Decizie nr. 174 din 11.11.2021

La originea cauzei se află sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului 204 alin. (3) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, r idicate de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, în dosarele nr. 12r-21/2021, nr. 12r-24/2021, nr. 12r-25/2021, nr. 12r-26/2021, nr. 12r-29/2021, nr. 12r-33/2021, nr. 12r-34/2021, nr. 12r-35/2021, nr. 12r-36/2021, nr. 12r-53/2021, nr. 12r-54/2021 și nr. 12r-74/2021, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate au fost trimise la Curtea Constituțională, în baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, de patru complete de judecată de la Curtea de Apel Chișinău formate din judecătorii: (1) dl Stelian Teleucă, dna Silvia Cecan, dl Ghenadie Morozan; (2) dl Stelian Teleucă, dna Silvia Cecan, dl Alexandru Spoială; (3) dl Ghenadie Morozan, dna Silvia Cecan, dl Alexandru Spoială și (4) dl Marcel Juganari, dna Silvia Cecan, dl Alexandru Spoială.

Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor și a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituționalitate, Curtea a decis conexarea acestora într-un singur dosar, în baza articolului 43 din Codul jurisdicției constituționale, dosar căruia i-a atribuit numărul 222g/2021. A. Circumstanțele litigiilor principale Circumstanțele cauzei nr. 12r-24/2021 (sesizarea nr. 222g/2021)

Printr-o încheiere din 25 septembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor bunuri mobile al căror titular este dna Oxana Childescu. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dnei Oxana Childescu și ale dlui Vladimir Plahotniuc. De asemenea, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 204 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căruia, în vederea asigurării unei eventuale confiscări speciale sau confiscări extinse a bunurilor, pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la articolele 106 alin. (2) și 106 1 din Codul penal.

Printr-o încheiere din 7 octombrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-21/2021 (sesizarea nr. 223g/2021)

Printr-o încheiere din 28 mai 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor bunuri imobile al căror titular este dna Oxana Childescu. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 28 mai 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dnei Oxana Childescu și ale dlui Vladimir Plahotniuc. De asemenea, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 204 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căruia, în vederea asigurării unei eventuale confiscări speciale sau confiscări extinse a bunurilor, pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la articolele 106 alin. (2) și 106 1 din Codul penal.

Printr-o încheiere din 7 octombrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-36/2021 (sesizarea nr. 224g/2021)

Printr-o încheiere din 29 octombrie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a cotelor părți din capitalul social al „General Media Group” S.R.L. și „Radio Media Group” S.R.L. De asemenea, s-a aplicat un sechestru pe mijloacele bănești din contul bancar al „GMG Production” S.R.L. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 29 octombrie 2019 a fost contestată cu recurs dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc. De asemenea, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 204 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căruia, în vederea asigurării unei eventuale confiscări speciale sau confiscări extinse a bunurilor, pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la articolele 106 alin. (2) și 106 1 din Codul penal.

Printr-o încheiere din 7 octombrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-35/2021 (sesizarea nr. 225g/2021)

Printr-o încheiere din 23 octombrie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor mijloace bănești aflate pe conturile bancare ale dlui Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 23 octombrie 2019 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc. De asemenea, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 204 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căruia, în vederea asigurării unei eventuale confiscări speciale sau confiscări extinse a bunurilor, pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la articolele 106 alin. (2) și 106 1 din Codul penal.

Printr-o încheiere din 7 octombrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-25/2021 (sesizarea nr. 226g/2021)

Printr-o încheiere din 25 septembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unui bun imobil al cărui titular este persoana juridică „Sigmatelli Limited” S.R.L. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestui bun este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc. De asemenea, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 204 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căruia, în vederea asigurării unei eventuale confiscări speciale sau confiscări extinse a bunurilor, pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la articolele 106 alin. (2) și 106 1 din Codul penal.

Printr-o încheiere din 7 octombrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-34/2021 (sesizarea nr. 227g/2021)

Printr-o încheiere din 21 iulie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor mijloace bănești aflate pe conturile bancare ale persoanei juridice „Kroniako Management Limited”. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 21 iulie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc. De asemenea, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 204 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căruia, în vederea asigurării unei eventuale confiscări speciale sau confiscări extinse a bunurilor, pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la articolele 106 alin. (2) și 106 1 din Codul penal.

Printr-o încheiere din 7 octombrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-74/2021 (sesizarea nr. 228g/2021)

Printr-o încheiere din 6 aprilie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor bunuri imobile al căror titular este dl Serghei Plahotniuc. Prin aceeași încheiere s-a aplicat un sechestru pe un bun mobil care aparține „Argus-S” S.R.L și pe cota parte de 100% din capitalul social al „Argus-S” S.R.L., înregistrată pe numele companiei nerezidente „Otiv Prime Services” B.V. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 6 aprilie 2021 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlor Serghei Plahotniuc și Vladimir Plahotniuc. De asemenea, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 204 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căruia, în vederea asigurării unei eventuale confiscări speciale sau confiscări extinse a bunurilor, pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la articolele 106 alin. (2) și 106 1 din Codul penal.

Printr-o încheiere din 7 octombrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-53/2021 (sesizarea nr. 229g/2021)

Printr-o încheiere din 23 noiembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor bunuri imobile al căror titular este „Business Agreement” S.R.L. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 23 noiembrie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc. De asemenea, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 204 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căruia, în vederea asigurării unei eventuale confiscări speciale sau confiscări extinse a bunurilor, pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la articolele 106 alin. (2) și 106 1 din Codul penal.

Printr-o încheiere din 7 octombrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-54/2021 (sesizarea nr. 230g/2021)

Printr-o încheiere din 23 noiembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a cotelor părți din capitalul social al „Capital Investments Imobil” S.R.L. și „Capital Investments” S.R.L. De asemenea, s-a aplicat un sechestru pe un bun imobil al cărui titular este „Capital Investments Imobil” S.R.L. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 23 noiembrie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc. De asemenea, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 204 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căruia, în vederea asigurării unei eventuale confiscări speciale sau confiscări extinse a bunurilor, pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la articolele 106 alin. (2) și 106 1 din Codul penal.

Printr-o încheiere din 7 octombrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-26/2021 (sesizarea nr. 231g/2021)

Printr-o încheiere din 25 septembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor bunuri mobile care, după cum afirmă autorul excepției, aparțin persoanei juridice „Porthatex Corp 97576”. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc. De asemenea, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 204 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căruia, în vederea asigurării unei eventuale confiscări speciale sau confiscări extinse a bunurilor, pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la articolele 106 alin. (2) și 106 1 din Codul penal.

Printr-o încheiere din 7 octombrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-29/2021 (sesizarea nr. 232g/2021)

Printr-o încheiere din 25 septembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor bunuri mobile al căror titular este dna Oxana Childescu. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc. De asemenea, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 204 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căruia, în vederea asigurării unei eventuale confiscări speciale sau confiscări extinse a bunurilor, pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la articolele 106 alin. (2) și 106 1 din Codul penal.

Printr-o încheiere din 7 octombrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-33/2021 (sesizarea nr. 233g/2021)

Printr-o încheiere din 2 septembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor bunuri imobile al căror titular este „Business Agreement” S.R.L. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 2 septembrie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc. De asemenea, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 204 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căruia, în vederea asigurării unei eventuale confiscări speciale sau confiscări extinse a bunurilor, pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la articolele 106 alin. (2) și 106 1 din Codul penal.

Printr-o încheiere din 7 octombrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 20 Accesul liber la justiție „(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.” Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.” Articolul 46 Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia „(1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. (2) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. (3) Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă. (4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii. [...].”

Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele: Articolul 204 Bunurile care pot fi puse sub sechestru „(1) Pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune pot fi puse sub sechestru bunurile bănuitului, învinuitului, inculpatului sau ale părții civilmente responsabile în suma valorii probabile a pagubei. (2) Pentru a garanta executarea pedepsei amenzii pot fi puse sub sechestru numai bunurile învinuitului sau ale inculpatului, în funcție de suma maximă a amenzii care poate fi stabilită pentru infracțiunea comisă. (3) Pentru a asigura o eventuală confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la art.106 alin.(2) și art.106 1 din Codul penal. (4) În cazul în care bunurile ce urmau a fi supuse confiscării speciale sau confiscării extinse nu mai există, nu pot fi găsite, nu pot fi recuperate ori dacă acestea aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se iau măsuri asiguratorii pentru confiscarea contravalorii acestora. (4 1 ) Dacă bunurile ce urmează a fi sechestrate pentru repararea prejudiciului cauzat sau pentru a garanta executarea pedepsei amenzii sunt folosite sau constituie parte a procesului tehnologic de producție și sechestrarea lor ar determina în mod inevitabil stoparea activității economice a persoanei, se iau măsuri asigurătorii pentru sechestrarea contravalorii acestora. (5) Dacă bunurile pasibile de a fi puse sub sechestru constituie o cotă-parte dintr-o proprietate comună, poate fi pusă sub sechestru numai cota-parte din proprietatea comună pasibilă de confiscare specială sau extinsă. (6) Nu pot fi puse sub sechestru produsele alimentare necesare proprietarului, posesorului de bunuri, cât și membrilor familiilor acestora, combustibilul, literatura de specialitate și utilajul profesional, vesela și atributele de bucătărie folosite permanent, ce nu sunt de mare preț, precum și alte obiecte de primă necesitate, chiar dacă ulterior acestea pot fi supuse confiscării.”

Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele: Articolul 106 Confiscarea specială „(1) Confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin.(2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. (2) Sînt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare): a) utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni; b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri; c) date pentru a determina săvîrșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor; e) deținute contrar dispozițiilor legale; f) convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile de la aceste bunuri; g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului. (2 1 ) Dacă bunurile rezultate din infracțiuni și veniturile de la aceste bunuri au fost comasate cu bunurile dobândite legal, se confiscă acea partea din bunuri sau contravaloarea acestora care corespunde valorii bunurilor rezultate din infracțiuni și a veniturilor de la aceste bunuri. (3) Dacă bunurile menționate la alin.(2) lit. a) și b) aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se confiscă contravaloarea acestora. Dacă bunurile respective au fost transferate cu titlu gratuit unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea acestora, bunurile se confiscă. [...].” Articolul 106 1 Confiscarea extinsă (1) Sunt supuse confiscării și alte bunuri decât cele menționate la art.106 în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute la articolele 158, 165, 206, 208 1 , 208 2 , 217–217 4 , 218–220, 236–240, 243, 248–253, 256, 260 3 , 260 4 , 279, 280, 283, 284, 290, 292, 302, 324–329, 330 2 , 332–335 1 și dacă fapta a fost comisă din interes material. (2) Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată timp de 5 ani înainte și după săvârșirea infracțiunii, până la data adoptării sentinței, depășește substanțial veniturile dobândite licit de aceasta; b) instanța de judecată constată, în baza probelor prezentate în dosar, că bunurile respective provin din activități infracționale de natura celor prevăzute la alin.(1). (3) La aplicarea prevederilor alin.(2) se va lua în considerare și valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată sau de o persoană terță unui membru de familie, persoanelor juridice asupra cărora persoana condamnată deține controlul sau altor persoane care știau ori trebuiau să știe despre dobândirea ilicită a bunurilor. (4) La stabilirea diferenței dintre veniturile licite și valoarea bunurilor dobândite se va ține cont de valoarea bunurilor la data dobândirii lor și de cheltuielile făcute de persoana condamnată, inclusiv de persoanele prevăzute la alin.(3). (5) Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc sau au fost comasate cu bunurile dobândite licit, în locul lor se confiscă bani și bunuri care acoperă valoarea acestora. (6) Se confiscă, de asemenea, bunurile și banii obținuți din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscării, inclusiv bunurile în care au fost transformate sau convertite bunurile provenite din activitățile infracționale, precum și veniturile sau foloasele obținute din aceste bunuri. (7) Confiscarea nu poate depăși valoarea bunurilor dobândite în perioada prevăzută la alin.(2) lit. a), care excedează nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate. A. Argumentele autorului excepțiilor

Autorul excepțiilor susține că dispozițiile articolului 204 alin. (3) din Codul de procedură penală fac trimitere la articolele din Codul penal care reglementează categoriile de bunuri care pot fi puse sub sechestru pentru o eventuală confiscare, însă nu stabilesc persoanele în privința cărora poate fi aplicat sechestrul pe bunuri. Așadar, autorul excepțiilor menționează că normele contestate ar permite aplicarea sechestrului pe bunurile unor persoane care nu au vreun statut în cauza penală în care se solicită aplicarea sechestrului.

Prin urmare, autorul excepțiilor consideră că prevederile contestate încalcă dreptul persoanei de acces liber la justiție, dreptul de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle și dreptul de proprietate, garantate de articolele 20, 23 și 46 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepțiile de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că, în toate cauzele, excepțiile de neconstituționalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părți în procese. Astfel, sesizările sunt formulate de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Obiectul excepțiilor de neconstituționalitate îl constituie articolul 204 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căruia, pentru a asigura o eventuală confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la articolele 106 alin. (2) și 106 1 din Codul penal.

Autorul excepțiilor a invocat încălcarea articolelor 20 [ accesul liber la justiție ], 23 [ dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle ] și 46 [ dreptul la proprietate privată și protecția acesteia ] din Constituție, susținând că dispozițiile contestate nu stabilesc persoanele în privința cărora poate fi aplicat sechestrul pe bunuri și, prin urmare, permit aplicarea sechestrului pe bunurile unor persoane care nu au un statut în cauza penală.

Pentru a putea fi declanșat controlul de constituționalitate, Curtea trebuie să confirme aplicabilitatea prevederilor legale contestate în cauzele examinate în fața instanței de drept comun care a trimis sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate. Condiția „aplicabilității prevederilor legale contestate în cauzele examinate în fața instanței de drept comun” presupune aplicabilitatea unor prevederi care îl prejudiciază pe autorul excepțiilor de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 94 din 15 iunie 2021, §§ 22, 23).

De asemenea, Curtea reiterează că excepția de neconstituționalitate nu manifestă doar o funcție preventivă, ci și una reparatorie, pentru că ea privește, în primul rând, situația concretă a părții lezate în drepturile sale prin norma criticată. De eventuala soluție a excepției de neconstituționalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar, acest instrument riscă să devină unul simulat, adică o actio popularis , pierzându-se, în aceste condiții, caracterul concret și efectiv al excepției (a se vedea DCC nr. 80 din 3 iunie 2021, § 18; DCC nr. 84 din 8 iunie 2021, § 24).

Cutea observă că, în această cauză, majoritatea excepțiilor de neconstituționalitate au fost ridicate în cadrul unor procese aflate pe rolul Curții de Apel Chișinău care au ca obiect examinarea recursurilor formulate împotriva unor încheieri prin care au fost aplicate sechestre asupra bunurilor persoanelor fizice și juridice care nu au vreun statut în cauza penală. În încheierile respective, instanța de fond a menționat că beneficiarul efectiv al bunurilor în discuție ar fi învinuitul din cauza penală. În acest context, Curtea constată că, deși autorul sesizărilor a ridicat excepțiile de neconstituționalitate în interesele învinuitului, argumentarea sa se întemeiază pe încălcarea drepturilor persoanelor terțe, i.e. care nu au un statut în procesul penal, însă cărora li s-a aplicat sechestru pe bunuri. Prin urmare, Curtea conchide că sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate reprezintă actiones populares . De altfel, persoana care are calitatea de învinuit și în interesele căreia au fost ridicate excepțiile, nu ar putea profita de eventuala soluție a Curții.

Având în vedere că și în cazul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în cauzele în care s-a aplicat sechestrul pe bunurile învinuitului ( e.g . nr. 225g/2021), autorul a abordat problema respectării drepturilor unor persoane terțe, Curtea conchide că aceste sesizări, de asemenea, reprezintă actiones populares .

Mai mult, Curtea subliniază că, în jurisprudența sa, a examinat problema pusă în discuție de autorul sesizărilor.

Curtea a reținut că măsura procesuală de punere sub sechestru, prevăzută de articolul 204 din Codul de procedură penală, poate fi aplicată în trei situații distincte, reglementate separat la alineatele (1), (2) și (3) ale acestui articol. Situația reglementată de alineatul (3) se referă la cazurile în care persoana este acuzată de comiterea unor infracțiuni pentru care norma de incriminare prevede aplicarea măsurii confiscării speciale sau confiscării extinse. În această situație, sechestrul nu se raportează la un subiect procesual, ci la bunurile care pot fi supuse confiscării speciale sau confiscării extinse în condițiile articolelor 106 și 106 1 din Codul penal (a se vedea DCC nr. 91 din 27 iulie 2018, §§ 20, 23 ).

Problema aplicării sechestrului pentru a asigura o eventuală confiscare specială fără a i se acorda persoanei vreun statut procesual a fost examinată de Curtea Europeană în cauza Telbis și Viziteu v. România , 26 iunie 2018, în care bunurile ambilor reclamanți (soți) au fost sechestrate de către procurori în procesul percheziției domiciliului lor, deși cauza penală a fost pornită doar în privința unuia din reclamanți (a se vedea §§ 6 și 7 din hotărâre).

Din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea Europeană a menționat că autorităților naționale li s-a acordat, în baza Convenției, o marjă discreționară referitoare la aplicarea măsurilor de confiscare nu doar în privința persoanelor acuzate de comiterea infracțiunilor, ci și în privința membrilor familiei sau a rudelor apropiate despre care se presupune că posedă și administrează bunurile dobândite ilegal, în mod neoficial, din numele acuzatului, precum și în privința altor persoane cărora le lipsește statutul necesar de bona fides (a se vedea Telbis și Viziteu , citată supra , § 68 ).

Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil, Curtea Europeană a menționat că, în aceste cazuri, trebuie analizat caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, iar factorii care trebuie avuți în vedere trebuie să confirme dacă confiscarea proprietății a fost consecința unei măsuri luate de către autoritățile de anchetă, i.e. sechestrul activelor persoanei, dacă persoana poate iniția o procedură de control judiciar pentru a obține ridicarea sechestrului, în cadrul căreia să poată contesta motivele care au stat la baza acestuia și să prezinte probe potrivit cărora bunurile respective au fost dobândite în mod legal; dacă persoana putea să prevadă, în mod rezonabil, că sechestrul ar putea conduce la confiscarea proprietății într-o etapă ulterioară a procedurii (a se vedea Telbis și Viziteu , citată supra , §§ 51 , 52). Curtea menționează că, la nivel național, posibilitatea inițierii unei astfel de proceduri de control judiciar este reglementată de articolul 209 din Codul de procedură penală.

Având în vedere cele menționate, Curtea reține că sesizările privind excepțiile a de neconstituționalitate nu întrunesc condițiile de admisibilitate și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1 . Se declară inadmisibile sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului 204 alin. (3) din Codul de procedură penală, ridicate de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, în dosarele nr. 12r-21/2021, nr. 12r-24/2021, nr. 12r-25/2021, nr. 12r-26/2021, nr. 12r-29/2021, nr. 12r-33/2021, nr. 12r-34/2021, nr. 12r-35/2021, nr. 12r-36/2021, nr. 12r-53/2021, nr. 12r-54/2021 și nr. 12r-74/2021, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 11 noiembrie 2021 DCC nr. 174 Dosarul nr. 222g/2021