1 — Privind activitatea Curții Supreme de Justiție în anul 2013

1 — Privind activitatea Curții Supreme de Justiție în anul 2013 (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

HOTĂRÂREA PLENULUI

CURȚII SUPREME DE JUSTIȚIE A REPUBLICII MOLDOVA

Privind activitatea Curții Supreme de Justiție în anul 2013

nr. 1 din 20 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Audiind informațiile prezentate de doamna Svetlana Filincova, președintele

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și domnul Constantin Gurschi,

președintele Colegiului penal, cu privire la activitatea colegiilor respective în anul 2013,

Plenul Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă:

În perioada de referință, organul suprem al puterii judecătorești și-a desfășurat

activitatea în conformitate cu atribuțiile ce îi revin în baza Legii cu privire la Curtea

Supremă de Justiție nr.789-XIII din 26.03.1996.

Colegiile Curții Supreme de Justiție au asigurat înfăptuirea justiției în conformitate

cu prioritățile stabilite în Planul de activitate al Curții Supreme de Justiție pentru anul

2013, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.21 din 24 decembrie

2012, cu Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4 din 21 ianuarie 2013 privind

activitatea CSJ în anul 2012, cu Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 6 din

21 ianuarie 2013 privind Asistența metodică acordată judecătorilor în chestiunile de

aplicare a legislației pentru anul 2013.

În activitatea Plenului și colegiilor Curții Supreme de Justiție în anul 2013, au fost

evidențiate următoarele direcții:

 eficientizarea activității de efectuare a justiției la examinarea recursurilor

ordinare, a recursurilor în anulare și a cererilor de revizuire, în condițiile prevăzute de

lege;

 asigurarea aplicării corecte și uniforme a legislației de către instanțele

judecătorești;

 acordarea asistenței metodice judecătorilor în chestiunile de aplicare a

legislației, perfecționarea formelor și metodelor de acordare a asistenței metodice.

Activitatea Plenului Curții Supreme de Justiție

privind unificarea practicii judiciare

În conformitate cu prevederile art. 2 lit. c) și d) din Legea cu privire la Curtea

Supremă de justiție, Curtea este abilitată să generalizeze practica judiciară, să analizeze

statistica judiciară și să dea explicații din oficiu în chestiunile de practică judiciară.

Potrivit Planului de activitate pentru anul 2013, aprobat prin Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 21 din 24.12.2012, s-a studiat și s-a generalizat practica

judiciară, inclusiv în lumina jurisprudenței și hotărârilor CtEDO pronunțate contra

Moldovei și altor state.

Astfel, după solicitarea avizelor de la Parlamentul Republicii Moldova, Academia

de Științe, Procuratura Generală, Ministerul Justiției, Ministerul de Interne ș.a.,

1

proiectele hotărârilor explicative ale Plenului au fost discutate la Consiliul Științific

Consultativ de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

Drept urmare, Plenul Curții Supreme de Justiție a adoptat pe parcursul anului 2013

următoarele hotărâri explicative:

de către instanțele judecătorești a unor prevederi ale legislației de procedură

penală privind arestarea preventivă și arestarea la domiciliu.

Hotărârea Plenului este structurată în trei subcapitole, dintre care: condițiile pentru

aplicarea arestării preventive sau arestării la domiciliu, procedura de examinare a

demersului de arestare la faza urmăririi penale și procedura de examinare a demersului

de arestare la faza de judecare a cauzei.

Plenul a explicat că, potrivit jurisprudenței CtEDO, necesitatea de a porni

urmărirea penală împotriva unei persoane suspectate de comiterea unei infracțiuni poate

servi ca o justificare inițială a privării de libertate (spre exemplu, în cazul reținerii în

flagrant). Aceasta semnifică faptul că persoana poate fi reținută și până la pornirea

urmăririi penale.

Art.5 §1 lit.c) din Convenție permite lipsirea de libertate a unei persoane doar dacă

există o „bănuială rezonabilă” că această persoană a săvârșit o infracțiune. Bănuiala

rezonabilă presupune existența faptelor sau a informațiilor care ar convinge un

observator obiectiv că persoana în cauză ar fi putut săvârși infracțiunea. Faptul că o

bănuială este presupusă cu bună-credință nu este suficient (hot. Mușuc v. Moldova, 6

noiembrie 2007, §31). Ceea ce poate fi considerat „rezonabil” depinde de toate

circumstanțele cauzei (hot. Fox, Campbell și Hartley c. Regatului Unit, 30 august 1990,

condamnare, și nici chiar pentru înaintarea învinuirii, ceea ce reprezintă următorul pas al

procesului penal (hot. Brogan ș.a. c. Regatului Unit, 29 noiembrie 1988, §53).

Prin urmare, examinând dacă există o bănuială rezonabilă, judecătorul de instrucție

va verifica doar dacă există probe care ar convinge un observator obiectiv că persoana

ar fi putut săvârși infracțiunea, și nu dacă persoana este vinovată de comiterea

infracțiunii.

De asemenea, Plenul a reținut că Curtea Europeană a constatat că a existat o

bănuială rezonabilă de comitere a unei infracțiuni atunci când: la domiciliul inculpatului

s-au găsit obiecte care aveau legătură cu infracțiunea (hot. Oral și Atabay c. Turciei, 23

iunie 2009 §§24-32, când la domiciliu au fost găsite gloanțe, iar persoana era suspectată

că acordă susținere unei grupări teroriste, sau hot. Sevk c. Turciei, 11 aprilie 2006 §26,

când la domiciliu au fost găsite arme, iar persoana era suspectată că este liderul unei

grupări criminale); martorii și înscrisurile indicau prima facie asupra implicării

persoanei în acțiuni criminale (hot. Svetoslav Hristov c. Bulgariei, 13 ianuarie 2011,

care au dat depoziții concordante, cînd persoana era acuzată de tentativă de uzurpare a

puterii, chiar dacă ultima susținea că declarațiile celorlalți suspecți sunt false (hot.

Muradverdiyev c. Azerbaijanului, 9 decembrie 2010, §§51-56); procese-verbale

întocmite de polițiști care au asistat la comiterea faptei indicau asupra persoanei, cînd

veridicitatea proceselor-verbale a fost confirmată în cadrul investigației ulterioare (dec.

Medvedev c. Rusiei, 9 septembrie 2010); declarații ale martorilor indicau asupra

persoanei, chiar dacă ulterior au fost retrase (hot. Talat Tape c. Turciei, 21 noiembrie

2

2004, §§56-63); sau cînd informații operative coroborate cu plîngerea victimei indicau

asupra persoanei (hot. Ignatenco c. Moldovei, 8 februarie 2011, §60).

Și, per contrario, Curtea Europeană a constatat că nu există o bănuială rezonabilă

atunci când: detenția în baza acuzației de participare la organizații de tip mafia se baza

doar pe probe indirecte obținute de la un informator anonim (Labita c. Italiei, 6 aprilie

2000, §§156-158); serviciul de informații susținea, în baza informațiilor operative

nesusținute prin alte probe, că persoana este implicată în trafic de arme (hot. Lazoroski

c. Macedoniei, 8 octombrie 2009, §§43-49); persoana a fost reținută pentru simplul fapt

că se afla în casa unei persoane bănuite că este membru al unei organizații teroriste (hot.

Ipek ș.a. c. Turciei, 3 februarie 2009, §31); raportul unui polițist menționa că persoana

mergea repede și se uita în jur, ezitând dacă să meargă acasă sau nu, atunci cînd acest

raport nu reprezenta un document valabil care să confirme reținerea și la momentul

reținerii nu exista vreo suspiciune că persoana a comis vreo infracțiune (hot.

Nechiphorok și Yonkalo c. Ucrainei, 21 aprilie 2011, §177); reținerea a avut loc în baza

declarațiilor unor martori obținute prin constrîngere de către organul de urmărire penală

și care nu au fost verificate preliminar (hot. Spetuleac c. Moldovei, 6 noiembrie 2007,

§§75-81); reținerea în baza acuzației de diminuare a prețului unui imobil cumpărat a

avut loc fără a exista vreo probă care să confirme diminuarea prețului sau că

cumpărătorul a fost în cârdășie cu vânzătorul (hot. Mușuc c. Moldovei, 6 noiembrie

2007, §32).

Conform art.5 §1 CEDO, „nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepția

...”. Din această normă rezultă prezumția potrivit căreia persoana trebuie să fie liberă

decît dacă autoritățile statului pot dovedi că există temeiuri relevante și suficiente care

să justifice detenția (a se vedea hot. Becciev c. Moldovei, 4 octombrie 2005, §53).

Astfel, îi revine procurorului să dovedească în fiecare caz existența și seriozitatea

riscurilor menționate în pct.6) al hotărîrii. Argumentele în favoarea sau defavoarea

eliberării nu trebuie să fie “generale și abstracte” și trebuie să se refere la fapte concrete

și personalitatea acuzatului (hot. Panchenko c. Rusiei, 8 februarie 2005, §107). Acestea

trebuie să rezulte din probele prezentate judecătorului de instrucție. În cazul în care

procurorul nu va dovedi existența cel puțin a unuia din riscurile menționate în pct.6) al

hotărârii, demersul de arestare urmează a fi respins.

Plenul a mai statuat că, conform art.68 alin.(2) pct. 3) Cod de procedură penală, în

cadrul procedurii de arestare, avocatul trebuie să aibă acces la toate materialele

prezentate judecătorului de către organul de urmărire penală. Neacordarea acestui acces

reprezintă o violare a art. 5 §4 CEDO (a se vedea hotărârile Țurcan și Țurcan c.

Moldovei, 23 octombrie 2007, §§55-64 și Mușuc c. Moldovei 6 noiembrie 2007, §§49-

56).

Instanțele judecătorești, la adoptarea unei hotărâri motivate, trebuie să

conștientizeze faptul că prin aceasta le demonstrează părților la proces că acestea au fost

ascultate. Mai mult ca atît, o decizie motivată le acordă părților posibilitatea contestării

acesteia, precum și posibilitatea reformării deciziei de către instanța de recurs, or, prin

pronunțarea unei decizii motivate, se asigură examinarea publică a administrării

justiției.

Nu reprezintă o încheiere motivată de arestare încheierea care nu face referire la

materialele care susțin concluzia judecătorului și în care nu sunt combătute argumentele

3

apărării care pledează împotriva arestării (a se vedea hotărâreaFeraru c. Moldovei, 24

ianuarie 2012, §§59-66).

Motivarea pentru luarea măsurilor preventive trebuie să fie făcută în așa fel încât să

nu lase de înțeles persoanei vizate sau unui terț că judecătorul are certitudinea vinovăției

celui aflat încă în cursul procesului.

În final, Plenul a menționat faptul că este neîntemeiat (ilogic) de a continua

detenția unei persoane în arest atît timp cît judecătorul sau procurorul constată că nu

există temeiuri pentru prelungirea arestării (a se vedea hotărîreaȚurcan și Țurcan c.

Moldovei, 23 octombrie 2007, §49).

către instanțele de judecată a legislației procedurale la examinarea pricinilor civile

în ordine de revizuire.

Hotărârea respectivă a fost adoptată în scopul aplicării corecte și uniforme a

legislației la examinarea legislației procedurale a cauzelor civile în ordine de revizuire,

drept urmare a modificărilor și completărilor operate în Codul de procedură civilă prin

Legea nr. 155 din 05.07.2012, în vigoare de la 30.11.2012.

Instanțelor de judecată li s-a atras atenția asupra faptului că revizuirea este o cale

de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privința unei

cauze civile. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect

al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența temeiurilor în acest sens. De

altfel, poate avea loc ingerință asupra securității raportului juridic.

Cererea de revizuire poate fi declarată doar în temeiurile expres prevăzute în art.

449 CPC al RM. Lista temeiurilor este exhaustivă și nu poate fi completată. Declararea

revizuirii pentru alte temeiuri decât cele prevăzute în această normă duce la respingerea

cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Revizuirii îi sunt caracteristice următoarele particularități:

 este o cale de atac extraordinară pusă de lege la dispoziția persoanelor

interesate;

 obiect al revizuirii este actul judecătoresc de dispoziție irevocabil;

 este o cale condiționat suspensivă de executare silită.

De asemenea, în hotărâre s-a făcut referire la actele judecătorești ce pot fi supuse

revizuirii, subiecții ce pot declara cererea de revizuire, instanțele competente de a

examina revizuirea, precum și descrierea fiecărui temei de revizuire.

completarea Hotărârii explicative ”Cu privire la aplicarea de către instanțele

judecătorești a legislației ce reglementează asigurarea acțiunii la judecarea

cauzelor civile nr. 32 din 24.10.2003”.

Asigurarea acțiunii poate fi solicitată concomitent cu înaintarea cererii de chemare

în judecată fiind inserată în conținutul acesteia, precum și printr-un act separat, anexat la

aceasta sau depus ulterior. S-a atenționat instanțele că, potrivit modificărilor operate în

articolul 177 CPC prin Legea nr. 155 din 05.07.2012, cererea de asigurare a acțiunii

urmează a fi motivată, indicându-se în aceasta motivele și circumstanțele pentru care se

solicită asigurarea acțiunii.

Instanțele vor reține că solicitările privind aplicarea sechestrului pe bunurile

imobile sau mobile, fără a le individualiza sau indica exact, pot fi admise de instanță

4

întrucât asemenea formulări pot fi justificate de faptul că, deși solicitantul a depus toată

diligența, nu a reușit să afle informația necesară.

În asemenea cazuri, judecătorul sau instanța va emite titluri executorii, accentuând

sarcina executorilor judecătorești de a evalua bunurile imobile pe care se aplică

sechestrul, de a identifica sumele de bani disponibile în conturile debitorului în oricare

din băncile din RM și de a nu depăși valoarea acțiunii.

Hotărârea a fost completată cu un punct nou, care oferă posibilitate pârâtului în

cazul în care se consideră prejudiciat prin aplicarea măsurilor de asigurare, el poate

intenta o acțiune în repararea prejudiciului în baza hotărârii de respingere a acțiunii. La

examinarea acestor cereri se va ține cont de următoarele:

 cererea despre recuperarea pagubei se va înainta numai după ce hotărârea de

respingere a acțiunii devine irevocabilă;

 respingerea acțiunii poate fi atât integrală, cât și parțială. Astfel, dacă pe

contul pârâtului a fost aplicat sechestru pe o sumă de 50 mii lei, iar acțiunea s-a admis

parțial în mărime de 30 mii lei, atunci în privința sechestrării a 20 mii de lei se va putea

pune întrebarea privind recuperarea prejudiciului;

 mărimea prejudiciului suportat urmează a fi probată;

 prejudiciul cauzat de asigurarea acțiunii poate fi încasat doar dacă a apărut în

perioada când acționa măsura de asigurare, având cu aceasta o legătură cauzală.

soluționare de către instanțele judecătorești a cauzelor referitoare la încasarea

pensiei de întreținere pentru copii și alți membri ai familiei.

Generalizarea practicii judiciare cu privire la aplicarea de către instanțele

judecătorești a legislației la examinarea pricinilor legate de încasarea pensiei de

întreținere pentru copii și alți membri ai familiei a constatat că instanțele, la soluționarea

acestor litigii, nu aplică uniform prevederile legislației, nu întotdeauna acordă atenția

cuvenită sarcinilor de pregătire a pricinii pentru dezbaterile judiciare,și anume:

precizarea legii care urmează a fi aplicată și determinarea raporturilor juridice dintre

părți; constatarea circumstanțelor care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii

și prezentarea de probe.

Astfel, luând în considerație cazurile de aplicare incorectă a legislației de către

instanțele judecătorești în această categorie de pricini, în scopul eliminării deficienților

din practica examinării litigiilor în cauză a fost adoptată Hotărârea Plenului CSJ

nominalizată

Având în vedere faptul că soluționarea justă a litigiilor referitoare la încasarea

pensiei de întreținere pentru copii și alți membri ai familiei este una din principalele

garanții de apărare a intereselor copiilor și altor membri ai familiei, s-a atenționat

instanțele judecătorești asupra necesității respectării legislației în vigoare.

La examinarea litigiilor, instanțele de judecată urmează să aplice prevederile

Convenției internaționale din 20.11.1989 cu privire la drepturile copiilor, adoptată la 20

noiembrie 1989 la New York, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie

1993, Legii privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, Constituției

Republicii Moldova, Codului familiei, adoptat prin Legea nr.1316-XIV din 26.10.2000,

în vigoare din 26 aprilie 2001, Codului civil, Codului de executare, Codului de

procedură civilă și altor acte normative, ce reglementează acest gen de raporturi.

5

La primirea cererii de chemare în judecată cu privire la încasarea pensiei de

întreținere, judecătorul urmează să verifice dacă aceasta întrunește exigențele prevăzute

de lege. La cererea de chemare în judecată urmează a fi anexate certificatul de naștere a

copilului, certificatul de aflare a copilului la întreținerea reclamantului, date cu privire la

salariul (veniturile) reclamantului, date cu privire la locul de muncă și salariul

(veniturile) pârâtului, alte date importante pentru soluționarea pricinii.

Dispozitivul hotărârii va conține mențiunea despre executarea imediată a hotărârii

(ordonanței) conform art.256 alin.(1) lit.a) CPC.

În pricinile de plată a pensiilor de întreținere, în cazul în care nu se cunoaște locul

de aflare a pârâtului, instanța judecătorească, în conformitate cu art.109 alin.(1) CPC,

este obligată să ordone căutarea lui, suspendând procesul în conformitate cu art.261

lit.c) CPC.

Instanța judecătorească nu va admite renunțarea reclamantului la acțiune, nici

recunoașterea acțiunii de către pârât, nu va admite tranzacția între părți în conformitate

cu art.60 alin.(2) CPC, dacă aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile, libertățile

și interesele legitime ale copilului.

judecare a cauzelor civile în ordine de recurs.

Modificările operate în legislație prin Legea nr.155 din 05.07.2012 în vigoare

30.11.2012au schimbat procedura de examinare a recursului, fapt care a dus la

necesitatea adoptarea hotărârii respective.

În hotărâre se menționează situațiile în care este aplicabil recursul drept cale de

atac,și anume:

 în caz de atacare a încheierilor emise de judecătoriile și curțile de apel;

 în caz de atacare a deciziilor și hotărârilor adoptate de curțile de apel.

Instanțelor li s-a atenționat despre actele ce pot fi contestate cu recurs, atât în

secțiunea I, cât și în secțiunea II, persoanele ce au dreptul să declare recurs, procedura

de examinare a cererilor respective, precum și soluțiile instanței supreme după

examinarea recursului.

cauzelor civile în ordine de apel.

Hotărârea a fost emisă în scopul aplicării corecte și uniforme de către instanțele de

judecată a normelor procesuale, ce reglementează procedura de judecare a pricinii în

ordine de apel, având ca temei modificările operate prin Legea nr.88 din 21.04.2011, în

vigoare 01.07.2011, Legea nr.29 din 06.03.2012, în vigoare 13.03.2012 și Legea nr.155

din 05.07.2012, în vigoare 30.11.2012.

Instanțelor de judecată li s-a atras atenția la faptul că, apelul este una din căile de

atac, stabilite și reglementate prin lege, deopotrivă ordinară, devolutivă și suspensivă de

executare (dacă legea nu prevede altfel), declanșată de către persoanele abilitate prin

lege cu acest drept. Această cale de atac conferă instanței ierarhic superioare învestite

cu soluționare a apelului, pe lângă competența verificării legalității și temeiniciei

hotărârii atacate, și unele atribuții de judecată ale primei instanțe. Decizia instanței de

apel rămâne definitivă în momentul pronunțării.

De asemenea, examinarea cauzelor în ordine de apel urmează a se efectua în strictă

conformitate cu prevederile capitolului XXXVII din Codul de procedură civilă, cu unele

precizări, și anume:

6

 la judecarea pricinii în ordine de apel se va aplica legea procedurală în

vigoare la data judecării apelului, dacă legea nu prevede altfel;

 dispozițiile normelor de procedură privind judecarea pricinilor în primă

instanță se aplică în instanța de apel în măsura în care nu sînt contrare dispozițiilor

capitolului XXXVII din Codul de procedură civilă. Sînt prezente aceleași etape ale

dezbaterilor judiciare: partea pregătitoare, examinarea apelului în fond, susținerile orale

și replicile, deliberarea și pronunțarea deciziei. La examinarea pricinii în apel, instanța

de apel va ține cont de prevederile Constituției Republicii Moldova, adoptată la

29.07.1994, în vigoare 27.08.1994, Codului de procedură civilă, în vigoare de la

12.06.2003 (cu modificările ulterioare),Codului civil, Codului de executare, Avizele

consultative ale Plenului Curții Supreme de Justiție, Hotărîrile Plenului Curții Supreme

de Justiție, de Practica Curții Europene a Drepturilor Omului.

7.Hotărârea Plenului nr. 8 din 11 noiembrie 2013 privind individualizarea

pedepsei penale.

Prin aceastăhotărâre, Plenul a explicat instanțelor de judecată că, potrivit criteriilor

generale de individualizare a pedepsei (art.75 CP), instanța de judecată stabilește

pedeapsa echitabilă în limitele fixate în articolul corespunzător din Partea specială a

Codului penal, care prevede răspundere pentru infracțiunea săvârșită.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele stabilite de

lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei

pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de

judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării

pedepsei penale.

În conformitate cu principiul individualizării pedepsei (art.7 CP) în coroborare cu

criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art.75 alin.(1) CP, instanța de

judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul

și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează

răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei (art.75 CP), o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul

celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Concluzia instanței cu

privire la aplicarea unei pedepse mai aspre urmează a fi motivată.

În cazul în care vreuna din circumstanțe agravante enumerate în art.77 CP imputată

inculpatului, fiind cercetată în ședință judiciară, nu și-a găsit confirmare, aceasta

urmează a fi exclusă din învinuire, din oficiu, de către instanța de judecată, cu indicarea

motivelor în partea descriptivă a sentinței.

În cazurile în care circumstanța ce atenuează sau agravează răspunderea penală

(art.76-77 CP) este indicată în dispozițiile articolului Părții speciale a Codului penal, ca

semn al componenței infracțiunii, în conținutul variante-tip sau în conținutul variantelor

agravate, ea nu poate fi luată în considerare la stabilirea pedepsei pentru această

infracțiune.

Nu poate fi recunoscută drept circumstanță agravantă săvîrșirea infracțiunii de

către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru

7

alte fapte care au relevanță pentru cauză, dacă antecedentele penale au fost stinse sau

anulate sau dacă legea a decriminalizat acțiunea comisă în trecut.

La adoptarea sentinței, individualizînd pedeapsa, instanța de judecată urmează să

respecte prevederile art. 96, 385 alin. (1), 394 alin.(1), (2) CPP, conform cărora instanța

de judecată este obligată să indice în partea descriptivă a sentinței care sînt

circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea inculpatului, datele care

caracterizează persoana inculpatului, precum și motivele soluției adoptate referitoare la

stabilirea pedepsei sau la liberarea de pedeapsă penală.

8.Hotărârea Plenului nr.9 din 09.12.2013 cu privire la practica aplicării de

către instanțele judecătorești a unor prevederi ale legislației ce ține de

recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și arbitrale străine.

Procedura de recunoaștere și executare a hotărârilor judecătorești străine și

hotărârilor arbitrale străine pe teritoriul Republicii Moldova este reglementată atât de

legislația Republicii Moldova, cât și de tratatele și convențiile internaționale la care

Republica Moldova este parte.

Prin urmare, la judecarea litigiilor legate de aplicare a legislației privind

recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și hotărârilor arbitrale străine,

instanțele de judecată urmează să aplice atât prevederile legislației Republicii

Moldova, care reglementează în mod direct aceste cauze, actele internaționale la care

Republica Moldova este parte, precum și convențiile internaționale care reglementează

raporturile ce țin de recunoașterea și încuviințarea executării hotărârilor judecătorești și

sentințelor arbitrale străine.

De asemenea, s-a atenționat că principiul care stă la baza procedurii de

recunoaștere și încuviințare a executării hotărârilor judecătorești străine este acela că

instanța judecătorească, căreia i se cere recunoașterea, nu va examina (corecta, revedea)

fondul hotărârii străine nici din punctul de vedere al sistemului de drept al Republicii

Moldova, nici din punctul de vedere al dreptului altui stat. Astfel, hotărârile străine se

recunosc chiar și atunci când o instanță judecătorească națională ar fi examinat cauza

diferit

9.Hotărârea Plenului nr. 10 din 16.12.2013 cu privire la practica aplicarea de

către instanțele judecătorești a unor prevederi ale Codului de executare.

În urma republicării la 05.11.2010 a Codul de executare, nu s-a adoptat o lege

nouă, iar întregul conținut al acestuia a fost supus multiplelor modificări, or, redacția

actuală a reprezentat și trecerea la un alt sistem de executare – privat.

Astfel, instanțelor de judecată li s-a explicat că procedura de executare este o fază

importantă a procesului civil, or, neexecutarea efectivă a hotărârilor judecătorești face

actul de justiție iluzoriu.

În cazul în care se refuză sau se omite executarea unei hotărâri judecătorești sau se

întârzie executarea acesteia, garanțiile art.6 ale CEDO de care a beneficiat justițiabilul

în fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi (a se vedea Șandor v.

România, hotărârea din 25.11.2005, Hornsby v. Grecia, hotărârea din 19.03.1997).

Nu numai neexecutarea unor hotărâri judecătorești definitive, ci și amânarea

momentului la care ea își produce efecte poate face dreptul la un proces echitabil

inoperant și iluzoriu în detrimentul uneia dintre părți. (Recomandarea nr. Rec. (2003)17

din 09.09.2003 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în materie de executare

a deciziilor judecătorești).

8

Din considerentele enunțate rezultă și rolul incontestabil al instanțelor de judecată

în procedura de executare, care au menirea să asigure corectitudinea, promptitudinea și

eficiența executării silite a actelor de justiție.

instanțele judecătorești a legislației în domeniul asigurărilor obligatorii și

facultative a transportului auto.

Hotărârea adoptată cuprinde sfera de asigurare în domeniul transportului auto, care

distinge două forme de asigurare: obligatorie și benevolă (facultativă).

Raporturile juridice în cazurile de asigurare benevolă (facultativă) dintre asigurat și

asigurător, drepturile și obligațiile fiecărei parți se stabilesc prin contractul de asigurare.

Spre deosebire de asigurarea benevolă (facultativă), în cazul asigurării obligatorii

de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, raporturile dintre asigurat

și asigurător, drepturile și obligațiile fiecărei părți, condițiile și modul lor de

implementare se stabilesc prin lege.

Cu toate că, condițiile contractului de asigurare benevolă se stabilesc de asigurător,

totuși, instanța de judecată urmează să identifice dacă clauzele acestui contract nu

contravin legislației în vigoare .

De asemenea, instanțelor de judecată li s-a atras atenția asupra formei și clauzelor

obligatorii ale contractului de asigurare, asupra competenței instanțelor de judecată în

materie de asigurare, precum și asupra modului pentru plata despăgubirilor de

asigurare, atât în contractele CASCO, cît și în contractele de asigurare obligatorie de

răspundere civilă auto, constituie survenirea cazului asigurat, vinovăția persoanei

răspunzătoare de cauzarea prejudiciului, legătura cauzală între accidentul de circulație

produs și prejudiciul cauzat.

11.Hotărârea Plenului nr. 13 din 16 decembrie 2013 cu privire la aplicarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală de către instanțele judecătorești.

Scopul adoptării acestei hotărârii explicative a fost interpretarea unitară și în

concordanță cu jurisprudența Curții Europene a normelor procesual-penale cu privire la

judecarea cauzelor de către instanțele judecătorești pe baza probelor administrate în faza

de urmărire penală în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 CPP. În acest sens,

Plenul Curții Supreme de Justiție a dat unele explicații, de care trebuie să se țină seama

la judecarea acestor categorii de cauze.

Procedura simplificată a judecării cauzelor penale pe baza probelor administrate în

faza de urmărire penală reprezintă de fapt o procedură abreviată ce are la bază o

pledoarie de vinovăție și poate fi aplicată dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele

condiții:

1) cererea inculpatului să intervină pînă la începerea cercetării judecătorești în

prima instanță,

2) cererea inculpatului trebuie să conțină mențiune privind recunoașterea totală și

necondiționată a faptei/faptelor incriminate în legătură cu care a fost diferit justiției și

renunțarea la dreptul de a solicita examinarea altor probe,

3) probele administrate în faza de urmărire penală să fie suficiente și de natură să

permită stabilirea unei pedepse.

În textul hotărârii explicative se cuprind pasaje în care Plenul îndrumă judecătorii

că, la examinarea acestui gen de cauze, judecata se face în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, doar dacă inculpatul recunoaște faptele așa cum sunt

9

menționate în rechizitoriul. Nu pot fi aplicate dispozițiile art.3641 CPP în condițiile în

care inculpatul nu recunoaște în totalitate situația de fapt descrisă în rechizitoriu,

inclusiv aspectul ce privește participarea unui coinculpat.

Prevederile art.3641 CPP impun, cît se poate de clar, că declarația de recunoaștere

a faptei/faptelor reținută în rechizitoriul să fie însoțită de o solicitare de judecare a

cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le

însușește.

Formulând solicitarea de a judeca cauza în baza probelor administrate în fază de

urmărire penală, inculpatul renunță neechivoc la dreptul de a interoga martori în fața

instanței. Renunțarea nu este contrară art.6 §3 lit. d) din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, dreptul consacrat de aceste

dispoziții neavând caracter absolut.

Nu pot fi aplicate dispozițiile art.3641 CPP în privința inculpatului în cazul când

ultimul invocă ilegalitățile comise de către organul de urmărire penală sub prisma art.94

CPP, contestând o parte din probele administrate în faza de urmărire penală.

Din formularea alineatului (1) al articolului 3641 CPP rezultă că declarația făcută

într-un înscris autentic poate fi realizată doar în fața primei instanțe și pînă la începerea

cercetării judecătorești. Se instituie astfel un termen de decădere, a cărui nerespectarea

e sancționată cu respingerea, ca tardivă, a cererii de judecare a cauzei în procedura

simplificată.

Începerea cercetării judecătorești este marcată întotdeauna de citirea rechizitoriului

în conformitate cu prevederile art. 366 CPP, moment procesual deosebit de important,

care stabilește pragul până la care se poate aplica procedura simplificată de judecată

prevăzută de art. 3641 CPP

Această sancțiune va interveni doar dacă nerespectarea termenului îi este

imputabilă inculpatului. Prin urmare, în cazul în care unul dintre inculpați a lipsit

justificat la termenul la care s-au admis cererile coinculpaților de judecare a cauzei

conform procedurii simplificate, acesta poate beneficia în continuare de prevederile art.

3641 CPP.

Instanța de judecată va adresa inculpatului care a depus o cerere de judecare a

cauzei în procedura simplificată o întrebare, dacă își susține declarația precum că

recunoaște în totalitate faptele indicate în rechizitoriu și dacă solicită ca judecata să aibă

loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și

asupra cărora nu au obiecții, consemnând această declarație în procesul-verbal al

ședinței de judecată, ce este semnat de către inculpat și avocatul său. În cazul când

inculpatul este minor, această declarație în procesul-verbal se semnează și de către

reprezentantul legal al minorului.

Din prevederile art. 3641 alin. (4) CPP rezultă că procedura simplificată este

aplicabilă doar dacă din probele administrate în cursul urmăririi penale reiese că faptele

inculpatului sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a

permite stabilirea unei pedepse.

Din conținutul acestei norme desprindem că aplicarea procedurii simplificate este

posibilă numai atunci când din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că

fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

În cazul în care în urma controlului preliminar a cauzei penale se constată că există

vreo încălcare a normelor imperative din Codul de procedură penală sau din probele

10

administrate în cursul urmăririi penale nu rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite

dincolo de orice dubiu rezonabil, instanța de judecată va respinge cererea de judecare

potrivit procedurii simplificate.

În final, Plenul a menționat că, din momentul pronunțării încheierii, inculpatul și

apărătorul lui nu mai pot renunța pe parcursul procesului penal asupra opțiunii sale de a

fi judecată cauza potrivit procedurii simplificate. Dacă, eventual, inculpatul ori

apărătorul lui, după adoptarea încheierii privind admiterea cererii de judecare în ordinea

art.3641 CPP, în timpul audierii ori după aceasta, renunță la procedura simplificată,

instanța, prin încheiere protocolară, va indica că renunțarea nu poate fi admisă.

Pe lângă hotărârile nominalizate mai sus, au fost actualizate în conformitate cu

prevederile legislației în vigoare:

- Hotărârea Plenului CSJ nr. 7 din 11.11.2013 privind actualizarea Hotărârii

Plenului CSJ nr. 4 din 24.12.2010 „Cu privire la practica examinării în contencios

administrativ a litigiilor legate de aplicarea legislației vamale”

-Hotărârea Plenului CSJ nr. 12 din 16.12.2013 cu privire la actualizarea Hotărârii

Plenului CSJ „Cu privire la practica aplicării de către instanțele judecătorești a

legislației în cauzele de desfacere a căsătoriei nr. 10 din 15.11.1993, modificată prin

hotărârile Plenului CSJ nr. 10 din 22.12.2008, nr. 26 din 28.06.2004, nr. 29 din

16.09.2002, nr. 38 din 20.12.2000”.

Avize consultative și recomandări privind aplicarea legislației

În conformitate cu art. 122 CPC, dacă în procesul judecării pricinii într-o instanță

de judecată se atestă dificultăți la aplicarea corectă a normelor de drept material sau

procedural, instanța de judecată solicită Plenului Curții Supreme de Justiție, din oficiu

sau la cererea participanților la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul

de punere în aplicare a legii. Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție.

Astfel, pe parcursul anului 2013 au fost elaborate următoarele avize consultative:

- Avizul consultativ al Plenului CSJ nr. 4ac-6 din 04.03.2013 cu privire la modul

de aplicare a art. 171, art.423 și art. 428 CPC;

- Avizul consultativ al Plenului CSJ nr. 4ac-3 din 04.03.2013 cu privire la modul

de aplicare a Legii cu privire la avocatură și a normelor de procedură civilă ce se referă

la mandatul avocatului;

- Avizul consultativ al Plenului CSJ nr. 4ac-2 din 04.03.2013 cu privire la modul

de aplicare a art. 301 alin. (1) lit. c) Codul Muncii RM;

- Avizul consultativ al Plenului CSJ nr. 4ac-11 din 15.04.2013 cu privire la modul

de aplicare a prevederilor art. 332-336 Codul Civil RM;

- Avizul consultativ al Plenului CSJ nr. 4ac-10 din 15.04.2013 cu privire la

posibilitatea și modalitatea revizuirii încheierii judecătorești de admitere a obiecțiilor

împotriva ordonanței judecătorești și posibilitatea anulării ultimei în baza temeiurilor

invocate în art. 449 lit. b) și c) CPC al RM;

- Avizul consultativ al Plenului CSJ 4ac-12 din 27.05.2013 cu privire la modul de

aplicare a prevederilor art. 16 alin. (1), 17 alin. (1) și 26 alin. (4) din Legea cu privire la

libertatea de exprimare;

- Avizul consultativ al Plenului CSJ nr. 4ac-13 din 27.05.2013 cu privire la modul

de aplicare a prevederilor art. 385, 388 CPC al RM;

11

- Avizul consultativ al Plenului CSJ nr. 4ac-15 din 06.10.2013 cu privire la modul

de punere în aplicare a Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din

14.10.1998 și a art. 32 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului , în ceea ce

privește modalitatea de calcul a pensiei judecătorului;

- Avizul consultativ al Plenului CSJ nr. 4ac-14 din 06.10.13 cu privire la modul de

aplicare a art. 28 alin. (1) din Legea cu privire la secretul de stat;

- Avizul consultativ al Plenului CSJ nr. 4ac-29 din 30.09.2013 cu privire la modul

de punere în aplicare a prevederilor art. 39 alin. 7 CPC RM;

- Avizul consultativ al Plenului CSJ nr. 4ac-24 din 30.09.2013 cu privire la modul

de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1), 8 alin. (3), 24 alin. (1) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și art. 33.1 din CPC;

- Avizul consultativ al Plenului CSJ nr. 4ac-19 din 30.09.2013 cu privire la modul

de aplicare a prevederilor art. 452 CPC RM;

- Aviz consultativ al Plenului CSJ nr. 4ac-31/13 din 09.12.2013 cu privire la modul

de punere în aplicare a legii nr. 139 din 02.07.2010 privind drepturile de autor și

drepturile conexe;

- Aviz consultativ al Plenului CSJ nr. 4ac-34/13 din 16.12.2013 în privința aplicării

corecte și uniforme a prevederilor art. 14 alin. (1) și (2) a Legii cu privire la notariat.

De asemenea, în scopul evitării neclarităților la aplicarea normelor materiale și

procedurale, pe parcursul anului 2013 au fost întocmite un șir de recomandări, menite să

ajute judecătorii la uniformizarea practicii judiciare:

instanțele de judecată de către Ministrul Justiției al Republicii Moldova prin acceptarea

transferului procedurii penale;

administrate în faza de urmărire penală;

contravenționale aplicate persoanei fizice de către agentul constatator;

înstrăinarea sectoarelor de teren aflate în proprietatea autorităților publice locale;

emită actul administrativ privind înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în

locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale prin licitație publică,

organizată în condițiile legii;

auto de mărfuri;

exprimare nr. 64 din 23.04.2010;

și examinării pretențiilor în procedură contencioasă;

procesul penal;

momentul sesizării sau autosesizării organului competent pînă la declanșarea urmăririi

penale;

12

soluționarea acțiunii civile;

conform art. 71 alin. (3) CPC;

Contravențional, contestația împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție,

elaborată de judecătorul Ghenadie Nicolaev;

dreptului de proprietate asupra anexelor;

Republicii Moldova;

minor în litigiile ce țin de decăderea din drepturile părintești;

spre rejudecare de către instanțele de apel și instanța de recurs;

reglementează întocmirea procesului-verbal în cazurile întreruperii ședinței de judecată

și amânării procesului civil;

aplicarea măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie;

Contravențional după intrarea în vigoare a Legii cu privire la activitatea poliției și

statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012;

locale de a elibera certificatul de urbanism și autorizația de construire;

(1) CP - tâlhăria însoțită de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei

agresate;

privire la activitatea Poliției și statutul polițistuluinr. 320 din 27.12.2012;

modificărilor și completărilor din Codul de procedură penală, introduse prin Legea

nr.66 din 05.04.2012, MO 155-159/27.07.2012, în vigoare 27.10.2012;

judecătorului;

împăcării părților;

existenței corpurilor delicte;

pedepsei penale în cauzele de corupție;

situația condamnatului” ce se conține art. 435 alin.(1) pct.2) lit. c) CPP.

13

Sesizările Plenului Curții Supreme de Justiție la Curtea Constituțională

Plenul Curții Supreme de Justiție a înaintat Curții Constituționale următoarele

Hotărâricu privire la sesizarea Curții Constituționale în conformitate cu prevederile

art.135 alin.(1) lit.a) din Constituția Republicii Moldova, art.24 alin.(1), art. 25 lit.d) din

Legea cu privire la Curtea Constituțională și art.4 alin.(1) lit.a), art. 38 alin. (1) lit. d)

din Codul jurisdicției constituționale:

ultimei propoziții din pct. 5) al art. 64 alin. (2) din Codul de procedură penală „În cazul

în care judecătorul de instrucție a autorizat măsuri speciale de investigații, procurorul

poate amâna până la 6 luni, prin ordonanță motivată aducerea la cunoștință a actului

procedural de recunoaștere în calitate de bănuit”.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 8 din 25.07.2013, s-a decis sistarea

procesului privind excepția de neconstituționalitate a textului nominalizat.

prevederilor Art. I și Art. II din Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 73 din

04.05.2010 (Monitorul Oficial nr. 94-97/272 din 11.06.2010).

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 17.09.2013 fost admisă sesizarea

Curții Supreme de Justiție, fiind declarată neconstituțională propoziția „fac excepție

petițiile ce conțin informații referitoare la securitatea națională sau ordinea publică” din

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 190-XIII din 19 iulie 2014 cu privire la petiționare, în

redacția Legii nr. 73 din 04 mai 2010 pentru modificarea unor acte legislative, cît și din

punctul 22 al Anexei nr. 1 la Regulamentul Centrului pentru Drepturile Omului,

structura, statul de funcții și modul de finanțare a acestuia, aprobat prin Hotărîrea

Parlamentului nr. 57-XVI din 20 martie 2008, în redacția Legii nr. 73 din 04 mai 2010

pentru modificarea unor acte legislative.

prevederilor Anexei nr. 2 la Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici

nr. 48 din 22.03.2012 (Monitorul Oficial nr. 63/213 din 31.03.2012).

În sesizare s-a pretins că compartimentele din Anexa nr. 2 la Legea nr. 48 din 22

martie 2012, care diferențiază gradele de salarizare ale funcțiilor publice din cadrul

instanțelor judecătorești în raport cu gradele de salarizare ale funcțiilor publice din

cadrul autorității puterii legislative și a autorităților puterii executive, vin în contradicție

cu articolele 6 și 116 alin. (1) din Constituție.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 24 din 10 septembrie 2013 au fost

declarate neconstituționale compartimentele „Secretariatul Curții Constituționale”,

„Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiție, Procuratura Generală”,

„Curțile de apel” și „Judecătoriile, inclusiv cea militară, procuraturile teritoriale și cele

specializate” din Anexa nr. 2 la Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de

salarizare a funcționarilor publici.

constituționalității punctului 18 al Regulamentului privind achiziționarea de

medicamente și alte produse de uz medical pentru necesitățile sistemului de sănătate,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 568 din 10 septembrie 2009, pentru desfășurare

procedurii de achiziție și coordonare a contractului de achiziție.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 23 din 06 septembrie 2013 a fost

admisă sesizarea, fiind declarate neconstituționale prevederile art. 18 din Regulamentul

14

privind achiziționarea de medicamente și alte produse de uz medical pentru necesitățile

sistemului de sănătate aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 658 din 10 septembrie

2009.

Constituție.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 33 din 10 octombrie 2013 a fost admisă

sesizarea. În sensul art. 140 din Constituție coroborat cu articolele 7 și 134 alin. (3) din

Constituție: hotărârea prin care se declară neconstituționalitatea unor acte are nu numai

putere de lege, ci și este obligatorie, prin considerentele pe care se sprijină, pentru toate

organele constituționale ale Republicii Moldova, astfel încât noi acte cu același conținut

nu mai pot fi adoptate din nou. Până la operarea modificărilor de rigoare de către

autoritatea emitentă, urmează să se aplice actele anterioare declarării

neconstituționalității, într-un mod conform considerentelor menționate în hotărârile

Curții Constituționale.

COLEGIUL PENAL

Activitatea Plenului Colegiului penal

I. Judecarea recursurilor în interesul Legii

După modificările introduse în procedura penală prin Legea nr. 66 din 05 aprilie

2012 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, Colegiul penal

examinează, începând cu 27 octombrie 2012, recursul în interesul legii.

Rațiunea includerii acestei căi de atac a fost de a asigurastabilirea unității de

jurisprudență. Esența recursului în interesul legii are menirea de a asigura interpretarea

uniformă a legii.

Soluționând recursul în interesul legii, Curtea Supremă de Justiție desfășoară o

activitate care este parte integrantă a procesului de aplicare a legii. În acest sens și

doctrina juridică menționează că hotărârile pronunțate în recursul în interesul legii

reprezintă un izvor de drept.

Este relevantă pe problema în cauză hotărârea Curții Europene a Drepturilor

Omului în cauza Moșneanu contra României unde Curtea a constatat că: „În ceea ce

privește obligația judecătorilor de a se conforma secțiilor Unite al Curții Supreme de

Justiție, Curtea reamintește că reuniunea secțiilor unite ale unei jurisdicții are drept

scop să confere autoritate deciziilor de principiu cele mai importante pe care această

jurisdicție este chemată să le dea”.

Concluzionând, se poate menționa că aplicarea deciziei în interesul legii prin

caracterul ei obligatoriu, este supusă respectării prevederilor Convenții Europene.

În anul 2013 au fost declarate trei recursuri în interesul legii de către Procurorul

General al Republicii Moldova, dintre care un recurs a fost examinat, iar altele două au

rămas pentru soluționare în anul 2014, dat fiind că au fost declarate în luna decembrie

2013.

Potrivit deciziei Plenului Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 07

mai 2013, s-a dispus admiterea recursului în interesul legii formulat de Procurorul

General și s-a stabilit că nu poate fi încetat procesul penal în baza art. 391 alin. (1) pct.

6) CPP, din motiv că s-a încălcat competența organului de efectuare a urmăriri penale,

circumstanța care exclude sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la

15

răspundere penală.

Potrivit recursului în interesul legii formulat de Procurorul General, s-a invocat că

în practica Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție nu există un punct de vedere

unitar cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 270 alin. ( 9), coroborat cu art. 271 alin.

(7) din Codul de procedură penală, care stipulează că:

„În caz de necesitate, procurorul, în scopul asigurării urmăririi complete și

obiective, poate exercita personal urmărirea penală sub toate aspectele în orice cauză

penală” și

„Procurorul General și adjuncții lui, în caz de necesitate, în scopul asigurării

urmăririi complete și obiective, sub toate aspectele, pot dispune, prin ordonanță

motivată, efectuarea urmăririi penale de către orice organ de urmărire penală,

indiferent de competență.”

Prin recursul în interesul legii se arată că, în urma verificării jurisprudenței

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, în unele cauze penale în care urmărirea

penală a fost exercitată de procuror în temeiul art. 270 alin. (9) CPP, Colegiul penal

lărgit a casat hotărîrile instanțelor inferioare, prin care procesul penal în privința

inculpaților a fost încetat în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, din motivul existenței

circumstanțelor care exclud sau condiționează tragerea la răspundere penală, având în

vedere faptul că s-a încălcat competența organului ce urma să efectueze urmărirea

penală, iar Colegiul penal lărgit a dispus rejudecarea cauzei.

În alte cauze penale, în care urmărirea penală a fost efectuată, de asemenea, de

procuror în temeiul art. 270 alin. (9) CPP, Colegiul penal lărgit a acceptat soluțiile de

încetare a procesului penal, adoptate de instanțele ierarhic inferioare, menținându-le în

vigoare.

În alte cauze în care instanțele ierarhic inferioare au adoptat soluții de

condamnare, neluând în calcul că a avut loc încălcarea prevederilor art. 270 alin. (9)

CPP, privind competența de efectuare a urmării penale, au admis recursurile cu

adoptarea hotărârii de casare a sentinței și a deciziei instanței de apel, și cu dispunerea

încetării procesului penal în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP – există circumstanțe

care exclud sau condiționează tragerea la răspundere penală, astfel fiind creată o

practică neunitară în acest sens.

În continuare, Plenul Colegiul penal a menționat că, prin normele procesual

penale, legislatorul național a urmărit instituirea unui echilibru echitabil între aceste

două mari sarcini ale procesului penal, pentru stabilirea adevărului și exercitarea unei

justiții veritabile. Instanțele judecătorești și organele de urmărire penală, care aplică

normele procesual penale, sînt obligate să activeze în așa mod, încît nici o persoană să

nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată, sau supusă în mod arbitrar sau

fără necesitate măsurilor procesuale de constrîngere.

În situația cînd instanțele de judecată au pronunțat hotărâri judecătorești de

încetare a procesului penal în baza motivelor discutate, hotărâri devenite irevocabile,

procesul stabilirii adevărului și exercitarea unei justiții veritabile este întrerupt.

Sub acest aspect, Plenul Colegiului penal a atenționat instanțele de judecată că,

dacă în cazul când la faza urmăririi penale, organul de urmărire penală ori procurorul a

încălcat prevederile legii referitor la competență, având în vedere procedura penală care

nu prevede posibilitatea restituirii cauzei penale de către instanța de judecată

procurorului pentru refacerea actelor procedurale ce cad sub incidența nulității absolute,

16

există un remediu prevăzut de art. 326 alin. (2) CPP, în sens că, la cererea procurorului,

instanța amână examinarea cauzei și o restituie procurorului pe un termen de până la o

lună, termen care mai poate fi prelungit până la două luni.

În concluzie, s-a menționat că, în cazurile de nerespectare a competenței la

urmărirea penală, chestiunea nulității întregului proces și aplicarea art. 391 alin. (1) pct.

6) CPP, urmează a fi analizată prin prisma respectării și altor principii a dreptului

procesual penal.

II. Judecarea cauzelor penale

În temeiul art. 452 alin. (1) CPP,Curtea Supremă de Justiție judecă recursurile în

anulare declarate împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor

ordinare de atac.

Potrivit raportului statistic, în anul 2013, în secția evidență procesuală a cauzelor

penale au parvenit 454 de cauze penale, dintre care au fost examinate 338 cauze în

privința a 354 persoane, inclusiv cele examinate în procedura de admisibilitate. Restanța

la începutul perioadei de referință o constituia 47 cauze și la sfîrșitul perioadei de

referință o constituie 114 cauze.

În comparație cu perioada supusă monitorizării, în anii precedenți situația a fost

următoarea:

- în anul 2007 au fost examinate 435 cauze în privința a 465 persoane;

- în anul 2008 au fost examinate 418 cauze în privința a 526 persoane;

- în anul 2009 au fost examinate 779 de cauze în privința a 955 persoane;

- în anul 2010 au fost examinate 1167 de cauze în privința a 1313 persoane;

- în anul 2011 au fost examinate 342 de cauze în privința a 387 persoane;

- în anul 2012 au fost examinate 332 de cauze în privința a 357 persoane.

Astfel, în temeiul art.456 Codul de procedură penală, modificat și completat prin

Legea nr.66 din 05.04.2012, în vigoare din 27.10.2012, în perioada raportată, Colegiul

penal în complet format din 5 judecători a examinat recursuri în anulare în procedura de

admisibilitate, dispunînd:

- inadmisibilitatea recursului în 332 cauze (98,2%) în privința a 348 de persoane;

- trimiterea recursului pentru judecare Plenului Colegiului penal în 6 cauze

(1,8%) în privința a 8 persoane.

În rezultatul judecării recursurilor în anulare, inclusiv a recursurilor rămase în

restanță din anul 2012, Plenul Colegiului penal a adoptat următoarele soluții:

- în privința a 348 persoane recursurile au fost respinse ca inadmisibile;

- în privința a 8 persoane recursurile au fost admise, pronunțîndu-se noi hotărîri,

cu referire la:

▪ menținerea sentinței primei instanțe - în privința a 6 persoane;

▪ remiterea cauzei la rejudecare - în privința a 2 persoane.

În continuare, Plenul Colegiului penal a examinat 1 cauze în privința a 1 persoane

privind reabilitarea persoanelor supuse represiunilor politice în anii 1930, 1940 și

începutul anilor 1950. Restanța la începutul perioadei de referință o constituia 0

recursuri în anulare, iar la sfîrșitul perioadei de referință, în restanță a rămas 1 recurs

neexaminat.

17

Activitatea judecătorilor Colegiul penal

Examinarea recursurilor ordinare

În conformitate cu prevederile art. 420 alin. (1) CPP, în secțiunea a I-a, Colegiul

penal examinează recursurile declarate împotriva deciziilor pronunțate de curțile de apel

ca instanțe de apel.

Potrivit datelor statistice prezentate de secția de evidență procesuală a cauzelor

penale, pe parcursul anului 2013, Colegiul penal a examinat în ordine de recurs ordinar -

1181 de cauze penale, în privința a 1432 de persoane, dintre care 224 de cauze

constituia restanța la începutul perioadei de referință rămasă din anul precedent.

Analiză statistică a cauzelor examinate de Colegiul penal pe parcursul a ultimilor 6

ani, atestă descreșterea numărului de cauze examinate în ordine de recurs ordinar până

în anul 2011:

- în 2007 - 1312 cauze penale, în privința a 1674 persoane;

- în 2008 - 1358 de cauze penale, în privința a 1714 persoane;

- în 2009 - 1138 de cauze penale, în privința a 1444 persoane;

- în 2010 - 1101 cauze penale, în privința a 1328 persoane;

- în 2011 - 1208 cauze penale, în privința a 1184 persoane;

- în 2012 – 1334 cauze penale, în privința a 1624 persoane;

- în 2013 – 1181 cauze penale, în privința a 1432 persoane.

Începând cu anul 2011, se atestă o creștere a numărului cauzelor penale judecate în

recurs ordinar până în anul 2012 și, comparativ cu anul 2012, în anul 2013 se constată o

descreștere de 153 cauze față de anul precedent.

Din numărul total al recursurilor parvenite în anul curent, au fost declarate:

- de procuror - 532 de recursuri;

- de alte părți - 1738 recursuri, dintre care: 701 - de apărătorii lor sau reprezentanții

legali, 839- de către condamnați și 198 - de către părțile vătămate, apărătorii lor sau

reprezentanții legali.

Referitor la 7 cauze, procedura de examinare în recurs a fost încetată în legătură cu

scoaterea acestora de pe rol.

Numărul cauzelor nejudecate la sfârșitul perioadei de referință este de 444 cauze

penale.

În urma examinării recursurilor ordinare în 1181 de cauze, în privința a 1432 de

persoane, în procedura de soluționare a admisibilității în principiu și o parte din ele în

ședințele Colegiului penal lărgit, s-au pronunțat următoarele soluții:

- în privința a 825 persoane (57,6%), recursurile au fost declarate inadmisibile la

etapa examinării admisibilității în principiu a recursurilor;

- în privința a 215 persoane (15,0%), recursurile au fost respinse la etapa judecării

lor în Colegiul penal lărgit;

- în privința a 392 persoane (27,4%), recursurile au fost admise de către Colegiul

penal lărgit, dintre care:

▪ în privința a 82 de persoane (21%) a fost casată decizia instanței de apel și

sentința primei instanțe, respectiv:

18

► cu achitarea inculpatului - în privința a 5 persoane (6,1%);

► cu încetarea procesului penal - în privința a 12 persoane (14,6%);

► cu pronunțarea unei noi hotărâri - în privința a 65 de persoane (79,3%) din

numărul de persoane în privința cărora recursurile au fost admise, respectiv:

- cu modificarea calificării faptei și reducerea pedepsei - în privința a 15 persoane

(23%);

- cu reducerea pedepsei, fără modificarea calificării - în privința a 35 persoane

(53,9%);

- cu modificarea calificării, fără reducerea pedepsei - în privința a 15 persoane

(23%);

▪ în privința a 310 persoane (79,1%) au fost casate integral deciziile instanței de

apel, inclusiv:

- cu menținerea sentinței primei instanțe - în privința a 80 persoane (25,8% din

numărul de persoane în privința cărora recursurile au fost admise);

- cu remiterea cauzei la rejudecare în instanță de apel - în privința a 230 persoane

(74,2%) din numărul de persoane în privința cărora recursurile au fost admise.

Sub același aspect, urmează de menționat că, pe parcursul anului 2013, au fost

anulate 334 decizii ale instanțelor de apel, ceea ce se prezintă ca o deficiență a actului

de justiție realizat de curțile de apel.În cea mai mare parte au casate deciziile Curții de

Apel Chișinău.

Comparativ cu anul precedent, în care au fost casate 241 de decizii ale curților de

apel, în anul curent se atestă o creștere considerabilă a casărilor.

prevăzută calea de atac apelul.

a) Cu privire la examinarea recursurilor împotriva hotărârilor judecătorești

pronunțate de curțile de apel.

În conformitate cu paragraful 2, secțiunea a 2-a, capitolul IV, titlul II din Codul de

procedură penală, în perioada de referință, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

după intrarea în vigoare a Legii nr. 66 din 05.04.2012 cu privire la modificarea și

completarea Codului de procedură penală, a examinat recursurile împotriva hotărârilor

judecătorești pronunțate de curțile de apel în 11 cauze penale în privința a 31 de

persoane, dintre care:

- în privința a 25 persoane (80,65%) s-a dispus respingerea recursului;

- în privința a 6 persoane (19,35%) recursurile au fost admise, dintre care:

▪ în privința a 3 persoane (50%) a fost casată decizia instanței de apel;

▪ în privința la 3 persoană (50%) a fost casată decizia instanței de apel, cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanță de apel, în alt complet de judecată.

b) Cu privire la examinarea recursurilor împotriva încheierilor instanțelor de

judecată privind prelungirea măsurii preventive.

Potrivit raportului statistic, în perioada de referință, au fost declarate 16 recursuri

împotriva încheierilor instanțelor de apel privind prelungirea arestului preventiv, în

privința a 22 de persoane, care prin deciziile Colegiului penal au fost 11 recursuri

respinse și 5 recursuri în privința a 11 persoane au fost admise, cu casarea încheierii

atacate, dintre care:

- cu anularea măsurii preventive – în privința a 4 persoane;

19

- cu aplicarea măsurii preventive – în privința a 3 persoane;

- cu încetarea măsurii preventive – în privința a 4 persoane.

Examinarea recursurilor în anulare

În temeiul art. 452 alin. (1) CPP, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

judecă recursurile în anulare declarate împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după

epuizarea căilor ordinare de atac.

În perioada raportată, în Colegiul penal au parvenit pentru examinare în ordine de

recurs în anulare - 383 de cauze penale. Restanța la începutul perioadei de referință a

constituit-o 81 de cauze penale, iar la sfârșitul perioadei de referință - 86 cauze penale.

În total, au fost înregistrate 383 de cauze penale, dintre care au fost examinate 297 de

cauze în privința a 294 de persoane.

Datele statistice pentru anii precedenți relevă următoarea evoluție:

- în anul 2007 - 912 cauze penale, în privința a 962 persoane;

- în anul 2008 - 1490 de cauze penale, în privința a 1677 persoane;

- în anul 2009 -1581 de cauze penale, în privința a 1693 persoane;

- în anul 2010 - 952 de cauze penale, în privința a 719 persoane;

- în anul 2011 - 430 de cauze penale, în privința a 160 persoane;

- în anul 2012 - 647 de cauze penale, în privința a 242 persoane.

În anul 2013 se atestă o descreștere a numărului de cauze penale judecate în recurs

în anulare - cu 264 cauze mai puține față de anul 2012. Judecarea în anii 2008-2010 a

unui număr mai mare de cauze penale este în legătură cu aplicarea retroactivității legii

penale de către judecătorii Colegiului penal.

Din numărul total de recursuri în anulare parvenite pe parcursul anului, și anume,

cel de 1234 recursuri:

- 43 recursuri au fost depuse de către adjuncții Procurorului General;

- 147 recursuri au fost depuse de către avocați în interesele condamnaților;

- 950 recursuri au fost depuse de către condamnați și reprezentanții lor legali;

- 22 recursuri au fost depuse de către părțile vătămate, apărătorii și reprezentanții

lor legali;

- 72 recursuri au fost depuse de către petiționari.

În 3 cauze penale, procedura de examinare în recurs a fost încetată în legătură cu

scoaterea de pe rol a cauzei.

Potrivit raportului statistic, în anul 2013 au fost examinate recursuri împotriva

sentințelor și deciziilor pronunțate de instanțele judecătorești, care nu au calea de atac

apelul, în privința a 85 de persoane, dintre care:

- în privința a 71 persoane sau 83,5% s-a dispus inadmisibilitatea recursului;

- în privința a 4 persoane sau 4,7%, recursurile au fost respinse ca inadmisibile de

către Colegiul penal lărgit;

- în privința a 10 persoane sau 11,8%, recursurile au fost admise, inclusiv:

pedepsei;

remiterea cauzei în instanță de apel;

20

De asemenea, au fost examinate recursuri împotriva încheierilor judecătorului de

instrucție în privința a 211 persoane, dintre care:

- în privința a 14 persoane, încheierile au fost casate (6,65%);

- în privința a 197 persoane, încheierile au fost menținute (93,4%).

Din totalul recursurilor în anulare care au fost respinse la etapa examinării

admisibilității în principiu, 89 de recursuri au fost declarate împotriva ordonanței

procurorului de neîncepere a urmăririi penale, 6 recursuri au fost declarate împotriva

autorizării percheziției, 7 recursuri au fost declarate privitor la refuzul procurorului de a

iniția procedura de revizuire.

Drept temeiuri pentru casarea hotărîrilor judecătorești, au servit următoarele

încălcări ale legislației procesuale penale:

- lipsa citării legale a petiționarului de către instanța de recurs;

- nesoluționarea chestiunii privind posibilitatea examinării plîngerii în lipsa

petiționarului;

- necercetarea în ședință a materialelor cauzei;

- nerespectarea prevederilor art.70 Cod de procedura penală etc.

La același capitol menționăm că, pe parcursul anului 2013, au fost înregistrate 29

de recursuri în anulare, dintre care au fost examinate 17 cauze penale privind

reabilitarea persoanelor supuse represiunilor politice în anii 1930-1940 și începutul

anilor 1950, în privința a 17 persoane. Restanța recursurilor la începutul perioadei de

referință o constituia 5 cauze penale de reabilitare, iar la sfîrșitul anului 2013 - 12 cauze

penale. Restanța este motivată prin faptul că dosarele au parvenit la sfîrșitul anului

este din an în an în descreștere.

Examinarea cererilor de strămutare, de abținere și conflictele de competență

Pe parcursul anului 2013, pe rolul Colegiului penal au parvenit pentru înregistrare

124 cereri de strămutare, dintre care: 46 cereri au fost admise (37,1%), 75 cereri au fost

respinse (60,5%) și 3 cereri au fost scoase de pe rol (2,4%).

Referitor la conflictele de competență apărute între instanțele ierarhic inferioare,

au fost înregistrate și examinate 23 cereri, dintre care: 4 cereri au fost admise (17,4%),

14 cereri au fost respinse (60,9%) și 5 cereri au fost scoase de pe rol (21,7%).

Cu privire la declarațiile de abținere, în perioada raportată, au fost înregistrate și

examinate 81 cereri de abținere, dintre care: 55 cereri au fost admise (67,9%), 24 au fost

respinse (29,6%) și 2 cereri au fost scoase de pe rolul instanței (2,5%). În restanță, atît la

începutul perioadei de referință,cît și la sfîrșitul ei, nu au rămas cereri neexaminate.

Se constată că majoritatea declarațiilor de abținere au parvenit de la curțile de

apel Cahul și Comrat. Temeiurile de declarare a acestor cereri au fost insuficiența de

cadre în instanțele de apel (nu pot fi formate complete de judecată din trei judecători

pentru examinarea cererilor de apel sau de recurs declarate) și, în unele cazuri, relațiile

de rudenie între participanții la proces și judecătorii acestor instanțe. Cu toate acestea,

sunt frecvente situațiile cînd cererile sunt depuse nejustificat și nu corespund normelor

procedurale în vigoare.

21

În comparație cu anul precedent, numărul cererilor de strămutare, inclusiv a

conflictelor de competență, s-a mărit cu 19 cereri, iar referitor la declarațiile de

abținere,în anul precedent au fost înregistrate cu 10 cereri mai mult, comparativ cu anul

curent.

Evoluția sarcinii de lucru în Colegiul penal pentru anul 2013

Ținînd cont de datele statistice reflectate în secțiunile anterioare și concluzionând

asupra evoluției sarcinii de lucru în Colegiul penal pentru anul 2013, se constată că în

perioada respectivă de către magistrații Colegiului penal au fost judecate:

- în recurs ordinar - 1181 de cauze penale;

- în recurs extraordinar:

▪ în Colegiul penal - 297 de cauze penale;

▪ în Plenul Colegiului penal - 338 de cauze penale.

Tabela de mai jos reflectă sarcina de lucru a judecătorilor Colegiului penal pentru

anul 2013:

Judecătorii

Colegiului Penal 1ra 1rh 1re 1r 1 1 r- Stră- Abți- 1-4-re 1-4- total

al Curții reab arest muta- nere ril

Supreme de re

Justiție

Dosare 1625 10 383 11 29 16 149 81 454 3 2761

înregistrate

Dosare 1181 9 297 10 17 16 147 81 338 1 2097

examinate

Dosare în 444 1 86 1 12 - 2 - 116 2 664

restanță

Adam O. 29 1 16 2 8 4 9 69

Alerguș C. 102 1 30 1 2 1 35 11 30 213

Arhiliuc I. 125 1 31 1 26 13 32 229

Covalenco E. 122 2 20 3 2 2 3 34 188

Diaconu Iu. 117 1 23 1 3 2 13 9 35 204

Gordila N. 123 1 25 2 2 2 35 190

Gurschi C. 69 16 2 22 24 20 1 154

Harghel A. 117 2 34 2 1 29 13 31 229

Nicolaev Gh. 119 24 1 2 3 2 1 37 189

Popovici T.. 21 20 1 2 3 2 5 54

TimoftiVl. 120 28 1 2 2 35 188

Ursache P. 112 30 2 2 3 1 31 181

Doagă V. 1 1

Clima N. 1 1 2

Moldovanu S 1 1 2

Bejenaru Iu. 1 1 2

Raducanu T. 1 1

Druță I. 1 1

TOTAL : 1181 9 297 10 17 16 147 81 338 1 2097

22

Astfel, analizând schema de mai sus, comparativ cu anul 2012, se constată o

descreștere a volumului de lucru a judecătorilor Colegiului penal - cu 151 cauze penale

examinate în ordine de recurs ordinar și cu 335 cauze penale examinate în ordinea

recursului în anulare, și s-a majorat volumul de lucru în anul 2013 cu 3 cauze penale

aflate în procedura Plenului Colegiului penal.

Schematic, situația comparativă a evoluției sarcinii de lucru a magistraților

Colegiului penal pe parcursul a ultimilor doi ani este următoarea:

Nr. de Judecătorii Dosare Dosare examinate

ordine Colegiului Penal examinate în anul 2013

al Curții Supreme în anul

de Justiție 2012

TOTAL 1754 1965

În continuare, este prezentată informația cu privire la cauzele penale examinate de

magistrații Colegiului penal pe parcursul ultimilor 6 ani:

Anul 1ra 1re 1r 1 1r- 1cs 1ac Total

reab. arest

1 2 3 4 5 6 7 8 9

2013 1181 297 10 17 16 147 81 1749

2012 1334 647 14 23 22 119 88 2247

23

2011 984 398 7 74 15 104 91 1673

2010 1101 952 5 11 16 55 122 2262

2009 1138 1581 6 52 11 88 127 3037

2008 1358 1496 8 46 - 86 127 3539

Din tabela de mai sus, se constată că, începând cu 2008 până în 2011, volumul de

lucru al judecătorilor Colegiului penal avea o tendință de micșorare, în 2011 cauzele

examinate ajungând la 1673 cauze, comparativ cu 2008 în care au fost examinate 3539

de cauze. Totodată însă, în anul 2012 se atestă iarăși o creștere a volumului de lucru a

magistraților fiind examinate pe parcursul anului – 2247 de cauze, comparative cu anul

2011, cu 574 de cauze penale mai multe. În anul curent, observăm o tendință de

descreștere a sarcinii magistraților, față de anul precedent, cu 498 de cauze fiind

examinate mai puțin.

O situație similară am avut-o și în anii precedenți. Volumul de lucru în

Colegiul penal era în creștere continuă în perioada anilor 2002-2009, însă odată cu

adoptarea Legii nr. 82 din 07.05.2010 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative, au fost operate un șir de modificări și completări în Codul penal, Codul de

procedură penală și în articolul II din Legea nr.277-XVI din 18 decembrie 2008 pentru

modificarea și completarea Codului penal al Republicii Moldova,ceea ce a dus la

reducerea numărului de dosare examinate în Colegiul penal în ordinea recursului

în anulare.

Colegiu 2002 2004

2005 2006 2007

penal al CP CP 2008 2009 2010

CSJ vechi nou

Recurs 843 c 1238 c 1335 c 1358 c 1138 c. 1101 c.

225 1100 per 1531 1689 1714 1444 ps. 1328 ps.

ordinar

per pers pers

Recurs 203 161 c 390 c 912 c 1496 c 1581 c. 952 c.

173 pers 517 962 1677 ps 1693 ps. 972 ps.

extraordi

pers pers

nar

Plen 20 117 c 253 c 435 c 418 c 779 c. 1167 c.

129 pers 285 465 526 955 ps. 1313 ps.

pers pers pers

Total 478 c. 830 c. 1121 c. 1881 c. 2682 c. 3272 c. 3498 c. 3220 c.

1100 1358 ps. 2333 3116 3917 4092 ps. 3613 ps.

ps ps. ps. ps.

Termenul de judecare a recursurilor

24

În conformitate cu art.431 Cod de procedură penală, termenul de examinare a

recursurilor nu poate fi mai mare de 3 luni pentru cauzele cu inculpați minori sau

deținuți în stare de arest și nu mai mare de 6 luni pentru celelalte cauze.

În perioada raportată, încălcări de procedură la acest capitol au fost înregistrate în

privința a 4 cauze penale examinate în ordinea recursului ordinar. Tergiversarea

examinării unei cauze, și anume, în privința lui Botoșneanu și alții, se datorează faptului

că,inițial,cauza a fost repartizată judecătorului Olga Adam, ulterior în luna mai a fost

redistribuită judecătorului Ion Arhiliuc, care s-a aflat în concediu anul începînd cu luna

iulie – septembrie 2013, astfel, avînd în vedere și complexitatea cauzei, a fost imposibil

examinarea acesteia în termen de 6 luni.

Referitor la alte două cauze, aflate pe rolul Colegiului penal în procedura

recursului secțiunea a II – recurs împotriva hotărîrilor judecătorești pentru care nu este

prevăzută calea de atac apelul, având în vedere că Curtea Supremă examinează, ca a

douainstanță, astfel de recursuri, acestea au fost examinate în termen rezonabil. Mai

mult ca atît, legea procesual penală nu prevede un termen de 6 luni și pentru examinarea

recursurilor nominalizate.

Cu privire la examinarea cauzei penale în privința lui Manvelov V. în procedura

recursului ordinar, aici s-a dispus amânarea de mai multe ori a judecării cauzei,

deoarece pentru 4 ședințe stabilite de Colegiul penal lărgit nu s-au prezentat părțile, care

au fost legal citate, ceea ce a dus la tergiversarea examinării cauzei, care nu poate fi însă

imputată instanței de recurs.

Cu toate acestea, menționăm că majoritatea cauzelor penale au fost examinate în

termenul prevăzut de legislația în vigoare.

Potrivit art. 435 alin. (3) Cod de procedură penală, adoptarea deciziei instanței de

recurs și întocmirea acesteia se efectuează în conformitate cu prevederile art. 417 și 418

Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.

În urma adoptării Legii nr. 66 din 05 aprilie 2012 pentru modificarea și

completarea Codului de procedură penală, care a intrat în vigoare la 27 octombrie 2012,

dispozițiile art. 417 și 418 CPP au fost supuse modificării.

Astfel, conform art. 418 alin. (1) CPP, deliberarea și adoptarea deciziei se

efectuează conform prevederilor art. 338 și 339 CPP. Potrivit art. 338 alin. (3)

CPP,hotărîrea motivată se pronunță în termen de până la 30 de zile. În situații

excepționale, când, raportat la complexitatea cauzei, pronunțarea nu poate avea loc în

termenul prevăzut, instanța poate amâna pronunțarea pentru cel mult 15 zile.

Ținînd cont de prevederile legale, termenul prevăzut pentru redactarea deciziilor și

transmiterea lor în cancelarie a fost respectat de către judecătorii Colegiului penal.

Chestiunea privind necesitatea redactării deciziilor judecătorești în termenele stabilite

de Codul de procedură penală a fost discutată la toate ședințele operative ale Colegiului

penal, judecătorii fiind atenționați asupra respectării acestor prevederi imperative ale

legii.

Totodată, se menționează că una din deficiențele actului de justiție constatat la

etapa judecării cauzelor penale în procedurăa recursului ordinar și recursului în anulare

este chestiunea de amânare a judecării cauzelor, din diferite motive, ceea ce duce

nemijlocit la tergiversarea adoptării unei soluții de către instanța de recurs. De cele mai

dese ori motivele dispunerii amânării unei cauze penale sunt:

25

- la cererea recurentului, din motiv că se află în concediu medical și/sau deplasare

de serviciu;

- nu se prezintă avocatul și/sau condamnatul;

- la solicitarea părții vătămate;

- lipsește reprezentantul legal al inculpatului și/sau părții vătămate;

- nu a fost escortat inculpatul pentru ședința instanței de recurs;

- lipsește citarea legală a părților la proces;

- nu a fost tradus, în termen, recursul declarat pentru a fi înmânat părții care nu

posedă limba de stat.

În ce privește depunerea recursurilor netraduse, este sarcina colaboratorilor grefei

penale care trebuie să urmărească pe cât este de posibil ca partea, în special procurorul,

să prezinte o copie tradusă în limba respectivă.

Activitatea secției documentare procesuală a cauzelor penale

În perioada dintre 01.01.2013 - 31.12.2013, în secția de documentare procesuală a

cauzelor penale, au parvenit în total 3515 de recursuri, dintre care 1234 (35,1%)

recursuri în anulare, 2270 (64,6%) recursuri ordinare și 11 (0,3%) cereri de revizuire.

Dintre recursurile ordinare:

- 1198 (52,8%) de recursuri au fost înregistrate la recepție personală și

- 1072 (47,2%) de recursuri au parvenite prin poștă.

Totodată, din numărul total de recursuri ordinare parvenite:

- 532 recursuri (23,4%) au fost declarate de către procuror;

- 701 recursuri (30,9%) au fost declarate de către avocați în interesele

condamnaților;

- 839 de recursuri (37%) au fost declarate de către condamnați și reprezentanții lor

legali;

- 198 de recursuri (8,7%) au fost declarate de către părțile vătămate, părțile civile,

apărătorii și reprezentanții lor legali;

În perioada de referință au fost analizate și procesate 3515 recursuri, dintre care

2895 (82,4%) au fost transmise secției evidență procesuală a Colegiului penal și 414

recursuri (11,8%) au fost remise pentru perfectare recurenților, în acestea se includ:

- 64 recursuri (15,5%) au fost remise după competență;

- 350 recursuri (84,5%) au fost remise condamnaților.

Comparativ cu anul 2011, în anul 2012 au parvenit cu 175 de recursuri ordinare

mai multe, iar anul curent cu 661 de recursuri au fost înregistrate mai multe, astfel fiind

înregistrată creștere a cererilor de recurs ordinar parvenite.

În perioada de referință, în secția de documentare procesuală a cauzelor penale, au

parvenit 1234 recursuri în anulare, dintre care 257 recursuri (20,8%) au fost înregistrate

la recepție personală, iar 977 recursuri (79,2%) au parvenit prin poștă.

Din numărul total de recursuri în anulare parvenite pe parcursul anului:

- 43 recursuri au fost depuse de către adjuncții Procurorului General;

- 147 recursuri au fost depuse de către avocați în interesele condamnaților;

- 950 recursuri au fost depuse de către condamnați și reprezentanții lor legali;

26

- 22 recursuri au fost depuse de către părțile vătămate, apărătorii și reprezentanții

lor legali;

- 72 recursuri au fost depuse de către petiționari.

În total, au fost analizate și procesate 1234 recursuri în anulare, dintre care:

- 897 (72,7%) recursuri au fost transmise în secția evidență procesuală a Colegiului

penal;

- 63 (5,1%) recursuri au fost transmise judecătoriilor după competență;

- 304 (24,6%) recursuri au fost remise părților pentru perfectare.

Astfel, în anul 2013 se atestă o creștere - cu 3 recursuri în anulare parvenite,

comparativ cu anul precedent.

Restanța la începutul perioadei de referință a constituit-o 216 recursuri ordinare și

110 recursuri în anulare, în total - 326 recursuri. La sfîrșitul perioadei de referință,

restanța o constituie 388 recursuri ordinare și 80 recursuri în anulare, în total - 468 de

recursuri.

La acest capitol, totuși menționăm că restanța de 468 recursuri este atît de mare

întrucît majoritatea recursurilor – circa 274 – au parvenit în luna decembrie 2013 și fiind

interpelate, dosarele nu au parvenit în instanță.

De asemenea, 6 cereri de recurs nu pot fi prelucrate, din motivul întârzierii

traducerii acestora din limba rusă în limba de stat de către secția Traduceri.

În perioada de referință, în secția documentare procesuală a cauzelor penale au fost

înregistrate și prelucrate și 11 cereri de revizuire, care au fost transmise în secția

evidență procesuală a Colegiului penal pentru înregistrare și repartizare.

Dacă facem o comparație a activității secției de documentare procesuală a

dosarelor penale (recursuri parvenite și înregistrate) cu anii precedenți, începînd cu anul

2004, atunci avem următorul tablou:

Anul Recurs ordinar Recurs în anulare

2004 1090 556

2005 1192 366

2006 2107 701

2007 1993 1441

2008 1962 3321

2009 1674 3980

2010 1529 1217

2011 1434 980

2012 1609 1231

2013 2270 1234

Astfel, potrivit datelor prezentate, secția documentare procesuală a dosarelor

penale s-a confruntat cu o creștere progresivă a recursurilor procesate, ca urmare a

creșterii exponențiale a numărului de persoane ce se adresează în instanță. Astfel, datele

statistice atestă că numărul cererilor procesate este în continuă creștere.

procesuală a cauzelor penale

Pe parcursul anului 2013, conform datelor statistice, au fost remise pentru

perfectare 414 de cereri în legătură cu faptul că, condamnații nu indică corect data

27

pronunțării sentinței și deciziei curții de apel, iar în consecință, cauzele penale greșit

sunt solicitate de la instanțele de fond. Totodată, unele instanțe de judecată expediază

alte cauze penale decît cele solicitate, ceea ce iarăși duce la tergiversarea examinării

cauzelor în procedură de recurs.

Motivele remiterii recursurilor ordinare și recursurilor în anulare pentru perfectare

sunt următoarele:

- nu a fost anexată traducerea în limba de stat a recursului;

- nu au fost anexate copii pentru fiecare participant la proces (se referă numai la

avocați);

- nu corespundeau după conținut prevederilor art. 430 sau art. 455 din Codul de

procedură penală, și anume, cererile nu conțineau date cu privire la hotărîrea

judecătorească contestată sau se contestau mai multe hotărîri printr-un singur recurs;

- recursurile nu au fost semnate;

- nu s-a indicat instanța de judecată la care se depune recursul sau s-a indicat greșit

instanța;

- nu s-au anexat copiile la cererile de recurs și copiile hotărîrilor judecătorești în ce

privește declararea recursului în anulare.

În cazurile sus-menționate, secția de documentare procesuală a dosarelor penale

solicită de la condamnați să prezinte datele necesare, explicându-le, totodată, și

prevederile art. 430 și 455 CPP.

Sunt întâlnite situații în care cauzele parvenite în secția penală nu pot fi transmise

în cancelaria penală pentru înregistrare, din motiv că instanțele de apel nu le-au expediat

condamnaților copiile deciziilor în limba pe care aceștia o posedă, încălcând astfel

prevederile art. 16 alin. (4) CPP, dar și din motivul că nu au fost anexate recipisele care

dovedesc faptul expedierii în adresa condamnaților a copiilor deciziilor în limba pe care

aceștia o cunosc. În astfel de cazuri, Curtea Supremă de Justiție urmează să solicite

aceste recipise de la curțile de apel, ceea ce, în consecință, duce la tergiversarea

procedurii de îndeplinire a actelor procesuale preparatorii. Or, în perioada raportată, au

fost remise Curții de Apel Chișinău 43 de cauze penale, pentru a fi aplicate prevederile

art. 16 alin. (4) CPP.

Cu privire la interpelarea dosarelor, în urma efectuării controlului registrului de

evidență a recursurilor parvenite în secție, s-a constatat că activitatea secției la acest

capitol s-a îmbunătățit considerabil în comparație cu perioada supusă monitorizării din

anul precedent. Astfel, interpelările în baza cererilor înregistrate în anul 2013 sunt

întocmite și expediate în judecătorii în termen maxim de 5 zile, termen care poate fi

apreciat ca rezonabil, sau solicitările sunt expediate și prin fax.

cauzelor penale

Luând în considerare rezultatele activității, se poate concluziona că pe

parcursul anului 2013 au fost înregistrate următoarele deficiențe:

a) stocarea recursurilor/creșterea numărului cererilor aflate în restanță

Principala problemă cu care se confrunta secția în perioada de referință se

prezintă a fi stocarea recursurilor pe motivul unor tergiversări în procesul

expedierii dosarelor din instanțele ierarhic inferioare. În vederea depășirii

situației create au fost întreprinse următoarele măsuri:

28

- interpelarea repetată a dosarelor;

- înmânarea interpelărilor contra semnătură sau expedierea prin aviz/fax a

interpelărilor în instanțe;

- au fost întocmite listele dosarelor, termen de expediere al cărora a

depășit 2 luni de zile din momentul interpelării inițiale sau repetate și expedierea

scrisorilor în adresa Președinților instanțelor judecătorești privind problema

expedierii dosarelor;

- efectuarea unui control tematic la acest subiect în cadrul judecătoriilor

din mun. Chișinău (31.10 - l3.11.2013).

Urmează a fi menționat că, periodic, în decurs de 1-2 luni de zile din data

interpelării inițiale, s-a recurs la interpelarea repetată a dosarelor. Or, în secție au fost

stocate mai multe cereri de recurs asupra cărora s-au efectuat interpelări repetate (de 2 și

3 ori), în special această situație se referă la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, în

unele cazuri Curtea Supremă de Justiție a fost dusă în eroare vizavi de soarta dosarului

interpelat, fiind expediate de fiecare dată răspunsuri contradictorii, fapt care se poate

explica prin evidența ineficientă a dosarelor în judecătorii.

În special, în cazul a 5 dosare, a fost necesar de a verifica datele oferite de

cancelariile instanței cu datele judecătorilor raportori, deplasarea în instanțele vizate,

efectuarea unor investigații suplimentare care au influențat asupra termenului de aflare a

recursului în secție. În unele cazuri, instanțele au remis alte dosare decât cele solicitate.

Ca urmare a măsurilor întreprinse, inclusiv discuțiilor purtate cu președinții

instanțelor judecătorești, se atestă o îmbunătățire a situației la acest capitol.

b) termenele de prelucrare a dosarelor

La acest capitol urmează a fi menționat faptul că totuși termenele s-au redus

esențial față de cele în perioada anului 2011 și I semestru alanului 2012, or, în această

perioadă asupra duratei aflării dosarelor în secție au influențat și deficiențele la etapa

evidenței recursurilor.

Spre deosebire de situația anilor precedenți, termenele de prelucrare a dosarelor ce

la moment constituie de la câteva zile pînă la 1 lună, iar în mediu 15 zile, și se datorează

în primul rând volumului de lucru ce-i revine unui colaborator al secției.

După cum s-a menționat mai sus, secția documentare penală execută lucrări de

secretariat ce-i revin conform instrucțiunii colaboratorilor secției evidentă (verifică

art.33 CPP, întocmesc borderoul dosarului, coasă dosarul). Acest fapt se reflectă la

termenii de prelucrare a dosarelor și transmiterii acestor în secția evidență. De altfel,

termenul de transmitere a dosarelor ar fi fost unul mai mic (2-3 zile), în cazul care

aceste acțiuni ar fi preluate de secția evidență.

Termenul de predare a dosarului în secția evidență peste 30 zile din momentul

parvenirii în CSJ s-a înregistrat în perioada concediilor anuale.

c) evidența strictă a cererilor de recurs

În perioada de referință s-a constatat că există încă rezerve pentru

îmbunătățirea calității lucrărilor de secretariat întru evidența recursurilor. Astfel,

în cazul recursului nr.01-937/13 declarat de către organul procuraturii în privința

condamnatului Chisnenco Ion, la 04.04.2013, s-a omis de a-l conexa la alt recurs

declarat în cadrul aceluiași dosar penal. În acest mod, în perioada în care dosarul

era în procedura judecătorului (lra-842/13), nefiind verificat faptul declarării

29

altor recursuri pe marginea acestui dosar, recursul nr.01-937/13 a fost stocat în

secția documentare, fiind interpelat dosarul din instanța ierarhic inferioară.

Greșeala comisă a fost depistată doar în ziua examinării recursului

avocatului în numele succesorului părții vătămate, la 26.09.2013. Ținând cont

decele menționate, s-a recurs la intentarea unei noi proceduri, cu atribuirea

dosarului al unui număr nou. Colaboratorii secției au fost avertizați despre

necesitatea verificării riguroase a recursurilor și faptul declarării altor recursuri

pe marginea unui dosar.

Activitatea secției penale a Direcției de generalizare a practicii judiciare și

analiză a statisticii judiciare

I. Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție, Curtea

Supremă este instanța judecătorească supremă care asigură aplicarea corectă și uniformă

a legislației de către toate instanțele judecătorești, soluționarea litigiilor apărute în

cadrul aplicării legilor, garantează responsabilitatea statului față de cetățean și a

cetățeanului față de stat.

Astfel, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție a elaborat și adoptat, pe

parcursul anului 2013, note informative cu privire la generalizarea practicii judiciare și

analiza statisticii judiciare în următoarele domenii:

judecarea apelului și stabilirea erorilor judiciare comise de instanța de apel. Identificarea

erorilor judiciare comise de instanța de apel și elaborarea propunerilor de rezolvare a

problemelor stabilite de instanța de recurs.

și contravenționale în cauzele moldovenești pronunțate în anul 2013.

aplicarea art.65, 91 din Codul penal și art.466 Codul de procedură penală.

individualizarea pedepsei penale.

privire la aplicarea art. 22 și 287 alin.(1) și (4) Codul de procedură penală.

privire la aplicarea prevederilor art. 364/1 CPP de către instanțele judecătorești.

privire la aplicarea prevederilor art.201/1 Cod penal.

Apel Bender.

activitatea Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție în scopul executării Hotărârii

Parlamentului Republicii Moldova nr. 72-XVI din 28.03.2008.

II. Conform Planului de activitate al Curții Supreme de Justiție pentru anul 2013

aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 21 din 24.12.2012, pct.

34, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție a efectuat analiza statisticii judiciare

privind judecarea cauzelor în ordine de apel, parvenite în instanța de recurs ordinar.

30

pentru anul 2013 este reflectată în următorul tabel:

Curțile de Cauze Nr. de Menți Casate deciziile instanțelor de apel (în persoane)

apel judeca persoane nute

te judeca hotărâri Împreu Cu Cu re În % Total cauze

te le jude nă cu menț. miterea total casării judecate %

căto sentința sentinț la reju

rești I inst. decare

Chișinău 789 1025 584 c. 43c. 50c. 112 c. 205 Cauze Cauze 66,9%

cauze persoane 750p. 57p. 56 p. 162p. c. 26% Pers.69,2%

275 Pers.

p. 26,8%

Bălți 235 275 185 c. 9c. 6c. 35 c. 50 Cauze Cauze 19,9%

cauze persoane 212 p. 11 p. 6p. 46 p. c. 21,3% Pers.18,6%

63p. Pers.

22,9%

Cahul 69 84 45c. 4c. 5 c. 15 c. 24c. Cauze Cauze 5,8%

cauze persoane 53 p. 4 p. 7 p. 20 p. 31p. 34,8% Pers. 5,7%

Pers.

36,9%

Bender 65 70 38 c. 4 c. 3 c. 20 c. 27c. Cauze Cauze

cauze persoane 38 p. 4 p. 3 p. 25 p. 32 p. 41,5% 5,5%

Pers Pers. 4,7%

45,7%

Comrat 21 27 17c. 0 c. 0 c. 4 c. 4c. Cauze Cauze 1,8%

cauze persoane 20 p. 0 p. 0 p. 7 p. 7p. 19 % Pers.1,8%

Pers.

25,9%

În total: 1179 1481 869 c. 60c. 64c. 186 c. 310 Cauze

cauze persoane 1073 p. 76 p. 72p. 260 p. c. 26,3%

408 Pers.

p. 27,5%

Astfel, se constată că, calitatea înfăptuirii justiției de către instanțele ierarhic

inferioare încă nu este la nivelul corespunzător exigenților legale, însă comparativ cu

perioada respectivă a anului 2012, se observă o îmbunătățire semnificativă.

În aspectul categoriilor de infracțiuni săvârșite predomină, la fel, ca și anul

precedent, infracțiunile contra patrimoniului – furtul, jaful, tâlhăria și escrocheria.

Analizând situația pe fiecare curte de apel în parte, se relevă următoarele.

I. Pentru anul 2013, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție a judecat 789

recursuri ordinare (cauze), parvenite din Curtea de Apel Chișinău, în privința a 1025 de

persoane.

În temeiul art. 432 alin. (2) CPP, ca instanța de recurs ordinar care examinează

admisibilitatea în principiu a recursului, s-a pronunțat asupra inadmisibilității recursului

înaintat pe 491 de cauze în privința a 610 persoane.

În temeiul art. 435 alin. (1) pct. 1) CPP, ca instanța de recurs ordinar împotriva

hotărârilor instanțelor de apel, a respins recursurile ca inadmisibile, cu menținerea

hotărârii atacate, pe 93 de cauze în privința a 140 de persoane.

31

În temeiul art. 435 alin. (2) CPP, ca instanța de recurs ordinar împotriva hotărârilor

instanțelor de apel, a admis recursurile ordinare pe 205 cauze în privința a 275 de

persoane, dintre care:

- cu menținerea hotărârii primei instanțe, când apelul a fost greșit admis - pe 50 de

cauze în privința a 56 de persoane;

- cu achitarea inculpatului - pe 6 cauze, în privința a 8 persoane,

- cu încetarea procesului penal - în privința a 2 persoane pe 2 cauze,

- cu pronunțarea unei noi hotărâri - în privința a 209 de persoane pe 147 de cauze,

din care:

1) cu reducerea pedepsei fără a modifica calificarea (în latura pedepsei) - în

privința a 31 de persoane pe 24 de cauze

2) cu modificarea calificării și reducerea pedepsei (reîncadr. acț.) - în privința a 14

persoane pe 9 cauze,

3) în latura civilă - în privința a 2 persoane pe 2 cauze,

4) cu remiterea cauzelor la rejudecare în instanța de apel - pe 112 cauze în privința

a 162 de persoane.

recursuri ordinare (cauze), parvenite din Curtea de Apel Bălți, în privința a 275 de

persoane.

În temeiul art. 432 alin. (2) CPP, ca instanța de recurs ordinar care examinează

admisibilitatea în principiu a recursului, s-a pronunțat asupra inadmisibilității recursului

înaintat pe 163 de cauze în privința a 186 de persoane.

În temeiul art. 435 alin. (1) pct. 1) CPP, ca instanța de recurs ordinar împotriva

hotărârilor instanțelor de apel, a respins recursurile ca inadmisibile, cu menținerea

hotărârii atacate pe 22 cauze în privința a 26 de persoane.

În temeiul art. 435 alin. (1) pct. 2) CPP, ca instanța de recurs ordinar împotriva

hotărârilor instanțelor de apel, a admis recursurile ordinare pe 50 de cauze în privința a

63 de persoane, dintre care:

- cu menținerea hotărârii primei instanțe, când apelul a fost greșit admis - pe 6

cauze în privința a 6 persoane,

- cu încetarea procesului penal- în privința a 3 persoane pe 3 cauze,

- cu pronunțarea unei noi hotărâri - în privința la 54 de persoane pe 41 de cauze,

din care:

privința a 5 persoane pe 3 cauze,

privința la 3 persoane,

- cu remiterea cauzelor la rejudecare în instanța de apel - pe 35 de cauze în privința

a 46 de persoane.

recursuri ordinare (cauze), parvenite din Curtea de Apel Cahul, în privința a 84

persoane.

În temeiul art. 432 alin. (2) CPP, ca instanța de recurs ordinar care examinează

admisibilitatea în principiu a recursului, s-a pronunțat asupra inadmisibilității recursului

înaintat pe 39 cauze în privința a 47 de persoane.

32

În temeiul art. 435 alin. (1) pct. 1) CPP, ca instanța de recurs ordinar împotriva

hotărârilor instanțelor de apel, a respins recursurile ca inadmisibile, cu menținerea

hotărârii atacate pe 6 cauze în privința la 6 persoane.

În temeiul art. 435 alin. (2) pct. 2) CPP, ca instanța de recurs ordinar împotriva

hotărârilor instanțelor de apel, a admis recursurile ordinare pe 24 de cauze în privința a

31 de persoane, dintre care:

- cu menținerea hotărârii primei instanțe, când apelul a fost greșit admis - pe 5

cauze în privința la 7 persoane,

- cu pronunțarea unei noi hotărâri - pe 19 cauze, în privința la 24 persoane:

cauze în privința la 2 persoane,

privința la 2 persoane,

- cu remiterea cauzelor la rejudecare în instanța de apel - pe 15 cauze în privința a

20 persoane.

recursuri ordinare (cauze), parvenite din Curtea de Apel Comrat, în privința a 27 de

persoane.

În temeiul art. 432 alin. (2) CPP, ca instanța de recurs ordinar care examinează

admisibilitatea în principiu a recursului, s-a pronunțat asupra inadmisibilității recursului

înaintat pe 14 cauze în privința a 17 de persoane.

În temeiul art. 435 alin. (1) pct. 1) CPP, ca instanța de recurs ordinar împotriva

hotărârilor instanțelor de apel, a respins recursurile ca inadmisibile, cu menținerea

hotărârii atacate pe 3 cauze în privința la 3 persoane.

În temeiul art. 435 alin. (2) CPP, ca instanța de recurs ordinar împotriva hotărârilor

instanțelor de apel, a admis recursurile ordinare pe 4 cauze în privința a 7 persoane,

dintre care: cu remiterea cauzelor la rejudecare în instanța de apel pe 4 cauze în privința

la 7 persoane.

recursuri ordinare (cauze), parvenite din Curtea de Apel Bender, în privința a 70 de

persoane.

În temeiul art. 432 alin. (2) CPP, ca instanța de recurs ordinar care examinează

admisibilitatea în principiu a recursului, s-a pronunțat asupra inadmisibilității recursului

înaintat pe 31 de cauze în privința a 31 de persoane.

În temeiul art. 435 alin. (1) pct. 1) CPP, ca instanța de recurs ordinar împotriva

hotărârilor instanțelor de apel, a respins recursurile ca inadmisibile, cu menținerea

hotărârii atacate pe 7 cauze în privința a 7 persoane.

În temeiul art. 435 alin. (2) CPP, ca instanța de recurs ordinar împotriva hotărârilor

instanțelor de apel, a admis recursurile ordinare în 27 de cauze în privința la 32 de

persoane, dintre care:

- cu menținerea hotărârii primei instanțe, când apelul a fost greșit admis - pe 3

cauze în privința a 3 persoane,

- cu încetarea procesului penal - pe 1 cauză, 1 persoană,

- cu pronunțarea unei noi hotărâri - în privința a 28 de persoane pe 23 cauze, din

care:

33

privința la 2 persoane pe 2 cauze,

- cu remiterea cauzelor la rejudecare în instanța de apel - pe 20 de cauze în privința

la 25 de persoane.

În conformitate cu prevederile art. 427 CPP, ca temei de casare a hotărârilor

instanțelor de apel au servit următoarele erori de drept:

1) judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și a

apărătorului, interpretului și traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit

legii – 1 cauză;

2) instanța nu a fost compusă potrivit legii, ori au fost încălcate prevederile art. 30,

31 și 33 CPP - 1 cauză;

3) cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți

sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța

despre această imposibilitate – 2 cauze;

4) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau dispozitivul

hotărârii redactate nu corespunde cu dispozitivul pronunțat după deliberare – 200 cauze;

5) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de

condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub

învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai

blânde– 12 cauze;

6) s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege - 52 cauze;

7) persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași

faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost

înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul

inculpatului, ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege -1 cauze;

8) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită - 41 cauze.

II. Cu privire la examinarea recursurilor în anulare, situația pe curțile de apel se

constată a fi următoarea.

recursuri în anulare (cauze), parvenite din Curtea de Apel Chișinău, în privința a 46 de

persoane.

Au fost menținute (declarate inadmisibile și respinse în Colegiul penal lărgit) 39 de

hotărâri în privința a 39 persoane.

Au fost admise recursurile în anulare în 7 cauze în privința la 7 persoane, dintre

care:

- cu menținerea hotărârii primei instanțe - pe 3 cauze în privința a 3 persoane,

- cu pronunțarea unei noi hotărâri - în privința a 2 persoane pe 2 cauze, în latura

pedepsei;

- cu remiterea cauzelor la rejudecare - pe 2 cauze în privința la 2 persoane.

34

recursuri în anulare (cauze), parvenite din Curtea de Apel Bălți, în privința a 21 de

persoane.

Au fost menținute (declarate inadmisibile și respinse în Colegiul penal lărgit) 19 de

hotărâri în privința a 19 de persoane.

Au fost admise recursurile în anulare în 2 cauze în privința la 2 persoane, dintre

care:

- cu menținerea hotărârii primei instanțe - pe 1 cauză în privința la 1 persoană;

- cu încetarea procesului penal - în privința la 1 persoană.

recursuri în anulare (cauze), parvenite din Curtea de Apel Cahul, în privința a 3

persoane, toate fiind menținute (declarate inadmisibile și respinse în Colegiul penal

lărgit).

în anulare (cauze), parvenit din Curtea de Apel Comrat, în privința la 1 persoană, cu

casarea hotărârilor, fiind încetat procesul penal.

recursuri în anulare (cauze), parvenite din Curtea de Apel Bender, în privința a 6

persoane, toate fiind menținute (declarate inadmisibile și respinse în Colegiul penal

lărgit).

În concluzie, se menționează că, calitatea actului justiției efectuat de către curțile

de apel, comparativ cu anul 2012, s-a îmbunătățit, totodată, însă, fiind înregistrate

situații în care curțile de apel nu au respectat exigențele legii procesual-penale în cazul

cînd dosarul este trimis de către Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție la

rejudecare.

Spre exemplu, în cauza penală nr. 1ra-986/2013 privindu-l pe BaxanVl. Gh., de

către Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție s-a dispus trimiterea cauzei la

rejudecare de patru ori, deoarece Curtea de Apel Chișinău, la etapa judecării apelului în

cauză, încălcând prevederile art. 414 CPP, nu a verificat probele prezentate de învinuire

și nu le-a dat o apreciere completă și obiectivă acestora, ceea ce în rezultat a dus la

tergiversarea examinării prezentei cauze penale.

În altă cauză, și anume, nr. 1ra-881/2013 privindu-i pe Cecan O. Șt. și Cecan D.

Șt., de către Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție s-a dispus trimiterea cauzei la

rejudecare de trei ori, deoarece Curtea de Apel Chișinău, la etapa judecării apelului în

cauză, încălcând prevederile art. 414 CPP, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul procurorului, iar soluția a fost motivată insuficient, la fel, instanța nu

a asigurat contradictorialitatea procesului penal, nu a cercetat sub toate aspectele și

obiectiv toate probele administrate, ceea ce în rezultat a dus la tergiversarea examinării

prezentei cauze.

Aceeași situație se reține și la judecarea cauzei penale nr. 1ra-468/2013 privindu-l

pe Stăvilă T. I., în care Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție a dispus trimiterea

cauzei la rejudecare de trei ori, deoarece Curtea de Apel Chișinău, la etapa judecării

apelului, încălcând prevederile art. 414 CPP, a dat o apreciere eronată probatoriului

administrat în cauză și, contrar prevederilor art. 436 alin. (2) CPP, nu a îndeplinit

indicațiile expuse în deciziile anterioare ale Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție, în vederea adoptării unei hotărâri legale și întemeiate în acest caz.

35

COLEGIUL CIVIL, COMERCIAL ȘI DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV

Examinarea recursurilor împotriva încheierilor judecătorești

În conformitate cu prevederile Legii nr. 155 din 05.07.2012, în vigoare de la

01.12.12 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ examinează în

secțiunea I-recursuri împotriva încheierilor judecătorești.

Potrivit art.423 alin. (1) CPC al RM, încheierea dată în primă instanță poate fi

atacată cu recurs, separat de hotărîre, de către părți și de ceilalți participanți la proces în

cazurile prevăzute de acest cod și de alte legi, precum și în cazurile în care încheierea

face imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului.

În anul 2013, de către Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ în

secțiunea I au fost examinate în total 1268 de cauze, dintre care:

- 306 recursuri împotriva încheierilor judecătorești examinate în ordinea

contenciosului administrativ (3r);

- 661 recursuri împotriva încheierilor în cauze civile (2r);

- 301 recursuri împotriva încheierilor judecătorești în cauzele comerciale.

În ordinea contenciosului administrativ au fost examinate (3r)-361 recursuri, dinte

care:

- au fost respinse 270 recursuri sau 74,80%;

- au fost admise 91 de recursuri sau 25,21%.

În urma admiterii recursurilor, problema a fost soluționată în fond în 25 cauze și

66 cauze au fost remise spre rejudecare.

La această categorie, restanța la începutul perioadei raportate a constituit-81 cauze,

iar la finele acesteia-17 cauze.

Pricinile civile examinate în secțiunea I cu indicele (2r).

La această categorie au fost examinate 945 recursuri.

Din numărul cauzelor examinate:

- au fost respinse 671 recursuri sau 71,00%;

- au fost admise 274 recursuri sau 29,00%

În urma admiterii recursurilor:

- în 4 cauze încheierile contestate au fost casate integral-1,46%;

- în 27 cauze problema a fost soluționată în fond-9,86%;

- 243 cauze au fost remise spre rejudecare-88,69%

În comparație cu anul precedent, numărul recursurilor împotriva încheierilor

judecătorești a scăzut neesențial (anul 2012 au fost examinate 1285) cu 17 cereri.

În majoritatea cazurilor încheierile contestate sînt menținute, ca fiind emise în

conformitate cu prevederile legislației.

Temeiurile de casare a încheierilor:

- pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

- încheierea a fost pronunțată cu încălcarea competenței generale sau

jurisdicționale;

36

- încălcarea normelor de drept procedural.

Examinarea recursurilor împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel

Prin Legea nr. 155 din 05.07.2012, în vigoare de la 01.12.12, în secțiunea II,

Colegiul examinează recursuri împotriva actelor de dispoziție ale instanțelor de apel.

Astfel, conform art.429 alin.(1) CPC al RM pot fi atacate cu recurs deciziile

pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe de apel, cât și hotărârile

pronunțate de curțile de apel în procedura de insolvabilitate.

În secțiunea a 2-a, au parvenit 3864 de cauze civile (categoria cu indicele 2ra),fiind

examinate 3812 de cauze. Restanța la începutul anului 2013 a constituit 552 de cauze,

iar la sfîrșitul acesteia – 580 cauze.

În urma judecării pricinilor, au fost declarate:

- inadmisibile-1885 de recursuri (49,45%);

- au fost respinse 849 de recursuri (22,28%);

- au fost admise 1078 de recursuri (28,28%).

În rezultatul admiterii recursurilor (1078), în 42 de cauze a fost modificată decizia

instanței de apel, iar în 41 cauze a fost modificată atât decizia instanței de apel, cât și

hotărârea instanței de fond.

Deciziile instanței de apel au fost casate în 623 cauze - 57,80%, dintre care 416

cauze sau 66,78% au fost remise spre judecare în instanța de apel, iar în 207 cauze sau

33,23% a fost menținută hotărârea primei instanțe.

În 372 de cauze (34,51%) au fost casate atât decizia instanței de apel, cât și

hotărârea primei instanțe, inclusiv:

- în 325 pricini (87,37%) – cu pronunțarea unei noi hotărâri;

- în 40 cauze (10,76%) – cu restituirea pricinii la rejudecare în instanță de fond;

- în 4 (1,08%) – a fost încetată procedura;

- în 3 cauze (0,81%) - cererea scoasă de pe rol;

În materie comercială în secțiunea II-(indicele 2rac),în perioada raportată au fost

examinate 606 de cauze. Restanța la începutul perioadei de referință constituia 100

cauze, iar la finele acesteia-82 cauze.

În urma judecării pricinilor:

- au fost declarate inadmisibile 232 de recursuri (38,29%);

- au fost respinse 168 de recursuri (27,73%);

- au fost admise 206 de recursuri (34,00%).

În rezultatul admiterii recursurilor (206), în 5 cauze a fost modificată decizia

instanței de apel, iar în 4 cauze a fost modificată hotărârea instanței de fond.

În 124 cauze (60,20%) a fost casată decizia instanței de apel, dintre care:

- în 39 cauze a fost menținută hotărârea primei instanțe-31,46%;

- în 85 cauze pricinile au fost remise spre rejudecare în instanța de apel-68,55%.

În 73 de cauze (35,44 %) au fost casate atât decizia instanței de apel, cât și

hotărârea primei instanțe, inclusiv:

- în 61 pricini (85,37%) – cu pronunțarea unei noi hotărâri;

- în 11 cauze (15,07%) – cu restituirea pricinii la rejudecare în instanță de fond;

- în 1 cauză (1,37%) – a fost încetată procedura;

De asemenea, în materie comercială, la categoria cu indicele -2ri au fost examinate

68 cauze, dintre care au fost respinse 46 de recursuri, iar 22 au fost admise.

37

Dintre cauzele admise (22):

- în 3 cauze au fost pronunțate hotărâri noi sau 13,64%;

- 18 cauze au fost remise spre rejudecare-81,82%;

- în 1 cauză a fost încetat procesul-4,55%

Restanța categoriei datea constituit la 01.01.2013-3 cauze, iar la finele perioadei

raportate au rămas nesoluționate 19 cauze.

În secțiunea II, în ordinea contenciosului administrativ (indicele -3ra) au fost

examinate 1673 cauze.

În urma judecării pricinilor, au fost declarate inadmisibile 240 de recursuri

(14,35%), au fost respinse 909 de recursuri (54,34%) și au fost admise 524 de recursuri

(31,32%).

În rezultatul admiterii recursurilor (524), în 13 cauze a fost modificată decizia

instanței de apel.

În 511 cauze (97,52%) a fost casată decizia instanței de apel, dintre care:

- în 290 cauze au fost pronunțate hotărâri noi-56,76%;

- 21 cauze a fost menținută hotărârea primei instanțe-4,11%;

- 29 cauze au fost remise spre rejudecare în instanța de apel-5,68%;

- 166 cauze pricinile au fost remise spre rejudecare în instanța de fond-32,48%;

- în 3 cauze a fost încetat procesul-0,59%;

- în 2 cauze cererea a fost scoasă de pe rol-0,40%.

În anul 2013 în secțiunea II au parvenit 7044 (în situația în care restanța la

01.01.2013 constituia 1108 +5936 cauze înregistrate (atât comerciale, civile și de

contencios administrativ ).

Comparând datele cu cele din anul precedent(în 2012, în secțiunea a 2-a au

parvenit 4455, fiind examinate 2789) se constată o creștere considerabilă a numărului

cauzelor. Creșterea acestuia se datorează faptului examinării în această secțiune a

cauzelor împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel în ordinea contenciosului

administrativ .

Temeiurile de casare a hotărârilor

Cele mai frecvente temeiuri de casare a deciziilor instanței de apel au fost

următoarele:

au fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept material,și anume:

- instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

- instanța a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

- instanța a interpretat în mod eronat legea;

au fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept procedural:

- pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

- pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

- în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

- instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

- în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

38

- hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Examinarea cererilor de revizuire

În perioada analizată, au fost înregistrate 586 cereri, în condițiile în care la

începutul perioadei raportate restanța constituia 84.

Din numărul total de cereri, au fost examinate 584 de cereri (99,66%), dintre care

561(96,07%) au fost respinse ca fiind inadmisibile și 23 (3,94%) au fost admise.

Restanța la finele perioadei raportate–79 de pricini.

În comparație cu anul 2012, în anul 2013, numărul cererilor de revizuire examinate

s-a mărit doar cu 58 cereri (a.2012- numărul acesta s-a mărit cu -144 cereri).

În perioada de referință, numărul cererilor de revizuire admise nu a crescut în

raport cu anul precedent: dacă, în anul 2012, au fost admise 22 cereri de revizuire din

cele depuse, apoi, în anul 2013, au fost admise 23 cereri de revizuire.

Temeiuri de admitere a cererilor de revizuire au constituit următoarele situații:

- s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

- au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii;

- instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

- s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești,

care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere;

- Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

- Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor

sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea

hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Examinarea cererilor de strămutare, de abținere și referitoare la conflictele de

competență

Pe parcursul anului 2013, au parvenit 247 de cereri de strămutare, cereri de

abținere și conflicte de competență dintre alte instanțe.

La începutul perioadei raportate, la 01.01.2014, restanța a constituit 3 cauze. La

situația din 31.12.2013, au fost examinate 239 cereri, dintre care 239 au fost admise și 8

au fost restituite fără examinare. Astfel, la finele perioadei nominalizate, la acest

compartiment au rămas nesoluționate 3 cauze.

Menționăm că, în comparație cu anul precedent, numărul de cauze din această

categorie s-a micșorat cu 105 cauze.

Ca și în anul precedent, majoritatea cererilor de abținere au parvenit de la curțile de

apel Bender, Cahul și Comrat. De cele mai dese ori, drept temeiuri ale acestor cereri au

servit imposibilitatea formării completelor de judecată pentru examinarea cererilor de

39

apel sau de recurs din motivul insuficienței de cadre în aceste instanțe. În mai puține

cazuri, drept temeiuri ale cererilor respective au constituit relațiile de rudenie sau

prietenie între participanții la proces și judecătorii acestor instanțe.

De asemenea, se întîlnesc situațiicând judecătorii care declară abținere, invocă

faptul că au participat la examinarea recursurilor împotriva unor încheieri (de asigurare

a acțiunii, de respingere a demersului privind efectuarea expertizei, etc.), care sînt

respinse ca neîntemeiate.

Cazuri analogice se întâlnesc și la conflictele de competență și cererile de

strămutare.

Termenul de judecare a recursurilor

Criteriul de determinare a termenului rezonabil sînt: complexitatea cauzei,

comportamentul participanților la proces, conduita instanței judecătorești și a autorităților

relevante, precum și importanța procesului pentru cel interesat.

Remediul intern prin care se tinde la respectarea termenului optim și previzibil de

soluționare a procesului îl constituie Legea privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de

executare a hotărârilor instanțelor judecătorești.

Ținînd cont de datele statistice, se constată că majoritatea dosarelor aflate în

procedura Colegiului au fost soluționate în termenele de judecată rezonabile.

Reflectarea activității curților de apel prin prisma soluțiilor pronunțate de

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

Situația pe circumscripțiile curților de apel este reflectată în următoarele date

statistice:

Contencios administrativ

2013/2012

Curtea de Examinate Hotărîri Hotărîri Hotărîri Hotărîre Rejudecare Scoaterea

apel în total menținute modificate casate nouă cererii de

pe rol,

încetate

Chișinău 1416/1735 789/1086 11/10 465/639 257/340 178/283 2/16

Bălți 146/98 59/65 -/- 36/ 21/- 10/- 1/-

Bender 46/12 24/11 2/- 11/1 7/- 2 -/-

Comrat 29/32 18/27 -/- 5/5 2/2 2/- 1/-

Cahul 36/16 15/11 -/1 7/4 3/4 3/- -/-

În total 1673/1893 909/1200 13/11 524/780 290/356 195/401 4/16

Pricini civile

2013/2012

Curtea Decizii Deciz i n c l u s i v

40

de apel examinate ii anulate e r â r ă t o H ă u o n r a c e d u j e R e t u n i ț n e M a e r â r ă t o e ț n a t s n i i e ,e t a t e c n Î l o r e p e d e

h m s

ă i

a

o

r p c

s

Chișinău 2908/1813 835/582 258/224 330/270 170/79 7/9

Bălți 587/476 151/136 43/37 82/68 19/29 -/-

Bender 124/86 42/30 12/9 16/10 9/11 -/-

Comrat 77/74 19/25 6/7 10/13 1/4 -/-

Cahul 116/57 31/9 6/2 15/4 8/3 -/1

ÎN TOTAL 3812/2506 1078/782 325/29 456/365 207/126 7/10

Pricini civile

2013/2012

Curtea de Examinate Hotărîri Hotărîri Hotărîri Hotărîre Rejudecare Scoaterea

apel în total menținute modificate casate nouă cererii de pe

rol, încetate

Chișinău 483/278 35/151 2/13 162/114 45/87 75/26 1/1

Bălți 84/1 23/1 1/- 31/- 10/- 16/- -/-

Bender 22/- 3/- -/- 11/ 6/- 3/- -/-

-

Comrat 6/1 1/- -/- -/1 -/1 -/- -/-

Cahul 11/- 3/- -/- 2/- -/- 2/- -/-

În total 606/280 65/152 3/13 206/115 61/88 96/26 1/1

La acest capitol, ținem să remarcăm că, în perioada de referință este în creștere

numărul de hotărâri casate, precum și numărul cauzelor remise spre rejudecare.

Examinarea contestațiilor împotriva

hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii

În conformitate cu prevederile articolului 25 din Legea cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii, Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi

contestate la Curtea Supremă de Justiție, de orice persoană interesată, în termen de 15

zile de la data comunicării, doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare.

Contestațiile se examinează de un complet format din 9 judecători.

În perioada de referință au parvenit 24 de cereri de chemare în judecată.

Dintre cererile parvenite:

- 16 cereri au fost examinate, toate fiind respinse;

- 2 cereri au fost retrase;

- 4 cereri restituite;

Restanța la sfârșitul perioadei raportate constituie -2 cauze.

Evoluția sarcinii de lucru în Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ

41

Anul 2013 a fost marcat de noile modificări și completări majore în Codul de

procedură civilă, operate prin Legea nr. 155 din 05.07.2012, în vigoare de la 01.12.12

ceea ce a sporit împuternicirile Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al CSJ de a examina exclusiv legalitatea materială și procesuală a actului

de justiție.

De aceea, una dintre prioritățile Colegiului a fost luarea măsurilor necesare

îndeplinirii actului de justiție la parametrii optimi de calitate și eficiență.

Ca efect al Legii respective, începînd cu 01.12.2012, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ examinează în:

- secțiunea I-recursuri împotriva încheierilor judecătorești;

- secțiunea II-recursuri împotriva actelor de dispoziție ale instanțelor de apel.

În urma modificărilor și completărilor operate în Codul de procedură civilă la

capitolul ce ține de examinarea cauzelor în instanța de recurs, a crescut considerabil

numărul dosarelor examinate în această perioadă, precum și datorită numărului sporit al

categoriei de litigii examinate în baza Legii nr.87 din 21.04.2011 privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești.

Din punct de vedere al datelor statistice, în anul 2013 au fost înregistrate 8459 de

cauze. În situația în care, la începutul anului precedent, restanța constituia 1514,

numărul total al cauzelor aflate în procedura Colegiului a fost de 9973 de cauze (în anul

2012- 8967 de pricini aflate în procedura Colegiului).

În perioada de referință, de către judecătorii Colegiului au fost examinate 8927

dosare, sarcina medie pentru fiecare judecător constituind aproximativ 446 cauze. Spre

deosebire de anul 2012 sarcina medie pentru fiecare judecător constituia 265 de cauze

(7427 de dosare examinate), observăm că s-a mărit atât numărul dosarelor examinate cu

1500 pricini, cât și sarcina medie pentru fiecare judecător cu 181 de pricini.

Potrivit statului de personal, în cadrul Colegiului, pe parcursul anului, și-au

desfășurat activitatea 21 de judecători, dintre care:

- 1 post a fost indisponibilizat, drept urmare a detașării dlui Dumitru Visternicean

(membru al CSM);

- ulterior, pe parcursul anului 2 posturi au fost indisponibilizate, ca urmare a

pensionării domnilor Vasile Ignat și Iurie Șumcov, ulterior devenind vacante;

- spre sfîrșitul anului, dna Tatiana Răducanu a fost de asemenea detașată (membru

al CSM).

În asemenea împrejurări, Colegiul a activat în lipsa a 4 judecători.

Dat fiind volumul deosebit de mare de activitate, numărul judecătorilor Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ s-a dovedit a fi insuficient, fiind pus în

situația de a antrena în examinarea pricinilor judecători din Colegiul penal al CSJ.

Volumul de activitate al secției a determinat eforturi considerabile din partea

tuturor judecătorilor, asistenților judiciari, precum și a Grefei CSJ, care s-au implicat cu

toată responsabilitatea în rezolvarea problemelor care s-a confruntat Colegiul pe

parcursul anului.

Activitatea secției documentare procesuală a cauzelor civile, comerciale și de

contencios administrativ

42

În perioada 01.01.2013 – 31.12.2013, au fost înregistrate 8595 de cereri (anul 2012 –

5554 de cereri), dintre care:

- 5064 de cereri de recurs în secțiunea II civile;

- 692 cereri de recurs în secțiunea II comerciale ;

- 1628 cereri de recurs în secțiunea II contencios administrativ;

- 87 cereri de recurs în secțiunea II (insolvabilitate);

- 241 cereri de recurs secțiunea I civile;

- 417 de cereri de revizuire în cauze civile;

- 184 de cereri revizuire în contencios administrativ (a. 2011 – 160);

- 89 cereri de revizuire în cauzele comerciale

- Suplimentar la cererile de recurs, au fost înregistrate:

- 706 cereri înregistrate în temeiul art. 85,86 și 438 CPC;

- 345 cereri înregistrate în temeiul art. 174,435 CPC RM

Cuantumul taxei de stat încasate de la persoanele fizice și juridice pentru examinarea

cererilor de recurs în perioada anului 2013 constituie 3324313,38.

Ținem să menționăm că, la începutul perioadei de referință, restanța a constituit 264

cereri

La sfârșitul perioadei raportate, au rămas nesoluționate 622 de cereri.

Activitatea secției civile, comerciale și de contencios administrativ a Direcției

de generalizare a practicii judiciare și analiză a statisticii judiciare

Potrivit Planului de activitate al CSJ pentru anul 2013, aprobat prin Hotărârea

Plenului CSJ nr. 21 din 24.12.2012, în procesul analizei practicii judiciare, au fost

întocmite hotărâri explicative ale Plenului CSJ, ajustarea unor hotărâri la modificările

operate în legislație, generalizări ale practicii judiciare, revista semestrială a erorilor

comise în procesul activității de înfăptuire a justiției și note informative, după cum

urmează:

Pentru aplicarea corectă și uniformă a legislației au fost întocmite note informative

și generalizări ale practicii judiciare la examinarea diferitor categorii de litigii:

pricinilor civile legate de asigurarea obligatorie și facultativă;

pricinilor civile legate de relațiile funciare;

3.Notă informativă cu privire la petițiile parvenite în Curtea Supremă;

4.Notă informativă privind generalizarea practicii judiciare la examinarea pricinilor

în ordine de revizuire;

5.Generalizarea practicii judiciare cu privire la insolvabilitate;

6.Generalizarea practicii judiciare privind remiterea pricinilor spre rejudecare

7.Nota informativă privind hotărârile CEDO contra Moldovei în cauzele civile,

comerciale și de contencios administrative, care se întocmește semestrial.

Asistența metodică acordată judecătorilor în chestiunile

de aplicare a legislației.

În conformitate cu Programul de acordare a asistenței metodice judecătorilor în

chestiunile de aplicare a legislației pentru anul 2013, aprobat prin hotărârea Plenului

43

Curții Supreme de Justiție nr. 6 din 21.01.2013, judecătorii Curții Supreme de Justiție au

participat, împreună cu judecătorii instanțelor din circumscripțiile curților de apel, la

seminarele zonale în cadrul cărora au fost supuse discuției tematica juridică cu privire la

erorile judiciare comise de către instanțele de judecată, inclusiv în contextul

hotărârilorCtEDO versus Moldova, pronunțate în anul 2013 în cauzele penale și

contravenționale. În mare parte, tematica discuțiilor a fost focusată pe analiza

încălcărilor admise de către instanțele naționale constatate de CtEDO în hotărârile sale

adoptate pe parcursul anului 2013 în cauzele penale și contravenționale și, nu în ultimul

rând, asupra modificărilor operate în legea procesuală penală prin Legea nr. 66 din

05.04.2012, intrată în vigoare la 27.10.2012 și în legea procesual civilă prin Legea nr.

155 din 05.07.2012, intrată în vigoare la 01.12.2012.

Mai mult, judecătorii Curții Supreme de Justiție, potrivit Orarului deplasărilor

pentru anul 2013, aprobat de Președintele Curții Supreme de Justiție, au efectuat vizite

în toate instanțele judecătorești din țară, întruniri de lucru la curțile de apel pentru

clarificarea problemelor de interpretare a legislației prin prisma modificărilor care au

avut loc pe parcursul anului în Codul civil, Codul penal, Codul de procedură civilă și

Codul de procedură penală, precum și a problemelor de drept susceptibile să creeze o

practică neunitară.

De asemenea, în cadrul Institutului Național al Justiției, cu concursul magistraților

Curții Supreme de Justiție, au fost organizate cursuri de instruire continuă a

judecătorilor din instanțele de fond și curțile de apel.

Alte activități extrajudiciare

La data de 5 aprilie 2013, în cadrul Curții Supreme de Justiție au fost lansate două

publicații teoretico-practice importante:„Manualul judecătorului pentru cauze civile”,

ediția a II-a, precum și „Jurisprudența Curții Supreme de Justiție” (anul 2012).

Lucrările reprezintă o compilație a practicii și teoriei, este un suport

judecătorilor, precum și altor participant la înfăptuirea justiției: procurori, avocați etc.,

și au scopul de a contribui la unificarea practicii judiciare, omiterea pronunțării

hotărârilor divergente și creșterea calității actului de justiție.

Pentru a fi mai aproape de justițiabili și întru optimizarea procesului de unificare a

practicii judiciare, Curtea Supremă de Justiție a elaborat o nouă pagină web a instanței.

Pe noul site www.csj.md pot fi accesate date referitor la întreaga activitatea Curții

Supreme de Justiție.

Compartimentul Lista cererilor pendinte cuprinde informații cu privire la toate

cererile, cu caracter judiciar, înregistrate la Curtea Supremă de Justiție. Aici pot fi

accesate date despre numărul de înregistrare a cererilor, data înregistrării, numărul

atribuit cauzei în recurs, etapa de examinare (cereri înregistrate, cauze repartizate, cauze

încheiate), tipul dosarului (penal, civil), părțile litigante, recurenți,

obiectullitigiului,procedura de examinare. În dependența de procedura de examinare a

cererii, numărul atribuit cauzei în recurs se va reflecta imediat sau după parvenirea

dosarului, interpelat în baza cererii de recurs ori revizuire. Prin mențiunea cereri

înregistrate se va consemna propriu-zis depunerea recursului. Prin mențiunea repartizat

44

se va înțelege că dosarul se află la Curte și este repartizat judecătorului raportor, iar la

înserarea mențiunii încheiat utilizatorii vor fi informați despre faptul că cauza a fost

examinată, cu publicarea soluției la compartimentul jurisprudența și despre expedierea

dosarului în primă instanță.

Compartimentul agenda ședințelor de judecată conține informații cu privire la data

examinării cauzelor aflate pe rolul Curții și rezultatul examinării

(admis/respins/amânat/admisibil/fixat pentru…).

Compartimentul jurisprudența cuprinde toate soluțiile judiciare pronunțate de

Curtea Supremă de Justiție. Deciziile judecătorești vor putea fi căutate în dependență de

data pronunțării, numărul dosarului atribuit la Curte, părțile în proces, obiectullitigiului,

procedura de examinare și problema de drept. Compartimentul mai cuprinde și arhiva

deciziilor Curții pronunțate din anul 2009 până la 24.04.2013, căutarea fiind posibilă

doar în dependență de părțile în proces.

Compartimentul unificareapracticii judiciare cuprinde informații despre

recomandările Curții, avizele consultative ale Plenului, hotărârile explicative ale

Plenului, deciziile asupra cererilor de recurs în interesul legii, jurisprudența relevantă

cauzelor civile sau penale, proiectele de hotărâri explicative ale Plenului supuse

avizării și dezbaterilor .

Îmbunătățirile aduse noii pagini web, prin asigurarea unui nivel mai înalt de

transparență a activității Curții Supreme de Justiție, vor permite publicului evaluarea

obiectivă a realizărilor sistemului judecătoresc din Republica Moldova, iar metodele noi

de căutare a informației vor înlesni accesul la soluțiile judiciare atât a justițiabililor, cât

și a reprezentaților mediului juridic sau academic.

La 23 august 2013, în cadrul Curții Supreme de Justiție a fostlansată o

altăpublicație teoretico-practică importantă: „Manualul judecătorului pentru cauzele

penale”, ediția I (2013).

Manualulesteeditat, având la bază un obiectiv bine determinat - de a servi un

suport important teoretico-practicpentrumagistrați, procurori,

avocațișialtepersoaneinteresate de dreptul penal, realizând-se, ca finalitate,

unificareapracticiijudiciareîndomeniuldreptului penal,

eliminareahotărârilordivergenteșicreștereacalitățiiactului de justiție.

și a Curții Europene pentru Drepturile Omului pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție

La 17 septembrie 2013, Curtea Supremă de Justiție a lansat mecanisme noi de

identificare rapidă a hotărârilor judecătorești adoptate de instanțele de judecată naționale

și a hotărârilor CEDO.

Sistemul de căutare și accesare „Indicii de căutare a jurisprudenței CEDO” este o

noutate, atât pentru CSJ, cât și pentru întreaga republică. Acest sistem permite găsirea

hotărârilor adoptate de Înalta Curte de la Strasbourg. Cei interesați, pot lua cunoștință de

textul propriu-zis al hotărârii în patru limbi: română, rusă, engleză și franceză, operând

metoda de căutare după: articol, domeniu și indicii tematici care constituie miezul

hotărârii.

45

Un alt sistem: „Sistemul de căutare analitică a jurisprudenței CSJ” oferă

posibilitatea de a lua cunoștință de hotărârile adoptate de către Curtea Supremă de

Justiție.

Ambele sisteme de căutare și accesare se pot găsi pe pagina web a Curții Supreme

de Justiție – www.csj.md, la compartimentele „Jurisprudența CSJ” și „Jurisprudența

CEDO”. La fel, pe pagina web a Curții pot fi vizualizate și actele judecătorești adoptate

de instanțele de judecată din întreaga țară, accesând compartimentul „Activitatea

instanțelor naționale”.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu prevederile articolului 16 din

Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție, Plenul

HOTĂRĂȘTE:

privind activitatea de înfăptuire a justiției efectuată pe parcursul anului 2013.

privește îndeplinirea atribuțiilor ce nu au legătură cu actul de justiție, s-a desfășurat în

conformitate cu Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție, Planul de activitate și

prioritățile stabilite prin hotărârile Plenului adoptate pe parcursul anului 2013.

judecătorii vor acorda o atenție deosebită ajustării practicii judiciare și hotărârilor

explicative la rigorile CEDO.

Grefei vor întreprinde măsurile organizatorice necesare pentru executarea calitativă și în

termen a acțiunilor prevăzute în Planul de activitate pentru anul 2014.

Curții Supreme de Justiție și Șefului Secretariatului CSJ.

web a Curții Supreme de Justiție.

Președintele

Curții Supreme de Justiție Mihai Poalelungi

46