2023, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 1-23058953-05-10r-16112023 (sesizarea nr. 268g/2023)

Pe rolul Curții de Apel Cahul se află în procedură de recurs plângerea formulată de dna Nadejda Negură și dl Ion Negură prin care se contestă ordonanțele emise de Procuratura UTA Găgăuzia privind refuzul examinării plângerii penale pe baza articolului 274 din Codul de procedură penală.

În cadrul examinării recursului, dna Nadejda Negură și dl Ion Negură au ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 5 decembrie 2023, instanța de recurs a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10r-81/2023 (sesizarea nr. 273g/2023)

Pe rolul Curții de Apel Comrat se află în procedură de recurs plângerea formulată de dl Ion Negură prin care se contestă o ordonanță emisă de procurorul-șef al Procuraturii raionului Cimișlia privind refuzul examinării plângerii penale pe baza articolului 274 din Codul de procedură penală.

În cadrul examinării recursului, dl Ion Negură a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 12 decembrie 2023, instanța de recurs a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10-29/2023 (sesizarea nr. 278g/2023)

Pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, se află plângerea depusă de dna Nadejda Negură prin care se contestă o ordonanță emisă de procurorul-șef al Procuraturii raionului Cimișlia privind refuzul examinării plângerii penale pe baza articolului 274 din Codul de procedură penală.

În cadrul examinării plângerii, dna Nadejda Negură a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 13 decembrie 2023, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10-24/2023 (sesizarea nr. 279g/2023)

Pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, se află plângerea depusă de dna Nadejda Negură și dl Ion Negură prin care se contestă o ordonanță emisă de procurorul-șef al Procuraturii raionului Cimișlia privind respingerea unei plângeri.

În cadrul examinării plângerii, dna Nadejda Negură și dl Ion Negură au ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 12 decembrie 2023, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10-23/2023 (sesizarea nr. 280g/2023)

Pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, se află plângerea depusă de dna Nadejda Negură prin care se contestă o ordonanță emisă de procurorul-șef al Procuraturii raionului Cimișlia privind respingerea unei plângeri.

În cadrul examinării plângerii, dna Nadejda Negură a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 12 decembrie 2023, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10r-1176/2023 (sesizarea nr. 39g/2024)

Pe rolul Curții de Apel Chișinău se află în procedură de recurs plângerea formulată de dna Nadejda Negură și dl Ion Negură prin care se contestă rezultatul examinării unei plângeri de către un procuror.

În cadrul examinării recursului, dna Nadejda Negură și dl Ion Negură au ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 7 februarie 2024, instanța de recurs a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10-12/2023 (sesizarea nr. 40g/2024)

Pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, se află plângerea depusă de dna Nadejda Negură și dl Ion Negură prin care se contestă o ordonanță emisă de procurorul-șef al Procuraturii raionului Leova privind respingerea unei plângeri.

În cadrul examinării plângerii, dna Nadejda Negură și dl Ion Negură au ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 30 ianuarie 2024, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10-2/2024 (sesizarea nr. 41g/2024)

Pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, se află plângerea depusă de dl Ion Negură prin care se contestă o ordonanță emisă de procurorul general interimar privind respingerea unei plângeri.

În cadrul examinării plângerii, dl Ion Negură a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 24 ianuarie 2024, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10-1/2024 (sesizarea nr. 42g/2024)

Pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, se află plângerea depusă de dna Nadejda Negură prin care se contestă o ordonanță emisă de procurorul general interimar privind respingerea unei plângeri.

În cadrul examinării plângerii, dna Nadejda Negură a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 24 ianuarie 2024, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10-10/2023 (sesizarea nr. 43g/2024)

Pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, se află plângerea depusă de dna Nadejda Negură și dl Ion Negură prin care se contestă o ordonanță emisă de procurorul-șef al Procuraturii raionului Cimișlia privind respingerea unei plângeri.

În cadrul examinării plângerii, dna Nadejda Negură și dl Ion Negură au ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 30 ianuarie 2024, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10-34/2023 (sesizarea nr. 44g/2024)

Pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, se află plângerea depusă de dl Ion Negură prin care se contestă o ordonanță emisă de procurorul general interimar privind respingerea unei plângeri.

În cadrul examinării plângerii, dl Ion Negură a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 24 ianuarie 2024, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. Circumstanțele cauzei nr. 10-9/2023 (sesizarea nr. 45g/2024)

Pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, se află plângerea depusă de dna Nadejda Negură și dl Ion Negură prin care se contestă o ordonanță emisă de procurorul-șef al Procuraturii raionului Cimișlia privind respingerea unei plângeri.

În cadrul examinării plângerii, dna Nadejda Negură și dl Ion Negură au ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților, cărora li se comunică data examinării plângerii.

Printr-o încheiere din 30 ianuarie 2024, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 20 Accesul liber la justiție „(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.” Articolul 21 Prezumția nevinovăției „Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale.” Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „[...] (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.” Articolul 26 Dreptul la apărare „(1) Dreptul la apărare este garantat. (2) Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale. (3) În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. [...].” Articolul 119 Folosirea căilor de atac „Împotriva hotărîrilor judecătorești, părțile interesate și organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condițiile legii.” Articolul 124 Procuratura „(1) Procuratura este o instituție publică autonomă în cadrul autorității judecătorești, ce contribuie la înfăptuirea justiției, apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanei, societății și statului prin intermediul procedurilor penale și al altor proceduri prevăzute de lege. [...].”

Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele: Articolul 313 Plângerea împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale organului de urmărire penală și ale organului care exercită activitate specială de investigații „[...] (4) Plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 30 de zile, fără prezența părților , cărora li se comunică data examinării plângerii. Judecătorul, printr-o încheiere motivată, poate dispune fixarea ședinței pentru prezentare la proces, cu citarea procurorului, a persoanei care a depus plângerea, precum și a persoanelor ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin admiterea plângerii. Neparticiparea în ședință a procurorului, a persoanei care a depus plângerea și/sau a persoanelor ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin admiterea plângerii nu împiedică examinarea acesteia. În ambele cazuri, procurorul este obligat să prezinte în instanță materialele corespunzătoare în termen de 5 zile de la înștiințare. În cazul examinării plângerii în cadrul ședinței de judecată, dau explicații procurorul, persoana care a depus plângerea și persoanele ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin admiterea plângerii. [...] (6) Încheierea judecătorului de instrucție este irevocabilă, cu excepția încheierilor privind refuzul în pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale și reluarea urmăririi penale, care pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile de la data comunicării și se vor judeca conform art.4 47 și 448, în lipsa părților.” [în redactarea Legii nr. 245 din 31 iulie 2023, în vigoare din 22 august 2023] ÎN DREPT A. Argumentele autorilor excepțiilor

Autorii excepțiilor afirmă că, potrivit articolului 313 alin. (4) din Codul de procedură penală, plângerea împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale organului de urmărire penală și ale organului care exercită activitatea specială de investigație se examinează de către judecătorul de instrucție, fără prezența părților.

Autorii consideră că examinarea acestor plângeri în lipsa părților limitează accesul la justiție al persoanelor afectate. Autorii menționează că accesul efectiv la justiție implică posibilitatea oricărei persoane de a-și prezenta oral argumentele în fața unui judecător. Prevederile contestate îi privează de acest drept.

Deși teza a doua din articolul 313 alin. (4) din Cod prevede că, printr-o încheiere motivată, judecătorul poate dispune fixarea unei ședințe de judecată, cu citarea procurorului, a persoanei care a depus plângerea, precum și a persoanelor ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin admiterea plângerii, aceste prevederi nu corespund exigenței calității legii. Autorii susțin că aceste prevederi (i) acordă o marjă discreționară judecătorului de instrucție în privința emiterii unei astfel de încheieri și există riscul abuzului în unele cazuri; (ii) obligă judecătorul de instrucție să se antepronunțe în privința plângerii pentru că, odată cu emiterea unei astfel de încheieri, el este obligat să admită plângerea.

Totodată, autorii susțin că textul contestat din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală a fost introdus prin Legea nr. 245 din 31 iulie 2023, însă în proiectul inițial, autorii cu drept de inițiativă legislativă nu au prevăzut ca plângerile să fie examinate de judecătorul de instrucție în lipsa părților. Autorii menționează că legislatorul a încălcat procedura de adoptare a legilor prevăzută de Legea cu privire la actele normative.

În motivarea incidenței normelor constituționale, autorii au enumerat articolele 20, 21, 23, 26, 119 și 124 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepțiile de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Obiectul excepțiilor de neconstituționalitate îl constituie textul „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Curtea constată că prevederile contestate în actuala redactare au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate, fiind pronunțată DCC nr. 12 din 6 martie 2024. Pentru că această situație nu constituie un impediment pentru controlul de constituționalitate al acelorași prevederi din perspectiva altor critici de neconstituționalitate, Curtea va verifica dacă sesizarea conține argumente noi sau dacă există circumstanțe de ordin general care să justifice o altă soluție privind admisibilitatea.

Cutea observă că excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în cadrul unor procese aflate pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, al Curții de Apel Cahul, al Curții de Apel Comrat și al Curții de Apel Chișinău, care au ca obiect examinarea plângerilor formulate împotriva unor ordonanțe ale procurorilor. Pentru că articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală se referă la procedura examinării unor astfel de plângeri de către judecătorul de instrucție, Curtea consideră că textul contestat din aceste prevederi poate fi aplicat în cauzele aflate pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga. În cazul plângerilor aflate în procedura de recurs sunt aplicabile alte prevederi din Cod. Totuși, Curtea admite că Curtea de Apel Cahul, Curtea de Apel Comrat și Curtea de Apel Chișinău ar putea verifica, ca instanțe de recurs, prin prisma normei contestate, dacă plângerile examinate de judecătorul de instrucție trebuiau examinate cu prezenta părților.

Curtea reține că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența a cel puțin unui drept garantat de Constituție (a se vedea DCC nr. 78 din 3 iunie 2021, § 17).

Autorii excepțiilor au susținut incidența articolelor 20 ( accesul liber la justiție ), 21 ( prezumția nevinovăției ), 23 ( dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle ), 26 ( dreptul la apărare ), 119 ( folosirea căilor de atac ) și 124 ( procuratura ) din Constituție.

Deși autorii excepțiilor au invocat articolele 119 și 124 din Constituție, Curtea observă că aceștia nu au motivat în ce măsură examinarea plângerilor adresate judecătorului de instrucție în lipsa părților afectează vreun principiu constituțional. Curtea reamintește că procedurile din fața sa au un caracter adversarial, iar autorul sesizării trebuie să-și precizeze argumentele juridice. De altfel, dacă ar proceda la examinarea unei excepții de neconstituționalitate neargumentate, Curtea s-ar substitui autorului acesteia în privința formulării unor critici de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr. 183 din 25 noiembrie 2021, § 20).

Cu privire la incidența articolului 21 din Constituție, care garantează prezumția de nevinovăție, Curtea subliniază că acest principiu presupune că orice persoană acuzată de comiterea unui delict este prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că orice persoană este considerată nevinovată până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești de condamnare (a se vedea DCC nr. 4 din 20 ianuarie 2020, § 22).

Curtea notează că prevederile contestate de autori nu implică stabilirea vinovăției sau a nevinovăției persoanei și nici răspunderea lor penală, acestea fiind chestiuni a căror soluționare ține de competența instanțelor judecătorești care examinează fondul cauzei penale. Așadar, prevederile contestate nu se referă la stabilirea unei acuzații în materie penală, ci la controlul judiciar efectuat de judecătorul de instrucție împotriva acțiunilor și actelor pretins ilegale ale organului de urmărire penală și ale organului care exercită activitate specială de investigație. Prin urmare, Curtea notează că articolul 21 din Constituție nu este incident în această cauză.

Referitor la incidența articolelor 20 și 26 din Constituție, autorii susțin că norma contestată, care stabilește că plângerile adresate judecătorului de instrucție vor fi examinate fără prezența părților, privează persoana de dreptul de a-și prezenta argumentele și probele în fața judecătorului de instrucție.

În acest context, Curtea menționează că articolul 20 din Constituție garantează dreptul de acces liber la justiție și își găsește corespondența în dispozițiile articolului 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Totodată, articolul 26 din Constituie, care garantează în mod distinct dreptul la apărare, își găsește corespondența în articolul 6 § 3 din Convenție (DCC nr. 37 din 30 martie 2021, §§ 32-33).

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a menționat că, atunci când examinează un capăt de cerere bazat pe articolul 6, ea verifică dacă procedurile penale au avut un caracter echitabil, în întregul lor ( Prade v. Germania , 3 martie 2016, § 33; Dimitrov și Momin v. Bulgaria , 7 iunie 2018, § 51).

Sub acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că articolul 6 din Convenție nu garantează, în sine, dreptul de a începe urmărirea penală sau condamnarea penală a unor terți ( Mustafa Tunç și Fecire Tunç v. Turcia [MC], 14 aprilie 2015, § 218). În cauza Doorson v. Olanda , 26 martie 1996, § 70, Curtea Europeană a reținut că dreptul la un proces echitabil nu presupune să se aibă în vedere drepturile victimelor chemate să depună mărturie. Interesele victimelor sunt protejate de aspectele procedurale ale unor drepturi din Convenție, care impun ca statele membre la aceasta să-și organizeze procedurile penale astfel încât interesele în discuție să nu fie periclitate în mod nejustificat (a se vedea și Marcello Viola v. Italia , 5 octombrie 2006, § 51) (a se vedea, mutatis mutandis , DCC nr. 66 din 18 mai 2021, § 31).

În jurisprudența sa, Curtea a reținut că articolele 20 și 26 din Constituție nu sunt incidente în contextul accesului victimelor și al părților vătămate la materialele dosarului la etapa urmăririi penale, pentru că autorul sesizării nu și-a raportat critica la vreun articol din Constituție care garantează un drept fundamental aplicabil în cazul victimelor infracțiunii (a se vedea Decizia nr. 66 din 18 mai 2021, §§ 32-33).

În schimb, în Hotărârea nr. 31 din 29 noiembrie 2018, problema pe care a ridicat-o autorul sesizării făcea parte din câmpul de aplicare al articolului 24 alin. (2) ( dreptul la viață și la integritate fizică și psihică ) din Constituție, privit sub aspect procedural, iar Curtea a constatat că asigurarea participării efective a părții vătămate la urmărirea penală reprezintă un element al aspectului procedural al dreptului de a nu fi supus relelor-tratamente, o obligație care le revine autorităților Republicii Moldova din perspectiva articolului 24 alin. (2) din Constituție (a se vedea §§ 35, 48 din hotărâre).

În această cauză, Curtea observă că autorii sesizărilor nu și-au raportat criticile la vreun articol din Constituție care garantează un drept substanțial aplicabil în cazul victimelor infracțiunii și nu au venit cu argumente care țin de încălcarea unui asemenea drept. Prin urmare, articolele 20 și 26 din Constituție nu sunt incidente.

Cu referire la argumentele avansate de autori potrivit cărora teza a doua din norma contestată nu corespunde exigenței calității legii și acordă o marjă discreționară judecătorului de instrucție în privința emiterii unei încheieri prin care să fie dispusă examinarea plângerii cu prezența părților (a se vedea § 73), Curtea notează că critici similare au fost analizate în Decizia nr. 12 din 6 martie 2024.

Curtea a notat că pot exista plângeri care trebuie examinate cu prezența părților, însă acest fapt urmează a fi stabilit în fiecare caz concret de către judecătorul de instrucție, în funcție de circumstanțele și complexitatea cauzei. Totodată, Curtea a subliniat că, potrivit noilor modificări ale Legii nr. 245 din 31 iulie 2023, legislatorul a extins perioada de soluționare a plângerilor de la 10 zile la 30 de zile, timp în care judecătorul de instrucție are posibilitatea să constate dacă o anumită plângere trebuie examinată cu prezența părților.

Mai mult, Curtea a menționat că încheierile judecătorului de instrucție privind refuzul de pornire a urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale și reluarea urmăririi penale pot fi contestate cu recurs și, la cererea motivată a părților, instanța de recurs poate dispune, printr-o încheiere motivată, stabilirea ședinței de judecată cu citarea părților pentru participare la proces (a se vedea articolele 313 alin. (6) și 447 alin. (3) din Codul de procedură penală) (a se vedea DCC nr. 12 din 6 martie 2024, §§ 35, 37-39).

În concluzie, Curtea a reținut că alegerea unei opțiuni privind modul de soluționare a plângerilor adresate judecătorului de instrucție ține de competența legislatorului și nu constituie o problemă de constituționalitate, de vreme ce există posibilitatea desfășurării unei ședințe atunci când este necesar într-o cauză concretă și există suficiente garanții apte să asigure caracterul echitabil al procedurilor penale (DCC nr. 12 din 6 martie 2024, § 40).

De vreme ce nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele menționate în Decizia nr. 12 din 6 martie 2024 rămân valabile și în prezenta cauză.

Cu privire la pretinsa nerespectare de către Parlament a procedurii de adoptare a normei contestate (a se vedea § 74), Curtea reține că normele constituționale invocate de autorii sesizării nu stabilesc condiții pe care Parlamentul trebuie să le respecte în procedura de adoptare a legilor.

Constituția stabilește că Parlamentul trebuie să respecte anumite condiții atunci când adoptă o lege organică, cum ar fi cvorumul decizional, votul majorității deputaților aleși, cel puțin două lecturi, trimiterea legii spre promulgare și publicarea legii în Monitorul Oficial (articolele 74 alin. (1), (4) și 76). Cu privire la alte reguli de ordin procedural, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că acestea sunt susceptibile să fie supuse controlului de constituționalitate doar în măsura în care se demonstrează că încălcarea unei asemenea prevederi ar echivala cu încălcarea unuia dintre principiile constituționale fundamentale privind procedura de adoptare a legilor. În acest context, pentru a asigura un remediu efectiv împotriva viciilor de procedură care au fost admise eventual de Parlament la adoptarea legilor, Curtea și-a extins competența la examinarea atât a respectării regulilor parlamentare stabilite expres de Constituție, cât și a regulilor care rezultă în mod implicit din Constituție (a se vedea DCC nr. 109 din 29 septembrie 2020, § 22; a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 14 din 27 aprilie 2021, §§ 30-31).

În această cauză, Curtea observă că autorii sesizării nu au argumentat care principiu constituțional care guvernează desfășurarea procedurilor parlamentare a fost încălcat prin faptul că prevederile contestate nu se regăseau în textul inițial al proiectului de lege, dar au fost incluse prin amendament de către Comisia juridică, numiri și imunități din cadrul Parlamentului.

Pentru că autorii sesizărilor nu au demonstrat incidența unor drepturi fundamentale, Curtea subliniază că nici articolul 23 din Constituție nu este incident.

Având în vedere cele menționate, Curtea reține că sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate în discuție nu întrunesc condițiile de admisibilitate și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională D E C I D E: 1 . Se declară inadmisibile sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a textului „fără prezența părților” din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală, ridicate de dl Ion Negură și dna Nadejda Negură, în dosarele nr. 10-15/2023, nr. 10-20/2023, nr. 10-8/2023, nr. 10-16/2023, nr. 10-18/2023, nr. 10-11/2023, nr. 10-21/2023, nr. 10-7/2023, nr. 10-26/2023, nr. 1-23058953-05-10r-16112023, nr. 10r-81/2023, nr. 10-29/2023, nr. 10-24/2023, nr. 10-23/2023, nr. 10r-1176/2023, nr. 10-12/2023, nr. 10-2/2024, nr. 10-1/2024, nr. 10-10/2023, nr. 10-34/2023 și nr. 10-9/2023, pendinte la Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, Curtea de Apel Cahul, Curtea de Apel Comrat și Curtea de Apel Chișinău. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte de ședință Liuba ȘOVA Chișinău, 14 martie 2024 DCC nr. 14 Dosarul nr. 254g/2023