Decizie nr. 4 din 20.01.2020

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 282 din Codul de procedură penală, cu privire la omisiunea de a reglementa durata maximă de menținere a statutului de învinuit al persoanei, ridicată de către dl avocat Vasile Pruteanu în dosarul nr. 10-1362/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de către dl judecător Constantin Damaschin din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Pe 24 noiembrie 2008, a fost pornită cauza penală nr. 2008990277 potrivit articolului 248 alin. (5) lit. d) [contrabandă] din Codul penal.

Pe 2 februarie 2009, dl Vladislav Căruceru, procuror în cadrul Procuraturii Generale, i-a înaintat dlui Oleg Clipa învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de articolul 248 alin. (5) lit. d) din Codul penal.

Pe 29 februarie 2016, dl Vitalie Codreanu, procuror în cadrul Procuraturii Generale, a emis o ordonanță privind suspendarea urmăririi penale potrivit articolului 287

Pe 18 iulie 2019, dl avocat Vasile Pruteanu, care îl reprezintă pe dl Oleg Clipa, a înaintat o cerere către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, prin care a solicitat reluarea urmăririi penale și scoaterea dlui Oleg Clipa de sub urmărire penală.

Dl Ion Brînză, procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a comunicat răspunsul nr. 16-317/08-5772 din 24 iulie 2019, prin care a informat că la această etapă a procesului penal lipsesc motive pentru reluarea urmăririi penale și adoptarea deciziilor solicitate.

Dl avocat Vasile Pruteanu a contestat acest răspuns în conformitate cu articolul 313 [plângerea împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale organului de urmărire penală și ale organului care exercită activitate specială de investigații] din Codul de procedură penală, în fața unui judecător de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Totodată, dl avocat Vasile Pruteanu a solicitat obligarea procurorului de a lichida încălcările identificate ale drepturilor și libertăților omului prin reluarea urmăririi penale și prin scoaterea dlui Oleg Clipa de sub urmărire penală.

Pe 10 octombrie 2019, dl avocat Vasile Pruteanu, care îl reprezintă pe dl Oleg Clipa, a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 282 din Codul de procedură penală, cu privire la omisiunea de a reglementa durata maximă de menținere a persoanei în calitate de învinuit.

Prin încheierea din 5 noiembrie 2019, dl judecător Constantin Damaschin din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a admis cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului de procedură penală sunt următoarele:

În argumentarea excepției de neconstituționalitate, autorul ei susține că lipsa unui termen de menținere a statutului de învinuit al persoanei constituie o omisiune legislativă contrară Constituției, iar această omisiune generează încălcarea dreptului constituțional al persoanei de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle.

Potrivit autorului excepției, dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 16, 21, 23, 27, 28 și 54 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de către dl avocat Vasile Pruteanu, în dosarul nr. 10-1362/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea unei contestații împotriva unui refuz al procurorului de a relua urmărirea penală și de a-l scoate pe învinuit de sub urmărire penală. Contestația în discuție a fost formulată, între altele, în baza articolului 313 [plângerea împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale organului de urmărire penală și ale organului care exercită activitate specială de investigați] din Codul de procedură penală. Prin urmare, Curtea admite că instanța de judecată va aplica sau va ține cont de prevederile criticate în analiza sa cu privire la legalitatea răspunsului procurorului.

Curtea a mai reținut că prevederile aplicabile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Cu privire la pretinsa încălcare a articolelor 16, 27 și 28 din Constituție, Curtea constată că autorul nu a argumentat incidența acestora în prezenta cauză.

Curtea reține că articolul 21 din Constituție garantează principiul prezumției de nevinovăție, potrivit căruia orice persoană acuzată de comiterea unui delict este prezumată nevinovată până atunci când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale. Astfel, Curtea subliniază că orice persoană este considerată nevinovată până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești de condamnare.

În conformitate cu articolul 6 § 2 din Convenția Europeană, orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până atunci când vinovăția sa va fi legal stabilită.

Cu privire la invocarea principiului constituțional al prezumției nevinovăției, garantat de articolul 21 din Constituție, Curtea efectuează doar analize abstracte cu privire la legile contestate și constată că acesta este inaplicabil în prezenta cauză.

Curtea consideră că trebuie să examineze sesizarea în discuție și din perspectiva respectării garanțiilor dreptului la un proces echitabil, inclusiv a dreptului la examinarea și la judecarea cauzei

Pentru a elucida problemele ridicate în sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, Curtea va examina prevederile contestate din perspectiva articolului 20, coroborat cu articolul 23 alin. (2) din Constituție.

Curtea constată că modalitatea înaintării acuzării este prevăzută de lege (articolul 282 din Codul de procedură penală), fără a fi stabilit un termen fix de menținere a persoanei în calitate de învinuit, astfel, fiind în prezența unei omisiuni legislative.

În jurisprudența sa, Curtea a reținut că omisiunea legislativă constituie obiect de examinare al Curții Constituționale dacă prin aceasta este afectat un drept constituțional fundamental (a se vedea, în acest sens, HCC nr. 19 din 3 iulie 2018, § 59).

Curtea reține că Constituția nu prevede termenul de menținere a statutului de învinuit al persoanei. Mai mult, Constituția nu-i impune legislatorului obligația de a institui un termen de menținere a statutului de învinuit al persoanei.

Totuși, Curtea constată că articolul 20 din Constituție garantează,

În acest sens, Curtea reține că termenul de menținere a statutului de învinuit al persoanei trebuie dedus din termenul rezonabil garantat de articolul 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de articolul 20 din Constituție. În materie penală, acest drept urmărește ca persoana să nu fie subiectul unei acuzații pentru o perioadă îndelungată de timp.

În acest context, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a stabilit că

De asemenea, în vederea evaluării termenului rezonabil de desfășurare a procesului penal, articolul 20 alin. (2) din Codul de procedură penală prevede următoarele criterii: 1) complexitatea cazului; 2) comportamentul participanților la proces; 3) conduita organului de urmărire penală și a instanței de judecată; 3

Așadar, Curtea menționează că termenul de menținere a persoanei în calitate de învinuit trebuie să fie unul rezonabil. Acest termen nu poate fi stabilit

Sub acest aspect, Curtea notează că respectarea termenului rezonabil la etapa urmăririi penale este asigurată de către procuror; la judecarea contestațiilor măsurilor întreprinse de procuror – de către judecătorul de instrucție; iar la judecarea cazului – de către instanța de judecată.

În prezenta cauză, Curtea observă că pentru evitarea cazurilor de încălcare a termenului rezonabil în situația pornirii urmăririi penale în privința mai multor făptuitori, dintre care doar unii sunt identificați, legislația procesual-penală prevede disjungerea cauzei penale în privința persoanei identificate, conform articolului 279

Curtea Europeană a reținut că aflarea persoanei într-o stare de incertitudine cu privire la viitorul său pentru o perioadă îndelungată de timp, ținând cont de faptul că risca o condamnare penală, este contrară articolului 6 din Convenție. Curtea Europeană a subliniat că acuzatul are dreptul la examinarea cazului său cu o diligență specială și că, în materie penală, articolul 6 din Convenție este conceput pentru

;

;

).

Totodată, Curtea menționează că la nivel național a fost instituit un mecanism pentru redresarea încălcărilor termenului rezonabil,

Mai mult, Curtea constată că încălcarea termenului rezonabil pentru examinarea cazului constituie o circumstanță atenuantă la individualizarea pedepsei [a se vedea articolul 76 alin. (1) lit. l) din Codul penal]. Această circumstanță atenuantă poate fi aplicată indiferent de faptul dacă persoana s-a adresat sau nu pe parcursul procesului cu o cerere privind repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil în procedura prevăzută de Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011.

De altfel, și Curtea Europeană a recunoscut, în cazurile referitoare la durata procedurilor, că despăgubirea pecuniară sau reducerea pedepsei poate constitui o redresare pentru procedurile excesiv de lungi (

În consecință, Curtea conchide că legislația prevede remedii pentru cazurile în care persoana este menținută în calitate de învinuit o perioadă îndelungată și asigură suficiente garanții pentru apărarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.