Decizie nr. 121 din 30.07.2026

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 9 alin. (13) lit. f) din Legea nr. 138 din 15 iunie 2012 privind sănătatea reproducerii și a articolului IV din Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (sănătatea reproducerii), ridicată de dl avocat Victor Godonoagă, în interesele dlui Veaceslav Moșin, parte în dosarul nr. 10-832/2025, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Valeriu Curicheru de la Judecătoria Chișinău, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

În cadrul examinării sesizării, domnul judecător Sergiu Litvinenco i-a prezentat Plenului o cerere de abținere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate, Curtea Constituțională a decis admiterea cererii. ÎN FAPT A. Circumstanțele litigiului principal

La 17 decembrie 2024, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale i-a acordat dlui Veaceslav Moșin calitatea de bănuit pentru comiterea traficului de organe, țesuturi și celule umane și practicarea ilegală a activității de întreprinzător, potrivit articolelor 158 alin. (3) lit. c) și 241 alin. (2) lit. f) din Codul penal.

La 13 martie 2025, printr-o ordonanță a procurorului de caz, dl Veaceslav Moșin a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunilor de care era bănuit, fiindu-i incriminată, în mod suplimentar, agravanta „de două sau mai multe persoane”, conform articolelor 158 alin. (3) lit. c) și e) și 241 alin. (2) lit. b) și f) din Codul penal.

La 16 aprilie 2025, dl Veaceslav Moșin a contestat, pe baza articolului 313 din Codul de procedură penală, ordonanța de punere sub învinuire în fața judecătorului de instrucție.

La 24 aprilie 2025, dl avocat Victor Godonoagă a ridicat, în interesele dlui Veaceslav Moșin, excepția de neconstituționalitate a articolului 9 alin. 2

Printr-o încheiere din 2 mai 2025, Judecătoria Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.” Articolul 28 Viaţa intimă, familială şi privată „Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată.” Articolul 36 Dreptul la ocrotirea sănătăţii „(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat. (2) Minimul asigurării medicale oferit de stat este gratuit. (3) Structura sistemului naţional de ocrotire a sănătăţii şi mijloacele de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii organice.” Articolul 46 Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia „(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanțele asupra statului sunt garantate. (2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. (3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă. (4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii. (5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului. (6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.” Articolul 54 Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți „[…] (3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24. (4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății Articolul 127 Proprietatea 3

Prevederile relevante ale Legii nr 138 din 15 iunie 2012 privind sănătatea reproducerii sunt următoarele: Articolul 9 Folosirea tehnologiilor de reproducere asistată medical „[…] (13) În domeniul reproducerii asistate medical sunt interzise: […] f) prestarea serviciilor de reproducere asistată medical în lipsa unei autorizaţii sanitare de funcţionare eliberate de Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică şi în lipsa autorizaţiei eliberate de Ministerul Sănătăţii la propunerea Agenţiei de Transplant; […].”

Prevederile relevante ale Legii nr. 339 din 8 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (sănătatea reproducerii) sunt următoarele: „Art. III - Legea nr.138/2012 privind sănătatea reproducerii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 205–207, art.673), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: […] Art. IV. – (1) Prevederile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023. (2) Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, va pune actele sale normative în concordanţă cu prevederile acesteia.” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Autorul sesizării afirmă că, prin Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022, legislatorul a introdus condiția obținerii unei autorizații eliberate de Ministerul Sănătății, la propunerea Agenției de Transplant, pentru a presta servicii de reproducere asistată medical. Totodată, legislatorul a stabilit că această condiție intră în vigoare la 1 ianuarie 2023, iar Guvernul este obligat ca, în termen de 6 luni, să aducă actele sale normative în concordanţă cu prevederile acesteia. În acest mod, autorul consideră că legislatorul a omis să reglementeze o perioadă de tranziție pentru prestarea serviciilor de reproducere asistată medical pe baza noii condiții.

Autorul mai consideră că această omisiune legislativă lipsește persoanele de dreptul la tratamentul infertilității, inclusiv cu folosirea tehnologiilor de reproducere asistată medical, fiind contrară articolelor 36 și 47 din Constituție. Așadar, măsura în discuție, în viziunea autorului sesizării, este contrară obligației pozitive a statului de a asigura accesul la servicii 4

În același timp, autorul pretinde încălcarea dreptului la proprietate privată, protejat de articolele 46 și 127 din Constituție. Acesta susține că serviciile de reproducere asistată medical pe care le presta generau venituri, care reprezentau „bunuri” în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Totuși, noua condiție legală de autorizare a serviciilor de reproducere asistată medical, care a intrat în vigoare la scurt timp după adoptarea ei, fără a reglementa o perioadă de tranziție pentru aceasta, a condus la imposibilitatea legală de a presta aceste servicii.

Mai mult, autorul susține că, deși noua condiție a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, iar Guvernul era obligat să adopte în termen de 6 luni un regulament care să stabilească criteriile de acreditare pentru prestarea serviciilor de reproducere asistată medical, un asemenea cadru normativ nu există nici la data formulării respectivei excepții de neconstituționalitate. Proiectul de Regulament privind aplicarea tehnologiilor de reproducere asistate medical se afla la etapa consultărilor publice, organizate de Ministerul Sănătății. De asemenea, niciun prestator de servicii medicale public sau privat nu deține încă autorizații eliberate de Ministerul Sănătății la propunerea Agenției de Transplant, impusă de Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022. În pofida acestui fapt, prestatori de servicii medicale private au participat la programele naționale și municipale de suport financiar al cuplurilor infertile pentru efectuarea unei proceduri de fertilizare in vitro din 2024.

În fine, autorul îi cere Curții să declare neconstituțională pretinsa omisiune legislativă de a stabili o perioadă de tranziție pentru obținerea autorizaţiei eliberate de Ministerul Sănătății la propunerea Agenției de Transplant necesară pentru prestarea serviciilor de reproducere asistată medical și să ofere o soluție provizorie în acest sens.

Acesta susține că omisiunea legislativă contestată contravine articolelor 1 alin. (3), 23, 28, 36, 46, 47, 54 și 127 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, controlul constituționalității legilor ține de competența Curții Constituționale. Curtea observă că, prin Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (sănătatea reproducerii), legislatorul a modificat Legea nr. 138 din 15 iunie 2012 privind sănătatea reproducerii și a introdus, inter alia, condiția deținerii unei autorizații eliberate de Ministerul Sănătății la propunerea Agenției de Transplant pentru prestarea serviciilor de reproducere asistată medical.

Întrucât, în jurisprudenţa sa, instanța de contencios constituțional a notat că dispoziţiile de modificare şi de completare a unui act legislativ se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându- se cu acesta (HCC nr.19 din 31 octombrie 2023, § 28), Curtea îşi va raporta obiectul analizei, pe de o parte, la articolul 9 alin. (13) lit. f) din Legea nr. 5

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul sesizării îl constituie pretinsa omisiune legislativă de a stabili o perioadă de tranziție pentru obținerea autorizaţiei eliberate de Ministerul Sănătății la propunerea Agenției de Transplant pentru prestarea serviciilor de reproducere asistată medical din articolele 9 alin. (13) lit. f) din Legea nr. 138 din 15 iunie 2012 privind sănătatea reproducerii și IV din Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (sănătatea reproducerii). Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate din această perspectivă.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză în care se examinează plângerea împotriva ordonanței de punere sub învinuire. Astfel, în cauza în care a fost ridicată excepția este contestată legalitatea acuzației. Având în vedere că acuzația vizează pretinsa practicare ilegală a activității de întreprinzător desfășurată fără autorizația introdusă prin Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (sănătatea reproducerii) în articolul 9 alin. (13) lit. f) din Legea nr. 138 din 15 iunie 2012, Curtea consideră că prevederile criticate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepția (a se vedea HCC nr. 39 din 21 decembrie 2021, § 16).

Autorul excepției susține că prevederile contestate încalcă articolele 1 alin. (3) (preeminența dreptului), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle), 28 (viața intima, familială și privată), 36 (dreptul la ocrotirea sănătății), 46 (dreptul la proprietate privată și protecția acesteia), 47 (dreptul la asistență și protecție socială), 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăţi) și 127 (proprietatea) din Constituție.

Referitor la articolele 1 alin. (3) și 23 şi 54 din Constituție, Curtea subliniază că acestea nu au o aplicabilitate autonomă. Pentru a fi aplicabile, autorul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturi substanţiale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei, Curtea poate aplica prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr. 55 din 29 mai 2025, § 22).

Referitor la incidența articolului 28 din Constituție, autorul susține că lipsa unei perioade tranzitorii pentru prestarea serviciilor de reproducere asistată medical pe baza noii cerințe de autorizare a condus la învinuirea autorului de practicare ilegală a activității de întreprinzător și îi restrânge dreptul de a desfășura o anumită activitate profesională. Curtea notează că, potrivit jurisprudenței Curţii Europene, noțiunea de viată privată nu exclude, în principiu, activitățile de natură profesională sau comercială. Totuși, Curtea Europeană a menţionat că declanşarea procedurilor penale implică o imixtiune în viaţa privată şi de familie a inculpatului şi că nu există o încălcare a articolului 8 din Convenţie, dacă nu se depăşeşte ceea ce este necesar şi 6

Referitor la incidenţa articolelor 36 și 47 din Constituţie, Curtea observă că, în acest capăt de cerere, autorul susține încălcarea dreptului pacienților și al cuplurilor infertile de a avea acces la servicii de reproducere asistată medical. Aceste persoane nu sunt părți în cauza penală. Potrivit jurisprudenței sale, în cazul excepțiilor de neconstituționalitate în care autorul sesizării a abordat problema respectării drepturilor unor persoane terțe și din a căror eventuală admitere autorul nu ar profita direct, Curtea a considerat că aceste sesizări reprezintă actiones populares (a se vedea DCC nr. 174 din 11 noiembrie 2021, §§ 52-53). Astfel, Curtea observă că autorul pretinde încălcarea drepturilor unor persoane care nu sunt parte la proces și, prin urmare, în acest capăt al său, sesizarea este inadmisibilă.

Curtea notează, cu titlu suplimentar, că reglementarea unui regim de autorizare pentru serviciile de reproducere asistată medical urmărește un scop legitim: protecția sănătății publice, siguranța pacienților, calitatea serviciilor medicale și trasabilitatea țesuturilor și celulelor reproductive.

Cu privire la articolele 46 și 127 din Constituție, Curtea reține că acestea garantează dreptul de proprietate și corespund, în substanță, articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Totuși, dreptul de proprietate nu garantează dreptul necondiționat de a desfășura o activitate medicală supusă autorizării și supravegherii statului.

În acest context, Curtea observă că, până la modificările făcute de legislator prin Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022, prestarea serviciilor de reproducere umană era interzisă în lipsa autorizațiilor sau a licențelor necesare (a se vedea articolul 9 alin. (3) lit. e) din Legea cu privire la sănătatea reproducerii, în redactarea de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 339/2022), iar activitățile privind reproducerea umană asistată medical erau coordonate şi monitorizate de Ministerul Sănătăţii (a se vedea articolul 9 alin. (13) din Legea cu privire la sănătatea reproducerii, în redactarea de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 339/2022). Prin urmare, autorul nu putea avea o așteptare legitimă de a presta, fără a se adapta la noile standarde legale, o activitate medicală care implică interese majore pentru sănătatea publică.

Curtea notează că. prin Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022, legislatorul a inclus ţesuturile şi celulele reproductive, ţesuturile şi celulele embrionare şi fetale (inclusiv celulele hematopoietice embrionare) în obiectul de reglementare al Legii privind transplantul de organe, ţesuturi și celule umane (a se vedea articolul II pct.1 din Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022). Totodată, legislatorul a modificat și articolul 9 din Legea cu privire la sănătatea reproducerii, stabilind interdicția de a presta servicii de reproducere asistată medical în lipsa unei autorizații sanitare de funcționare eliberate de Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică şi în lipsa autorizaţiei eliberate de Ministerul Sănătăţii la propunerea Agenţiei de Transplant (a se vedea articolul III pct. 4 din Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022). Această opțiune legislativă ține de politica statului în domeniul sănătății și urmărește alinierea cadrului național la standardele europene privind calitatea, siguranța și trasabilitatea materialului biologic utilizat la om. 7

Curtea observă că, potrivit articolului 48 alin. (3) din Legea privind actele normative, dispozițiile tranzitorii ale unei legi pot indica o perioadă de tranziţie necesară implementării dispoziţiilor actului normativ şi perioada necesară pentru aducerea legislaţiei în conformitate cu noile norme juridice.

În acest sens, Curtea notează că, prin articolul IV alin.(2) din Legea nr. 339/2022, Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării acestei legi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, a fost obligat să aducă actele sale normative în concordanţă cu prevederile acesteia, termenul fiind calculat de la publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, i.e. de la 30 decembrie 2022.

Cu privire la executarea legii şi la controlul executării legii, Curtea reiterează că hotărârile Guvernului sunt acte de reglementare secundară (secundum legem), care sunt emise în vederea executării legilor şi, prin urmare, trebuie să nu contravină acestora. Jurisprudenţa Curții Constituționale abordează, mutatis mutandis, problemele care afirmă că o hotărâre a Guvernului contravine unei legi și cele care pretind o omisiune a Guvernului de a executa o lege. Aceste situații vizează cazurile privind neconcordanța dintre lege şi actele normative care aplică legea, fiind obiectul controlului de legalitate, şi nu al celui de constituționalitate (a se vedea DCC nr. 85 din 30 iunie 2022, § 28). Astfel, Curtea reține că problema invocată de autorul excepției în capătul de sesizare referitor la articolele 46 și 127 din Constituție nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare a legii.

În concluzie, Curtea reţine că pretinsa omisiune invocată de autor nu are la bază o încălcare a Constituției. Curtea notează că autorul nu a demonstrat existența unei ingerințe directe și actuale într-un drept constituțional propriu, care să rezulte din textul legal contestat. Criticile sale vizează drepturile unor terți, modul de executare a legii și legalitatea acuzației penale, aspecte care excedează competenței Curții.

Prin urmare, pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2), (3) lit. d), (4) lit. d), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate articolului 9 alin. (13) lit. f) din Legea nr. 138 din 15 iunie 2012 privind sănătatea reproducerii și a articolului IV din Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (sănătatea reproducerii), ridicată de dl avocat Victor Godonoagă, în interesele dlui 8