Decizie nr. 187 din 22.12.2022

La originea cauzei se află sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului 312 alin. (5) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, r idicate de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, în dosarele nr. 12r-28/2021, nr. 12r-26/2021, nr. 12r-36/2021, nr. 12r-24/2021, nr. 12r-34/2021, nr. 12r-29/2021, nr. 12r-25/2021, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate au fost trimise la Curtea Constituțională, pe baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, de cinci complete de judecată de la Curtea de Apel Chișinău formate din judecătorii: (1) dl Alexandru Gafton, dl Igor Chiroșca, dl Ion Bulhac; (2) dl Alexandru Gafton, dl Ghenadie Lîsîi, dl Ion Bulhac; (3) dl Alexandru Gafton, dl Boris Talpă, dl Ghenadie Morozan; (4) dl Alexandru Gafton, dl Igor Chiroșca, dl Boris Talpă și (5) dl Alexandru Gafton, dl Boris Talpă, dl Ion Bulhac.

Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor și a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituționalitate, Curtea a decis conexarea acestora într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicției constituționale, dosar căruia i-a atribuit numărul 207g/2022. A. Circumstanțele litigiilor principale Circumstanțele cauzei nr. 12r-28/2021 (sesizarea nr. 207g/2022)

Printr-o încheiere din 25 septembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor bunuri al căror titular este persoana juridică „Sigmatelli Limited” S.R.L. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestui bun este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc.

Pe parcursul examinării cauzei în recurs, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 312 alin. (5) din Codul de procedură penală.

Printr-o încheiere din 22 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-26/2021 (sesizarea nr. 212g/2022)

Printr-o încheiere din 25 septembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor bunuri mobile care, după cum afirmă autorul excepției, aparțin persoanei juridice „Porthatex Corp 97576”. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc.

Pe parcursul examinării cauzei în recurs, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 312 alin. (5) din Codul de procedură penală.

Printr-o încheiere din 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-36/2021 (sesizarea nr. 218g/2022)

Printr-o încheiere din 29 octombrie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a cotelor părți din capitalul social al „General Media Group” S.R.L. și „Radio Media Group” S.R.L. De asemenea, s-a aplicat un sechestru pe mijloacele bănești din contul bancar al „GMG Production” S.R.L. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 29 octombrie 2019 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc.

Pe parcursul examinării cauzei în recurs, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 312 alin. (5) din Codul de procedură penală.

Printr-o încheiere din 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-24/2021 (sesizarea nr. 219g/2022)

Printr-o încheiere din 25 septembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor bunuri mobile al căror titular este dna Oxana Childescu. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc.

Pe parcursul examinării cauzei în recurs, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 312 alin. (5) din Codul de procedură penală.

Printr-o încheiere din 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-34/2021 (sesizarea nr. 220g/2022)

Printr-o încheiere din 21 iulie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor mijloace bănești aflate pe conturile bancare ale persoanei juridice „Kroniako Management Limited”. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 21 iulie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc.

Pe parcursul examinării cauzei în recurs, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 312 alin. (5) din Codul de procedură penală.

Printr-o încheiere din 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-29/2021 (sesizarea nr. 221g/2022)

Printr-o încheiere din 25 septembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor bunuri mobile al căror titular este dna Oxana Childescu. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc.

Pe parcursul examinării cauzei în recurs, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 312 alin. (5) din Codul de procedură penală.

Printr-o încheiere din 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Circumstanțele cauzei nr. 12r-25/2021 (sesizarea nr. 222g/2022)

Printr-o încheiere din 25 septembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unui bun imobil al cărui titular este persoana juridică „Sigmatelli Limited” S.R.L. În motivarea încheierii se menționează că beneficiarul efectiv al acestui bun este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc.

Pe parcursul examinării cauzei în recurs, dl avocat Lucian Rogac a ridicat, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, excepția de neconstituționalitate a articolului 312 alin. (5) din Codul de procedură penală.

Printr-o încheiere din 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 20 Accesul liber la justiție „(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.” Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.” Articolul 119 Folosirea căilor de atac „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condițiile legii.”

Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele: Articolul 302 Măsurile procesuale de constrângere aplicate cu autorizarea judecătorului de instrucție „(1) Cu autorizarea judecătorului de instrucție pot fi aplicate măsuri procesuale de constrângere, și anume: 1) amânarea înștiințării rudelor despre reținerea persoanei până la 12 ore; 2) aplicarea amenzii judiciare; 3) punerea bunurilor sub sechestru; precum și 4) alte măsuri prevăzute de prezentul cod. (2) Hotărârea judecătorului de instrucție referitoare la autorizarea măsurilor procesuale de constrângere poate fi atacată cu recurs de către părți în instanța ierarhic superioară în termen de 3 zile. Recursul se examinează în condițiile art. 311 și 312 .” Articolul 312 Controlul judiciar al legalității încheierii privind măsurile preventive aplicate și prelungirea duratei lor „(1) Controlul judiciar al legalității încheierii judecătorului de instrucție privind măsurile preventive aplicate și prelungirea duratei lor, adoptate în condițiile art.308-310, se efectuează de către instanța judecătorească ierarhic superioară într-un complet format din 3 judecători. [...] (5) În urma controlului judiciar efectuat, instanța de recurs pronunță una din următoarele decizii: 1) admite recursul prin : a) anularea măsurii preventive dispuse de judecătorul de instrucție sau anularea prelungirii duratei acesteia și, dacă este cazul, eliberarea persoanei de sub arest; b) aplicarea măsurii preventive respective care a fost respinsă de judecătorul de instrucție, cu eliberarea mandatului de arestare ori de prelungire a arestării, sau aplicarea unei alte măsuri preventive, la alegerea instanței de recurs, însă nu mai aspră decât cea solicitată în demersul procurorului, sau cu prelungirea duratei măsurii respective; 2) respinge recursul. [...].” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepțiilor

Autorul excepțiilor contestă faptul că legislatorul nu a reglementat, în mod expres, la articolul 312 alin. (5) din Codul de procedură penală competența instanței de recurs de a ridica sechestrul în situația în care admite un recurs formulat împotriva unei încheieri de autorizare a sechestrului.

În opinia autorului excepțiilor, justițiabilii sunt privați de un remediu efectiv, dată fiind omisiunea în discuție. În susținerea argumentelor sale, autorul excepțiilor a invocat pretinsa încălcare a articolelor 20, 23, 46 și 119 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepțiile de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că, în toate cauzele, excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de reprezentantul unei părți în procese. Astfel, sesizările sunt formulate de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Obiectul excepțiilor de neconstituționalitate îl constituie articolul 312 alin. (5) din Codul de procedură penală. Raportate la criticile invocate, prevederile contestate nu au constituit anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Pentru a putea fi declanșat controlul de constituționalitate, Curtea trebuie să confirme aplicabilitatea prevederilor legale contestate în cauzele examinate în fața instanței de drept comun care a trimis sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate. În această cauză, excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în cadrul unor procese aflate pe rolul Curții de Apel Chișinău care au ca obiect examinarea recursurilor formulate împotriva unor încheieri prin care au fost aplicate sechestre asupra bunurilor persoanelor fizice și juridice. Astfel, dat fiind faptul că, potrivit articolului 302 alin. (2) din Codul de procedură penală, recursul împotriva încheierilor prin care se autorizează sechestrele se examinează în condițiile articolelor 311 și 312 din același Cod, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluționarea cauzelor.

Autorul excepțiilor a invocat încălcarea articolelor 20 [ accesul liber la justiție ], 23 [ dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle ], 46 [ dreptul la proprietate privată și protecția acesteia ] și 119 [ folosirea căilor de atac ] din Constituție, susținând că dispozițiile contestate nu stabilesc, în mod expres, competența instanței de recurs de a ridica sechestrul în situația în care admite un recurs formulat împotriva unei încheieri de autorizare a sechestrului.

Curtea observă că, potrivit articolului 302 alin. (2) din Codul de procedură penală, hotărârea judecătorului de instrucție referitoare la autorizarea măsurilor procesuale de constrângere, inclusiv punerea bunurilor sub sechestru, poate fi atacată cu recurs de către părți în instanța ierarhic superioară în termen de 3 zile. Recursul se examinează în condițiile articolelor 311 și 312 din același Cod, care reglementează controlul judiciar al aplicării măsurilor preventive și al prelungirii lor. Articolul 312 alin. (5) pct. 1) lit. a) din Cod îi conferă instanței de recurs competența să admită recursul și să anuleze măsura preventivă.

Curtea constată că articolul 302 alin. (2) din Codul de procedură penală conține o normă de trimitere. Astfel, recursul formulat împotriva încheierilor de autorizare a măsurilor procesuale de constrângere, inclusiv a sechestrului, se examinează „în condițiile” normelor care reglementează examinarea recursului împotriva măsurilor preventive. Curtea menționează că textul „în condițiile” din norma de trimitere sugerează ideea că normele la care se face trimitere sunt aplicabile, mutatis mutandis , și în cazul contestării unei măsuri procesuale de constrângere, inclusiv a unui sechestru. Din acest motiv, Curtea nu poate identifica ce împiedică instanța de recurs să anuleze sechestrul, la fel cum poate să anuleze măsurile preventive, atunci când are motive suficiente să o facă.

Curtea reiterează că legislația procesual-penală nu poate să exceleze în texte explicative. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal procesual (DCC nr. 150 din 19 octombrie 2021, § 33). O dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (a se vedea DCC nr. 138 din 29 septembrie 2022, § 33).

Așadar, analizând argumentele prezentate, Curtea constată că, sub aparența unor critici de neconstituționalitate, autorul excepțiilor ridică, de fapt, o problemă de interpretare și aplicare a legii procesual penale. Totuși, chestiunile legate de interpretarea și de aplicarea legii nu țin de competența Curții Constituționale. Această competența le revine, prin definiție, instanțelor de judecată (DCC nr. 83 din 17 iunie 2022, § 29)

Având în vedere cele menționate, Curtea reține că sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate în discuție nu întrunesc condițiile de admisibilitate și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1 . Se declară inadmisibile sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului 312 alin. (5) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, r idicate de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, în dosarele nr. 12r-28/2021, nr. 12r-26/2021, nr. 12r-36/2021, nr. 12r-24/2021, nr. 12r-34/2021, nr. 12r-29/2021, nr. 12r-25/2021, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte de ședință Liuba ȘOVA Chișinău, 22 decembrie 2022 DCC nr. 187 Dosarul nr. 207g/2022