1 — Raportul anual

1 — Raportul anual (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Plenul Curții Supreme de Justiție

H O T Ă R Â R E

Cu privire la aprobarea Raportului de activitate al

Curții Supreme de Justiție, pentru anul 2018

Întru exercitarea eficientă a atribuțiilor prevăzute de art. 1, 2 din Legea cu

privire la Curtea Supremă de Justiție și conducându-se de prevederile art. 16 lit. j)

din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție, Plenul

H O T Ă R Ă Ș T E:

anul 2019 (se anexează).

Curții Supreme de Justiție.

Președinte

Curții Supreme de Justiție Ion Druță

Chișinău,

nr. 1 din 28 februarie 2019

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

Raportul de activitate

al Curții Supreme de Justiție

2017

- 2 0 1 8 -

CHIȘINĂU - 2018

1

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

Cuprins:

Capitolul I

PREZENTARE GENERALĂ A CURȚII SUPREME DE JUSTIȚIE

1.1. Analiza generală a activității instanței supreme, în anul 2018…………………………...…..….3

1.2. Volumul total de activitate al Curții Supreme de Justiție ……………………………..….…..….3

1.3. Acces și încredere în justiție. Transparență și integritate.……………………….......….…....…..3

1.4. Asistența metodică, în chestiunile de aplicare a legislației ..…………………………….............6

1.5. Formarea profesională a magistraților și colaboratorilor instanței ……………………………...6

Capitolul 2

EXERCITAREA ACTULUI DE JUSTIȚIE

2.1. Prezentare generală a indicatorilor statistici relevanți…………………………………....…..…..8

2.2. Încărcătura, pe judecător, la nivelul Curții Supreme de Justiție……………………...…………..9

2.3. Analiza activității Colegiului Penal………………………………………………………..…....10

2.4. Analiza activității Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ…………….....14

Capitolul 3

ACTIVITATEA SECȚIILOR ȘI DIRECȚIILOR

3.1. Direcția evidență și documentare procesuală………………………………………………..….20

3.2. Secția documentare procesuală a cauzelor penale……………………………….……………...20

3.3. Secția documentare procesuală a cauzelor civile, comerciale și de contencios

administrativ…………………………………………………………………………………..……..22

3.4. Serviciul Plen …………………….………………………………………………………….....23

3.5. Direcția monitorizare și relații cu publicul………………………………………………..…….24

3.6. Direcția drepturile omului și cooperare externă………………………………………………...25

3.7. Direcția generalizare și sistematizare a practicii judiciare………..…………………………….28

3.8. Secția legislație……………………………………………………………………….……........30

3.9. Direcția interpreți și traduceri…………………………………………………………..……….44

3.10. Direcția resurse mane…………………………………………………………………..…...…44

3.11. Direcția asigurare organizatorică și economico-administrativă……………………………….45

CONCLUZII

2

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

Aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție

nr. 1 din 28 februarie 2019

Capitolul I

PREZENTARE GENERALĂ A CURȚII SUPREME DE JUSTIȚIE

1.1. Analiza generală a activității instanței supreme, în anul 2018

Conform dispozițiilor Legii nr. 789-XIII din 26.03.1996 cu privire la Curtea

Supremă de Justiție, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Curtea

Supremă de Justiție este instanța judecătorească supremă, care asigură aplicarea corectă

și uniformă a legislației, de către toate instanțele judecătorești.

În cadrul Curții Supreme de Justiție funcționează Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ, Colegiul Penal și alte colegii constituite de către Plenul

Curții, după categoriile de cauze. Pe lângă Curtea Supremă de Justiție activează

Consiliul Științific Consultativ, format din savanți și practicieni în domeniul

jurisprudenței. Obiectivul principal și permanent al Curții Supreme de Justiție constă în

îmbunătățirea actului de justiție și pronunțarea unor hotărâri temeinice și legale, într-un

termen rezonabil, precum și asigurarea unei jurisprudențe unitare, consecvente și

constante.

Ca instanță de control judiciar de ultim grad, Curtea Supremă de Justiție are

rolul de a îndrepta erorile de interpretare și aplicare a legii din hotărârile celorlalte

instanțe, oferind, prin deciziile sale, raționamente juridice și argumente pertinente, ce

constituie îndrumare de jurisprudență, pentru toate celelalte instanțe.

1.2. Volumul total de activitate al Curții Supreme de Justiție

În cursul anului 2018, pe rolul Curții Supreme de Justiție s-au aflat un număr

total de 10944 de cauze, dintre care 7731 (71%) de cauze civile, comerciale și de

contencios administrativ și 3213 (29%) cauze penale, ceea ce reprezintă o creștere

nesemnificativă, cu 269 de cauze față de anul 2017, când pe rol s-au aflat un număr de

10675 de cauze. Stocul existent, la finele perioadei de referință, a fost de 977 de cauze,

dosarele nou-înregistrate, în perioada supusă analizei, fiind de 10057 de cauze.

În anul 2018, au fost soluționate 9967 de cauze, dintre care 7206 cauze civile și

2761 de cauze penale, ceea ce a reprezentat o rată de soluționare de 99% față de

numărul cauzelor nou-înregistrate, pe rolul Curții Supreme de Justiție și 91% față de

numărul cauzelor aflate pe rolul instanței.

Trebuie avut în vedere și faptul că, pe lângă cauzele care s-au aflat pe rol, au

existat și numeroase cereri incidentale (cereri de scutire de la plata taxei de stat la

depunerea recursului, cereri de suspendare a executării deciziei) ce nu pot fi cuantificate

din punct de vedere statistic, dar care au devenit din ce în ce mai numeroase și care duc

la o creștere reală a volumului de activitate a instanței.

Descrierea detaliată a datelor statistice se regăsește în prezentarea activității

instanței, la compartimentul Exercitarea actului de justiție.

1.3. Acces și încredere în justiție. Transparență și integritate

Pe parcursul anului 2018, pe web-site-ul Curții Supreme de Justiție –

www.csj.md – au fost publicate informații:

3

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

• Despre Curtea Supremă de Justiție

Compartimentul cuprinde informații:

- Cadrul legal;

- Componență și organizare;

- Judecătorii Curții Supreme de Justiție;

- Accesul la Curtea Supremă de Justiție;

- Rapoarte anuale;

- Mass-media și relații cu publicul;

- Achiziții publice;

- Registrul de evidență a cadourilor;

- Posturi vacante;

- Portalul carierilor în cadrul instituțiilor publice;

- Arbitraje;

- Publicații (Biblioteca CSJ și Buletinul CSJ).

• Legislația Republicii Moldova

Compartimentul îl va redirecționa pe utilizator la Registrul de Stat al

Actelor Juridice al Republicii Moldova.

• Complete de judecată

Compartimentul conține informații despre completele judecătorești

permanente.

• Lista cererilor pendinte

Compartimentul cuprinde informații despre: numărul de înregistrare a

cererilor, data înregistrării, numărul atribuit dosarului, la Curtea

Supremă de Justiție; statutul cererii (înregistrată/dosar repartizat); tipul

dosarului (civil/penal); părțile la proces; recurent; obiectul litigiului;

procedura de examinare.

• Agenda ședințelor de judecată

Compartimentul include informații despre agenda Plenului Curții

Supreme de Justiție; completele formate pentru examinarea

contestațiilor împotriva hotărârilor CSM și CSP, Plenului Colegiului

Penal, Colegiului Penal și Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ. Agenda cuprinde informații despre numărul dosarului;

părțile dosarului; instanța care a examinat dosarul anterior Curții

Supreme de Justiție; data, ora și sala ședinței preconizate; completul de

judecători, care va examina cauza; procedura de examinare; rezultatul

examinării cauzei; data publicării informației.

• Jurisprudența Curții Supreme de Justiție

Compartimentul inserează informații despre hotărârile, deciziile și alte

soluții pronunțate de către Plenul Curții Supreme de Justiție, completele

formate pentru examinarea contestațiilor împotriva hotărârilor CSM și

CSP, Plenul Colegiului Penal, Colegiul Penal și Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ. Sunt publicate date cu privire

la numărul dosarului examinat, data examinării, părțile dosarului,

obiectul litigiului (infracțiunea incriminată), problema de drept,

soluționată de Curte, procedura de examinare. În același compartiment

4

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

este inclusă arhiva digitalizată a Curții Supreme de Justiție și un motor

de căutare analitică a jurisprudenței Curții.

• Jurisprudența CEDO

Compartimentul cuprinde indici de căutare a jurisprudenței CEDO; un

motor de căutare a jurisprudenței CEDO; hotărâri integrale sau rezumatul

hotărârilor relevante ale CEDO.

• Recomandările Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

• Unificarea practicii judiciare

Compartimentul conține informații cu privire la mecanismele de

unificare a practicii judiciare: recomandări ale CSJ, avize consultative;

note informative, Hotărâri explicative ale Plenului CSJ, decizii asupra

cererilor de recurs în interesul legii; jurisprudență importantă în cauze

civile și penale; proiecte de Hotărâri explicative ale Plenului, supuse

dezbaterilor publice.

• Contacte

Compartimentul inserează datele de contact ale structurilor instituției,

precum și rechizitele bancare pentru achitarea taxei de stat, în bugetul de

stat.

Toate actele judecătorești, pronunțate de către Plenul Curții Supreme de Justiție,

Plenul Colegiului Penal și Colegiile Curții Supreme de Justiție se publică, în continuare,

pe pagina web – www.csj.md.

Modul de publicare pe pagina web a Curții Supreme de Justiție este reglementat

de Regulamentul aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.

658/30 din 10 octombrie 2017 și dispoziția Președintelui Curții Supreme de Justiție nr.

94 din 6.09.2017, privind conținutul și funcționarea paginii electronice www.csj.md.

Informațiile cu privire la hotărârile Curții Supreme de Justiție, pronunțate în

perioada 1976-2013, pot fi accesate și vizualizate în format PDF (arhiva.csj.md), pe

site-ulwww.csj.md. Cel mai vechi dosar datează cu data de 7 ianuarie 1976 (sentința nr.

2-177/76).

Din anul 2017, Curtea Supremă de Justiție a devenit membră a Rețelei Curților

Superioare (SCN) din cadrul Curții Europene a Drepturilor Omului. SCN este o

platformă pentru schimbul de informații, privind jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, practica și legislația națională. Este de menționat că, în calitate de

membru al SCN, pe parcursul perioadei raportate, a fost sistematizată legislația

națională cu privire la întrebările adresate de către Departamentul de cercetare CtEDO,

fiind transmisă contribuția națională la 5 Studii Comparative, cu următoarele tematici:

- „Articolul 8 din Convenție. Cadrul legislativ și jurisprudența privind adoptarea,

fără consimțământul părinților, a unui copil plasat într-o familie temporară”

(26.06.2018);

- „Libertatea de exprimare, corectitudinea și secretul

referendumurilor/alegerilor. Reglementarea legală privind publicarea, pe platforme

media, de către alegători, a fotografiilor buletinelor de vot” (12.07.2018);

- „Supravegherea video, la locul de muncă, (articolul 8 din Convenție) și

valabilitatea renunțării la recurs a unui angajat, în caz de concediere (articolul 6 din

Convenție” (5.09.2018);

5

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

- „Păstrarea datelor cu caracter personal (profil ADN, amprente digitale și

fotografii) ale persoanelor adulte, condamnate pentru orice infracțiune” (8.11.2018);

- „Articolul 4 din Protocolul nr. 7 – Urmărirea și pedepsirea unei persoane, de

două ori, în cadrul procedurilor penale pentru aceleași fapte” (3.12.2018).

O instanță poate fi accesibilă publicului, numai în măsura în care aceasta

dispune, încă de la intrarea în instituție, de toate informațiile necesare pentru rezolvarea

unei probleme administrative ori litigioase. Gradul de confort al cetățeanului este direct

proporțional cu numărul de informații afișate, din oficiu. Astfel, în holul Curții Supreme

de Justiție, în ambele sedii, funcționează, în continuare, echipamentele electronice

instalate, care conțin date despre activitatea Curții. Echipamentele electronice compuse,

în principal, dintr-un calculator, o tastatură specială și un monitor, incluse într-un suport

special, permit accesarea, într-un mod simplu și la îndemâna oricui, a informațiilor

publice, privind activitatea instanței de judecată. Aplicația informatică instalată permite

căutarea după număr, nume, părți a dosarelor aflate pe rolul instanței. După

identificarea dosarului se pot vizualiza informații privind evoluția dosarului, părțile

aflate în litigiu. Monitorul este de tip touch-screen, ceea ce permite accesarea

informațiilor printr-o simplă atingere cu degetul a simbolurilor grafice de pe ecran.Ca

și în anul 2017, se remarcă o creștere a numărului utilizatorilor, pentru avocați sau

reprezentanți ai mass-media, utilizarea acestora constituind o practică frecventă.

Instanța va continua aceeași practică în materie de publicare a deciziilor sale, rămânând

neschimbată și politica cu privire la transparența maximă a actului de justiție, efectuat

de instanța supremă. În consecință, justițiabilii, întreaga societate și mass-media vor

continua să aibă acces la jurisprudența Curții și să beneficieze de mijloacele de căutare

a soluțiilor judecătorești. În acest mod, justițiabilii pot obține toate informațiile

necesare.

1.4. Asistența metodică, în chestiunile de aplicare a legislației

În conformitate cu orarul deplasării judecătorilor Curții Supreme de Justiție, în

judecătorii, pentru acordarea asistenței metodice, aprobat prin hotărârea Plenului nr. 23

din 18 decembrie 2017, judecătorii Curții Supreme de Justiție au efectuat, pe parcursul

anului 2018, deplasări în Curțile de Apel Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat și în

Judecătoriile Chișinău, Orhei, Criuleni, Anenii Noi, Hâncești, Căușeni, Strășeni,

Comrat, Ceadâr-Lunga, Cahul, Cantemir, Taraclia, Bălți, Edineți, Soroca, Ungheni și

Drochia.

1.5. Formarea profesională a magistraților și colaboratorilor instanței

În anul 2018, judecătorii și colaboratorii instanței au participat la programele de

formare continuă, organizate sub formă de seminare și ateliere de lucru:

a) Masa rotundă, cu tematica „Considerațiuni, schimb de experiență și

practici în domeniul arestului”, organizat de către Institutul National al Justiției, în

colaborare cu Ambasada SUA (15 noiembrie);

b) Conferința națională, dedicată adoptării și lansării Codului Administrativ

în Republica Moldova, organizată de către Fundația Germană pentru Cooperare

Juridică Internațională (IRZ) în colaborare cu Asociația Judecătorilor, Curtea Supremă

de Justiție, Ministerul Justiției și Comisia Juridică, numiri și imunități (21 noiembrie);

c) Seminarul de formare continuă pentru implementarea în practică a Codului

administrativ al Republicii Moldova, organizat de către Fundația Germană pentru

6

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

Cooperare Juridică Internațională (IRZ) în colaborare cu Asociația Judecătorilor,

Curtea Supremă de Justiție și Ministerul Justiției (22-23 noiembrie);

d) Seminarul „Particularitățile aplicării legislației electorale, de către

instanțele judecătorești, la alegerile parlamentare”, organizat de către Centrul de

Instruire Continuă în domeniul Electoral în colaborare cu Institutul Național al Justiției,

Comisia Electorală Centrală și Curtea Supremă de Justiție (26 noiembrie);

e) Atelierul de lucru „Recuperarea veniturilor dobândite din activități

infracționale”, organizat de Institutul Național al Justiției în colaborare cu Agenția

pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale și Curtea Supremă de Justiție (30

noiembrie);

f) Seminarul de formare continuă pentru implementarea în practică a Codului

administrativ al Republicii Moldova, organizat de către Fundația Germană pentru

Cooperare Juridică Internațională (IRZ) în colaborare cu Asociația Judecătorilor,

Curtea Supremă de Justiție și Ministerul Justiției (6-7 decembrie);

g) Seminarul de formare continuă „Asigurarea respectării drepturilor de

proprietate intelectuală. Acțiunile ce pot fi inițiate în instanțele de judecată”, organizat

de Institutul Național al Justiției în colaborare cu Agenția de Stat pentru proprietate

intelectuală și Curtea Supremă de Justiție (14 decembrie).

De asemenea, în perioada vizată, reprezentantul Direcției drepturile omului și

cooperare externă a participat la evenimentele organizate de către partenerii externi cu

genericul justiție și/sau drepturile omului, inclusiv, în cadrul Proiectelor demarate în

Republica Moldova, cu susținerea Consiliului Europei, și anume:

- „Executarea deciziilor CtEDO, pronunțate în cauzele din regiunea transnistreană

a Republicii Moldova. Conferință internațională” (19 februarie);

- „Conferința de prezentare a rezultatelor sondajului de opinie publică cu privire

la sistemul judecătoresc” (7 februarie);

- „Rețeaua de comunicatori a sistemului judecătoresc”, în cadrul Proiectului

european de asistență „Sporirea Eficienței, Responsabilității și Transparenței

Instanțelor Judecătorești în Moldova” (ATRECO)(11-12 iunie);

- Reuniunea de informare privind implementarea Planului de Acțiuni al

Consiliului Europei pentru Republica Moldova, 2017-2020 (18 iunie);

- Programul „Promovarea unui sistem de justiție penală, bazat pe respectarea

drepturilor omului, în Republica Moldova” (6 iulie, 5 decembrie);

- „Platforma anuală de coordonare a Parteneriatului pentru guvernare al

Consiliului Europei și Uniunii Europene (PGG), 2015-2018. Prezentarea

rezultatelor proiectelor regionale în cadrul PGG” (9 octombrie).

7

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

Capitolul II

EXERCITAREA ACTULUI DE JUSTIȚIE

2.1.Prezentare generală a indicatorilor statistici relevanți

În anul 2018, cauzele existente pe rol au vizat un număr de 10944 de dosare,

dintre care:

• 9967 (91%) de cauze au fost examinate;

• 977 (9%) – constituie stocul existent, la finele anului, care se va raporta pentru

anul 2019.

Comparativ cu anul 2017, volumul de activitate se reflectă în modul următor:

2017 2018 diferența

Cauze în stoc, la 999 887 - 112

începutul perioadei

raportate

Cauze înregistrate, în 9676 10057 381

perioada de referință

Total, cereri pe rol 10675 10944 269

Cauze soluționate, în 9788 9967 179

perioada de referință

Cauze nesoluționate, la 887 977 90

finele perioadei

raportate

Astfel, potrivit datelor statistice, în anul 2018, s-a înregistrat o creștere

nesemnificativă a volumului de activitate, cu 269 de cauze aflate pe rol, fapt ce a

determinat și creșterea cu 179 de cauze, examinate în perioada de referință, față de anul

2017.

Din analiza structurii cauzelor și ponderea materiilor, se reține:

penale civile, total diferența

comerciale și de

contencios

administrativ

Cauze în stoc, la 325 562 887 237

începutul perioadei

raportate

Cauze înregistrate, 2888 7169 10057 4281

în perioada de

referință

Total, cereri pe rol 3213 (29%) 7731 (71%) 10944 4518

Cauze soluționate, 2761 7206 9967 4445

în perioada de

referință

Cauze în stoc, la 452 525 977 73

finele perioadei

raportate

8

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

materia

penală

29%

materia civilă

71%

2.2. Încărcătura, pe judecător, la nivelul Curții Supreme de Justiție

Încărcătura medie, pe judecător, în anul 2018, a fost de 314 dosare.

Încărcătura medie, pe judecătorii, fiecărui Colegiu se prezintă, după cum

urmează:

Colegiul Penal (12 judecători) – 267 de dosare;

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ (20 de judecători) –

387 de dosare.

Comparativ cu perioada anului 2017, sarcina fiecărui judecător:

în Colegiul Penal (11 judecători) a constituit 252 de cauze;

în Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ (18 judecători) –

439 de cauze.

Notă: Încărcătura medie, pe judecător, reflectă numărul de dosare, pe care le-a avut de

soluționat în perioada de referință fiecare magistrat și se calculează prin raportarea numărului total

de dosare înregistrate pe rolul instanței, în anul 2018, la numărul judecătorilor care au funcționat

efectiv.

Ponderea categoriilor principale de cauze este următoarea:

Cauze aflate pe rol,

penale în anul 2018

29%

civile

27%

alte categorii

18%

comerciale

5%

contencios insolvabilitate

administrativ 4%

17%

9

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

Notă: În categoria „Alte categorii de dosare” sunt incluse recursurile ordinare,

recursuri/secțiunea I, cauzele înregistrate, în baza cererilor de strămutare, soluționare a conflictelor

de competență ș.a., atât în materia civilă, cât și în materia penală.

21%

74% 26%

5%

inadmisibile respinse admise, cu casarea actului contestat

2.3. Analiza activității Colegiului Penal

În anul 2018, pe rolul Colegiului Penal s-au regăsit 3213 cauze (inclusiv, 325 de

cauze au reprezentat restanța din anul 2017), dintre care:

• 2761 (86%) de cauze au fost examinate;

• 452 (14%) de cauze constituie stocul existent, la finele anului.

Comparativ cu anul 2017, volumul de activitate se reflectă în modul următor:

2017 2018 diferența

Cauze în stoc, la 404 325 -79

începutul anului

Cauze înregistrate, în 2368 2888 520

perioada de referință

Total, cauze pe rol 2772 3213 441

Cauze soluționate, în 2447 2761 314

perioada de referință

Cauze nesoluționate, la 325 452 127

sfârșitul anului

Astfel, în comparație cu anul 2017, se constată o majorare nesemnificativă a

volumului de activitate.

Structura cauzelor examinate, ținând cont de indicele atribuit, se prezintă în

modul următor:

aflate pe rol examinate restanță

1ra 2404 (75%) 2017 (84%) 387 (16%)

4-1re 273 (8,5 %) 237 (87%) 36 (13%)

1re 166 (5%) 153 (92%) 13 (8%)

1ac, cc, cs 222 (7%) 222 (7%) -

1reab, 4-1reab 96 (3%) 89 (93%) 7 (7%)

1r 35 (1%) 35 (1%) -

1 rh 12 8 4

10

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

4-1ril 5 - 5

Total: 3213 2761 (86%) 452 (14%)

➢ Plenul Colegiului Penal (indicele 4-1re, 4-1reab, 4-1ril):

Potrivit raportului statistic, în perioada raportată, pe rolul instanței s-au aflat, în

total, 295 de cauze din această categorie, inclusiv, restanța de 28 de cauze din anul

perioadei de referință, constituind 41 de cauze sau 14%.

Structura cauzelor examinate, conform indicelui atribuit, se prezintă în modul

următor:

aflate pe rol examinate restanță

4-1re 273 - 92% 237 - 87% 36 - 13%

4-1reab 17 - 6 % 17 - 100% -

4-1ril 5 - 2% - 5

Total: 295 254 - 86% 41- 14%

În urma soluționării cauzelor – 254:

• 217 (85%) recursuri au fost declarate inadmisibile;

• 35 de cauze (14%) au fost transmise, spre judecare, în Plenul Colegiului

Penal;

• 2 cereri au fost restituite.

În rezultatul judecării recursurilor în anulare, Plenul Colegiului Penal a adoptat

următoarele soluții:

▪ în 4 cauze, recursurile au fost respinse, ca inadmisibile;

▪ în 31 de cauze, recursurile au fost admise, pronunțându-se noi hotărâri, cu

referire la:

• 17 cauze, cu încetarea procesului penal;

• 11 cauze, cu restituirea la rejudecare;

• 3 cauze, cu modificarea calificării faptei și reducerea pedepsei.

➢ recurs ordinar (indicele 1ra):

Potrivit datelor statistice, pe parcursul anului 2018, pe rolul instanței s-au aflat

2404 cauze (inclusiv 270 – restanța din 2017). Colegiul Penal a examinat 2017 cauze

(84%), cu privire la 2511 persoane, restanța, la sfârșitul perioadei de referință,

constituind 387 de cauze (16%).

Analiza statistică atestă o majorare a numărului cauzelor penale, aflate pe rolul

instanței față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 440 de cauze.

În urma examinării a 2017 cauze:

• 1220 (60% - recurs respins, ca inadmisibil;

• 3 - recurs retras;

• 794 (40%) - transmise, spre judecare, în Colegiul Penal lărgit, dintre care:

▪ 199 - recursuri respinse, ca inadmisibile;

▪ 63 - cu casarea deciziei și menținerea hotărârii primei instanțe;

▪ 4 - cu casarea deciziei și achitarea persoanei;

▪ 29 - cu casarea deciziei și încetarea procesului;

▪ 346 - cu remiterea cauzei, la rejudecare, în instanța de apel;

11

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

▪ 153 - cu pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează:

• 54 - cu modificarea calificării faptei și reducerea pedepsei;

• 19 - cu reducerea pedepsei, fără modificarea calificării;

• 80 - cu modificarea calificării faptei, fără reducerea pedepsei.

➢ recurs în anulare (indicele 1re):

În perioada de referință, pe rolul instanței s-au aflat 166 de cauze (inclusiv 16 –

restanța din anul 2017), dintre care au fost judecate 153 (92%) de cauze, restanța

constituind 13 (8%) cauze. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017, numărul

cauzelor nu s-a schimbat (165 – în anul 2017).

Din numărul total de 153 de recursuri:

• 34 de recursuri în anulare, declarate împotriva deciziilor curților de apel,

dintre care:

▪ 29 de recursuri au fost declarate inadmisibile;

▪ 5 recursuri – transmise în Colegiul Penal lărgit, dintre care:

• 2 recursuri au fost respinse, ca inadmisibile;

• 3 recursuri admise, cu:

✓ 2 – remiterea cauzei la rejudecare;

✓ 1 – menținerea hotărârii instanței de

fond.

• 116 recursuri în anulare, împotriva încheierilor instanțelor judecătorești,

dintre care:

▪ 116 recursuri respinse;

▪ 3 recursuri retrase.

➢ recursul declarat împotriva hotărârilor judecătorești, pentru care nu este

prevăzută calea de atac – apelul (indicele 1r):

În perioada de referință, s-au aflat pe rol 35 de cauze, care au fost examinate.

• prelungirea măsurii preventive (art. 312-313 CPP) – 7, dintre care:

▪ 6 recursuri respinse;

▪ 1 recurs admis, cu anularea măsurii preventive.

• aplicarea amenzii judiciare/sechestrului (art. 201-203 CPP) – 28, dintre

care:

▪ 7 recursuri respinse;

▪ 21 recursuri admise, cu încetarea procesului.

➢ examinarea recursului în anulare (indicele 1reab):

Pe parcursul anului 2018, s-au aflat pe rol 79 de cauze, inclusiv, 1 cauză din

anul 2017. Din numărul total, aflate pe rol, au fost examinate 72 de cauze sau (91%),

restanța constituind 7 (9%) dosare.

În toate cazurile, recursurile au fost admise.

➢ examinarea cererii de revizuire (indicele 1rh):

În perioada de referință, pe rolul instanței s-au aflat 12 cauze, inclusiv, 1 cauză

din anul 2017, dintre care au fost judecate 8 (67%) cauze, restanța constituind 4 (33%)

cauze.

Ca urmare a judecării cauzelor:

• 4 cereri au fost respinse;

12

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

• 2 cereri au fost admise, cu remiterea cauzei, la rejudecare;

• 2 cereri au fost retrase.

➢ examinarea cererii de strămutare, de abținere și conflict de competență

(indicele cs, cc, ac):

Pe parcursul anului 2018, pe rol s-au aflat 222 de cauze (inclusiv, 1 cauză –

restanță din 2017). Din numărul total de cauze, au fost examinate 222, dintre care:

• 147de cereri au fost admise;

• 73 de cereri au fost respinse;

• 2 cereri au fost retrase.

Comparativ cu anul 2017, pe rolul instanței s-au aflat cu 7 cauze mai mult (în

anul 2017 – 215).

În conformitate cu art. 431 alin. (3) Cod de procedură penală, termenul întocmirii

raportului nu poate fi mai mare de 3 luni, pentru cauzele cu inculpați minori sau deținuți

în stare de arest, și nu mai mare de 6 luni, pentru celelalte cazuri. În perioada raportată,

încălcări de procedură, la acest capitol, nu au fost înregistrate.

Potrivit art. 435 alin. (3) Cod de procedură penală, adoptarea deciziei instanței de

recurs și întocmirea acesteia se efectuează în corespundere cu prevederile art. 417 și

418 Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător. Astfel, în temeiul

art. 418 alin. (1) Cod de procedură penală, deliberarea și adoptarea deciziei se

efectuează prin prisma prevederilor art. 338 și 339 Cod de procedură penală. Potrivit

art. 338 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea motivată se pronunță, în termen

de până la 30 de zile. În situații excepționale, când, raportat la complexitatea cauzei,

pronunțarea nu poate avea loc, în termenul prevăzut, instanța poate amâna pronunțarea,

pentru cel mult 15 zile. Ținând cont de prevederile legale, termenul prevăzut pentru

redactarea deciziilor și transmiterea lor, în Secția evidență a cauzelor penale, a fost

respectat.

Din numărul total de cauze soluționate – 2761:

66%

68% 32%

34%

inadmisibile respinse admise, cu casarea actului contestat

13

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

2.4. Analiza activității Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ

În perioada de referință, pe rolul instanței s-au aflat, în total, 7731 de cauze

(inclusiv, restanța din 2017 – 562), dintre care:

• 7206 (93%) cauze au fost soluționate;

• 525 (7 %) de cauze – restanță.

În anul 2017, pe rolul instanței s-au aflat, în total – 7903 cauze, dintre care au

fost examinate 7341 de cauze sau 93%, restanța constituind 563 de cauze sau 7 %.

2017 2018 diferența

Cauze pe rol 7903 7731 -172

Cauze examinate, în 7341 7206 - 135

perioada de referință

Restanța 562 525 - 37

Astfel, comparativ cu anul 2017, se înregistrează o scădere cu 172 de cauze,

aflate pe rolul instanței, respectiv, cu 135 de cauze examinate. Totodată, se păstrează

aceeași tendință, în ceea ce privește rata cauzelor judecate și restanța cauzelor

nesoluționate, la sfârșitul perioadei de referință.

Structura cauzelor, aflate pe rol, în cadrul Colegiului, ținând cont de indicele

atribuit, se prezintă în modul următor:

Total: 7731 aflate pe rol examinate restanță

2ra 2701 (35%) 2483 (92%) 218 (8%)

2rac 547 (7 %) 489 (89%) 58 (11%)

2ri, 2rci 359 (5%) 352 (98%) 7 (2%)

3ra 1748 (23%) 1644 (94%) 104 (6%)

2r 1026 (13%) 968 (94%) 58 (6%)

2rc 273 (3,4%) 263 (96%) 10 (4%)

3r 266 (3,4 %) 242 (91%) 24 (9%)

rh 492 (6,2%) 470 (96%) 22 (4%)

3, 3d 42 (0,5%) 31 (74%) 11 (26%)

2cc/2ac 154 (2%) 147 (95%) 7 (5%)

ds 123 (1,5%) 117 (95%) 6 (5%)

Total: 7731 7206 (93%) 525 (7%)

6,2% 7,8% 13%

5% 3%

7%

23%

35%

2r 2rc 3ra 2ra 2rac 2ri rh alte

14

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

În continuare se prezintă analiza exercitării actului de justiție, potrivit indicelui

atribuit:

Recurs (secțiunea I)

➢ recurs împotriva încheierilor emise de către curțile de apel (indicele – 2r;

2rc; 3r):

În conformitate cu art. 424 alin. (2) CPC, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție examinează recursurile

declarate, împotriva încheierilor emise, de către curțile de apel.

În anul 2018, în secțiunea I, au fost examinate, în total, 1473 de cauze sau 95%

din cele 1565 de cauze aflate pe rol, restanța constituind 92 (5%) de cauze.

Comparativ cu anul 2017, volumul de activitate a Secției se reflectă, în modul

următor:

2017 2018 diferența

Cauze pe rol, în 2088 1565 - 523

perioada de

referință

Cauze soluționate, 1981 1473 - 508

în perioada de

referință

Restanța 107 92 15

Din analiza datelor statistice se atestă că, în comparație cu anul 2017, activitatea

anului 2018 a fost marcată de scăderea, cu 523 de cauze înregistrate pe rolul Secției,

împrejurare care a determinat și diminuarea cu 508 cauze soluționate.

➢ cauze civile (indicele 2r):

În perioada de referință, s-au aflat pe rol 1026 de cauze, dintre care au fost

examinate 968 de cauze (94%), restanța constituind 58 de cauze (6%).

Din numărul total de cauze examinate – 968:

• 694 (72%) de recursuri au fost respinse;

• 173 (18%) de recursuri au fost admise;

• 100 (10%) de recursuri au fost restituite;

• 1 recurs a fost retras.

În urma admiterii recursurilor:

▪ 5 încheieri au fost modificate;

▪ 21 de încheieri au fost casate, cu soluționarea problemei în fond;

▪ 147 de încheieri au fost casate, cu remiterea cauzei, la rejudecare.

➢ cauze comerciale (indicele 2rc):

În perioada raportată, s-au aflat pe rol 273 de cauze, dintre care au fost

examinate 263 (96%), restanța constituind 10 cauze (4%).

Din numărul cauzelor examinate – 263:

• 188 (71%) de recursuri au fost respinse;

• 47 (18%) de recursuri au fost admise;

15

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

• 28 (11%) de recursuri au fost restituite.

În urma admiterii recursurilor:

▪ 5 încheieri au fost casate, cu soluționarea problemei în fond;

▪ 42 de încheieri au fost casate, cu remiterea cauzei, la rejudecare.

➢ cauze, în ordinea contenciosului administrativ (indicele 3r):

În această perioadă, s-au aflat pe rol 266 de cauze, dintre care au fost examinate

242 (90%), restanța constituind 24 de cauze (10%).

Din numărul cauzelor examinate – 242:

• 177 (73%) de recursuri au fost respinse;

• 49 (20%) de recursuri au fost admise;

• 16 (7%) recursuri au fost restituite.

În urma admiterii recursurilor:

▪ 3 încheieri au fost casate, cu soluționarea problemei în fond;

▪ 46 de încheieri au fost casate, cu remiterea cauzei, la rejudecare.

Recurs (secțiunea II)

➢ recurs împotriva hotărârilor/deciziilor curților de apel (indicele – 2ra, 2rac,

2ri, 3ra):

În perioada de referință, în total, s-au aflat pe rol 5355 (69%) de cauze, dintre

care au fost examinate 4968 (93%) de cauze, restanța constituind 387 (7%) de cauze.

Comparativ cu anul 2017, volumul de activitate a Secției se reflectă, în modul

următor:

2017 2018 diferența

Cauze pe rol, în 4900 5355 455

perioada de

referință

Cauze soluționate, 4507 4968 461

în perioada de

referință

Restanța 393 387 - 6

Din analiza datelor statistice, se constată că, în comparație cu anul 2017,

activitatea anului 2018 a fost marcată de o creștere cu 455 de cauze, înregistrate pe rolul

instanței, împrejurare care a determinat și creșterea cu 461 de cauze soluționate.

➢ cauze civile (indicele 2ra):

În perioada de referință, s-au aflat pe rol 2701 (50%) de cauze, dintre care au

fost examinate 2483 (92%), restanța constituind 218 (8%).

Din numărul cauzelor examinate – 2483:

• 1888 (76%) de recursuri au fost declarate inadmisibile;

• 72 (3%) de recursuri au fost respinse;

• 4 recursuri au fost retrase;

• 519 (21%) recursuri au fost admise.

În urma admiterii cererii de recurs:

▪ 236 - cu remiterea cauzei, la rejudecare, în instanța de apel;

▪ 11 - cu remiterea cauzei, la rejudecare, în instanța de fond;

▪ 144 - cu pronunțarea unei noi hotărâri;

16

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

▪ 102 - cu menținerea hotărârii primei instanțe;

▪ 11 - cu modificarea deciziei instanței de apel;

▪ 6 - cu modificarea hotărârii primei instanțe;

▪ 9 - cu încetarea procesului.

➢ cauze comerciale (indicele 2rac):

În perioada raportată, pe rolul instanței s-au aflat 547 de cauze (inclusiv, restanța

din anul 2017 – 49 de cauze), dintre care au fost examinate 489 (89%), restanța, la

sfârșitul perioadei de referință, constituind 58 de cauze (11). În comparație cu anul

2017, a fost înregistrată o majorare cu 92 de cauze, aflate pe rolul instanței.

Din numărul cauzelor examinate – 489:

• 340 (69%) de recursuri au fost declarate inadmisibile;

• 24 (5%) de recursuri au fost respinse;

• 5 recursuri au fost retrase;

• 1 recurs a fost restituit;

• 119 (24%) recursuri au fost admise.

În urma admiterii cererii de recurs:

▪ 57 - cu remiterea cauzei, la rejudecare, în instanța de apel;

▪ 29 - cu pronunțarea unei noi hotărâri;

▪ 29 - cu menținerea hotărârii primei instanțe;

▪ 3 - cu modificarea deciziei instanței de apel;

▪ 1 - cu modificarea hotărârii instanței de fond.

➢ cauze, în ordinea contenciosului administrativ (indicele 3ra):

În perioada de referință, pe rolul instanței s-au aflat 1748 de cauze (inclusiv,

106 cauze – restanța din anul 2017), dintre care au fost examinate – 1644 (94%),

restanța, la sfârșitul perioadei de referință, constituind 104 cauze (6%). Comparativ cu

anul 2017, numărul cauzelor, aflate pe rol, s-a majorat cu 223.

Din numărul cauzelor examinate – 1644:

• 1280 (78%) de recursuri au fost declarate inadmisibile;

• 61 (4%) de recursuri au fost respinse;

• 4 recursuri au fost retrase;

• 299 (18%) de recursuri au fost admise.

În urma admiterii cererii de recurs:

▪ 118 - cu remiterea cauzei, la rejudecare, în instanța de apel;

▪ 8 - cu remiterea cauzei, la rejudecare, în instanța de fond;

▪ 4 - cu modificarea deciziei instanței de apel;

▪ 91 - cu pronunțarea unei noi hotărâri;

▪ 77 - cu menținerea hotărârii primei instanțe;

▪ 1 - cu încetarea procesului.

➢ cauze de insolvabilitate (indicele 2ri):

În perioada de referință, pe rolul instanței s-au aflat 359 de cauze (inclusiv, 34

- restanța din anul 2017, dintre care au fost examinate 352 (98%), restanța, la sfârșitul

perioadei de referință, constituind 7 cauze (2%). Comparativ cu anul 2017, a fost

înregistrată o scădere, cu 109 cereri aflate pe rol.

Din numărul cauzelor examinate – 352:

17

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

• 181 (51%) de recursuri au fost respinse;

• 30 de recursuri au fost restituite;

• 141 (40%) de recursuri au fost admise.

În urma admiterii cererii de recurs:

▪ 122 - cu remiterea cauzei, la rejudecare, în instanța de insolvabilitate;

▪ 19 - cu pronunțarea unei noi hotărâri.

Recurs secțiunea II:

materia civilă

86%

76% 24%

14%

inadmisibile respinse admise cu casarea actului contestat

➢ cereri de revizuire (indicele 2rh, 2rhc,3rh):

În perioada analizată, s-au aflat pe rol 492 de cauze (inclusiv, 46 de cauze –

restanța din anul 2017), dintre care au fost examinate 470 de cauze (95%), restanța, la

sfârșitul perioadei de referință, constituind 22 (5%) de cauze.

Comparativ cu anul 2017, volumul cererilor de revizuire se reflectă, în modul

următor:

2017 2018 diferența

Cereri în stoc, la 41 46 5

începutul anului

Cereri înregistrate, în 483 446 - 37

perioada de referință

Total, cereri pe rol 524 492 - 32

Cereri soluționate, în 478 470 - 8

perioada de referință

Cereri nesoluționate, la 46 22 - 24

sfârșitul anului

Din analiza datelor statistice, se constată că, în comparație cu anul 2017,

activitatea anului 2018 a fost marcată de scăderea, cu 32 de cereri aflate pe rolul Secției,

împrejurare care a determinat scăderea cererilor soluționate și a restanței, la sfârșitul

perioadei de referință.

Din numărul total de cauze examinate – 470:

• 444 (95%) de cereri au fost respinse, ca fiind inadmisibile;

• 14 (3%) cereri au fost admise;

• 6 (2%) – remise pentru examinare, după competență;

• 6 cereri au fost restituite.

Cererile de revizuire au fost depuse de către:

18

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

• participanți la proces – 394;

• persoane care nu au participat la proces – 47;

• de către Agentul Guvernamental – 5.

➢ cereri de strămutare, de abținere și conflict de competență (indicele ac, cc):

Pe parcursul anului 2018, s-au aflat pe rol 154 de cereri, toate înregistrate, în

perioada de referință, dintre care au fost examinate 147 (95%) de cauze, restanța

constituind 7 (5%) cauze.

Din numărul total de cauze examinate – 147:

• 76 (52%) de cereri au fost admise;

• 71 de cereri au fost respinse;

• 2 cereri au fost restituite.

Conform datelor statistice, în comparație cu anul 2017 (230 de cauze), numărul

de cauze din această categorie a scăzut cu 54.

➢ examinarea cererilor de emitere a unei decizii suplimentare (indicele ds):

În perioada raportată, pe rolul instanței s-au aflat 123 de cauze (inclusiv, 3 cauze

- restanță din anul 2017. Din numărul total de cauze, au fost examinate 117 (95%), iar

6 (5%) cauze – restanță.

Din numărul total de cauze examinate – 117:

• 73 (62%) de cereri au fost admise;

• 44 (38%) de cereri au fost respinse.

În baza datelor statistice, în comparație cu anul 2017, numărul de cauze din

această categorie s-a micșorat cu 36.

➢ examinarea cauzelor, în prima instanță (indicele 3, 3d):

În perioada raportată, pe rolul instanței s-au regăsit, în total 42 de contestații

(inclusiv, 13 – restanța din anul 2017), dintre care au fost examinate 31 (74%) de

contestații, 11 (26%) contestații constituind restanță.

Din numărul de contestații examinate – 31:

▪ 9 contestații au fost respinse;

▪ 2 contestații au fost admise;

▪ 18 cereri au fost restituite;

▪ 1 cerere a fost transmisă, după competență;

▪ 1 cerere a fost retrasă.

Comparativ cu anul 2017, numărul de contestații, aflate pe rol, s-a micșorat cu

14.

Pe parcursul organizării și desfășurării alegerilor locale din 2018, Curtea

Supremă de Justiție a judecat, în total, 15 cauze în ordine de recurs, secțiunea II,

împotriva hotărârilor adoptate de Curtea de Apel, pe marginea contestațiilor

concurenților electorali și ale altor persoane, privind legalitatea acțiunilor/inacțiunilor

și hotărârilor Comisiei Electorale Centrale, dintre care, 13 recursuri au fost respinse, ca

inadmisibile și 2 recursuri au fost respinse, în fond.

În ordine de recurs, secțiunea I, împotriva încheierilor curților de apel au fost

examinate 5 cauze, recursurile fiind respinse.

19

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

Capitolul III

ACTIVITATEA SECȚIILOR ȘI DIRECȚIILOR

3.1. Direcția evidență și documentare procesuală

În perioada de referință, în total, pe rol s-au aflat înregistrate 10912 recursuri

(inclusiv, 1164 de cereri – restanță din anul 2017). Din numărul total de cereri, aflate

pe rol:

- 9936 (91%) de cereri au fost examinate;

- 976 (9%) de cereri – restanță.

Toate cererile au fost înregistrate în registre interne, pe suport de hârtie și în

Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor. Ținând cont de faptul existenței mai

multor categorii de cereri, acestea sunt înregistrate în diferite registre, corespunzător

indicelui atribuit.

Din numărul total de cereri – 10912:

civile, comerciale penale total diferența

și de contencios

administrativ

Cereri pe rol 6695 (61%) 4217 (39%) 10912 2478

Cereri examinate, 6222 (93%) 3714 (88%) 9936 2508

în perioada de

referință

Restanța 473 (7%) 503 (12%) 976 30

În anul 2017, pe rol s-au aflat 10381 de recursuri, dintre care, examinate au fost

9217 (89%) cereri, restanța – 1164 (11%). Din analiza datelor statistice, se constată că,

în comparație cu anul 2017, activitatea Direcției, în anului 2018, a fost marcată, pe de

o parte, de creșterea cu 531 de cereri, înregistrate pe rolul secțiilor, împrejurare ce a

determinat creșterea cererilor examinate – cu 719, iar, pe de altă parte, de scăderea

restanței cererilor nesoluționate – cu 188 de cereri.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017:

2017 2018 diferența

Cereri pe rol 10381 10912 531

Cereri examinate 9217 9936 719

în perioada de

referință

Restanța 1164 976 - 188

3.2. Secția documentare procesuală a cauzelor penale

La începutul anului 2018, pe rolul Secției se aflau, înregistrate – 574 de

recursuri, dintre care:

• 528 - recursuri ordinare;

• 43 - recursuri în anulare;

• 3 - cereri de revizuire.

În perioada de referință, au fost înregistrate 3643 de cereri, dintre care:

• 3092 - recursuri ordinare (84,9%);

• 539 - recursuri în anulare (14,7%);

20

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

• 12 - cereri de revizuire (0,4 %).

Astfel, în anul 2018, pe rolul Secției sau aflat 4217 cereri, dintre care:

• 3620 - recursuri ordinare (85,9%);

• 582 - recursuri în anulare (13,8%);

• 15 - cereri de revizuire (0,3%).

Din numărul total de cereri, aflate pe rol, au fost transmise în Secția evidență

procesuală – 3684 de cereri (87,3%), dintre care:

• 3148 - recursuri ordinare (85,5%);

• 523 - recursuri în anulare (14,2%);

• 13 - cereri de revizuire (0,3%);

- 20 (0,5%) de cereri au fost restituite, pentru perfectare;

- 10 (0,2%) cereri au fost transmise, după competență.

La finele perioadei de referință, restanța cererilor a constituit 503 cereri

(11,9%), dintre care:

• 457 - recursuri ordinare (90,8%);

• 44 - recursuri în anulare (8,7%);

• 2 - cereri de revizuire (0,5%).

Comparativ cu anul 2017, volumul de activitate a Secției se reflectă, în modul următor:

2017 2018 diferența

Cereri în stoc, la 480 574 94

începutul anului

Cereri înregistrate, în 3047 3643 596

perioada de referință

Total, cereri pe rol 3527 4217 690

Cereri soluționate, în 2953 (inclusiv, 43 de 3714 (inclusiv, 20 de 761

perioada de referință cereri – restituite și 9 cereri – restituite și 10

cereri, transmise după cereri, transmise după

competență) competență)

Cereri nesoluționate, la 574 503 - 71

sfârșitul perioadei de

referință

Astfel, activitatea anului 2018 a fost marcată, pe de o parte, de creșterea, cu 596

de cereri, înregistrate pe rolul Secției, ceea ce a determinat și creșterea cererilor

soluționate – cu 761 de cereri, iar, pe de altă parte, de scăderea – cu 71 de cereri, a

restanței, la sfârșitul perioadei de referință.

Analiza detaliată a cererilor per categorie se prezintă, după cum urmează:

Din numărul total cereri, aflate pe restituite, remise Secției restanța

de cereri, aflate pe rol, în perioada de transmise după evidență

rol – 4217: referință competență procesuală

Recursuri 3620 (86%) 15 3148 (75%) 457 (11%)

ordinare

Revizuiri 15 - 13 2

Recursuri în 582 (14%) 15 523 (90%) 44 (8%)

anulare

21

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

În total: 4217 30 3684 (87%) 503 (12%)

În perioada raportată, au fost examinate și emise 12 încheieri și 8 scrisori de

restituire a recursului (art. 431 și art. 450 Cod de procedură penală).

Ca și în anii precedenți, factorii principali, care influențează asupra termenului

aflării recursului, în Secție, până la parvenirea dosarului, sunt: lipsa traducerilor

deciziilor curților de apel, în limba rusă, și tergiversarea admisă, la etapa expedierii

dosarelor din curțile de apel, către instanțele ierarhic inferioare.

Sub aspectul repartizării volumului de lucru, în Secție, sarcina pentru un

funcționar a constituit 843 de recursuri. Datele prezentate relevă că sarcina de muncă,

pentru un colaborator, poate fi calificată, ca fiind proporțională, inclusiv, fiind raportată

la volumul de lucru al colaboratorilor Secției civile, comerciale și de contencios

administrativ din cadrul Direcției.

3.3. Secția documentare procesuală a cauzelor civile, comerciale și de

contencios administrativ

În perioada de referință, pe rolul Secției s-au regăsit 6695 de cereri. La începutul

anului 2018, pe rolul Secției se aflau, înregistrate, 590 de cereri, dintre care:

• 256 - recursuri, secțiunea II (civile - 02c);

• 65 - recursuri, secțiunea II (comerciale - 02e);

• 141 - recursuri, secțiunea II (contencios administrativ - 03c);

• 59 - recursuri, secțiunea II (insolvabilitate - 02i);

• 39 - cereri de revizuire (civile - 02r);

• 8 - cereri de revizuire (contencios administrativ - 03r);

• 16 - cereri de revizuire (comerciale - 02re);

• 2 - cereri de recurs, secțiunea I (civile - 02s);

• 4 - cereri de emitere a deciziei suplimentare (02ds).

În perioada de referință, au fost înregistrate 6105 cereri, dintre care:

• 2901 (47,6%) – recursuri, secțiunea II (civile - 02c);

• 563 (9,2%) - recursuri, secțiunea II (comerciale - 02e);

• 1829 (29,9%) - recursuri, secțiunea II (contencios administrativ - 03c);

• 87 (1,4%) - recursuri, secțiunea II (insolvabilitate - 02i);

• 227 (3,7%) - cereri de revizuire (civile - 02r);

• 114 (1,9%) - cereri de revizuire (contencios administrativ - 03r);

• 92 (1,6%) - cereri de revizuire (comerciale - 02re);

• 158 (2,5%) - cereri de recurs secțiunea I (civile - 02s);

• 134 (2,2%) - cereri de emitere a deciziei suplimentare (02ds).

Comparativ cu anul 2017, volumul de activitate a Secției se reflectă, în

modul următor:

2017 2018 diferența

Cereri în stoc, la 537 590 53

începutul anului

Cereri înregistrate, în 6317 6105 - 212

perioada de referință

Total, cereri pe rol 6854 6695 - 159

22

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

Cereri soluționate, în 6264 (inclusiv, 347 de 6222 (inclusiv, 179 - 42

perioada de referință cereri – restituite și cereri – restituite și

211 cereri, transmise 119 cereri, transmise

după competență) după competență)

Cereri rămase pe rol, 590 473 117

la sfârșitul anului

Conform datelor statistice, se constată că, în comparație cu anul 2017,

activitatea anului 2018 a fost marcată, pe de o parte, de scăderea, cu 212 cereri,

înregistrate pe rolul Secției, iar, pe de altă parte, de scăderea, cu 42 de cereri soluționate,

împrejurări care au determinat și o scădere, cu 117 cereri, restanță.

Analiza detaliată a cererilor per categorie se prezintă, după cum urmează:

Din numărul total cereri, aflate pe restituite, remise Secției restanța

de cereri, aflate pe rol, în perioada de transmise după evidență

rol – 6695: referință competență procesuală

Recursuri 5901 (88%) 164 5298 (90%) 439 (7,4%)

(secțiunea II –

02c, 02e, 03c, 02i)

Revizuiri 496 (8%) 18 450 (91%) 28 (5,6%)

(02r, 03r, 02re)

Recursuri 160 (2%) 116 44 (27%)

(secțiunea I - 02s)

Cereri (02ds) 138 (2%) 132 (96%) 6 (4,3%)

În total: 6695 298 5924 (88%) 473 (7%)

La capitolul restituirii cererilor de recurs, în baza art. 438 CPC, e de menționat

că, în majoritatea cazurilor, recursurile sunt remise, pe motivul neachitării taxei de stat

sau neargumentării cererii de recurs. În perioada de referință, au fost restituite 153 de

cereri (recursuri, secțiunea II).

Cuantumul taxei de stat, achitată de recurenți, la depunerea cererii de recurs, pe

anul 2018, a constituit 3 578976, 45 de lei, (anul 2017 – 3 946 239,26 de lei). Astfel,

se observă o scădere, față de anul precedent, a sumei achitate, cu titlu de taxă de stat,

cu 367 262, 81 de lei.

Totodată, în perioada anului de referință, de la taxa de stat au fost scutiți

recurenții, la depunerea cererii de recurs, în sumă totală de 1 180 795, 41 de lei.

În perioada raportată, au fost emise 509 încheieri, prin care s-a solicitat scutirea

de la taxa de stat, la depunerea recursului, și 178 de încheieri, pe marginea examinării

cererii de suspendare a executării hotărârii atacate cu recurs.

Sub aspectul repartizării volumului de lucru în Secție, sarcina pentru un

funcționar a constituit 837 de recursuri. Datele prezentate relevă că sarcina de muncă,

pentru un colaborator, poate fi calificată, ca fiind proporțională, inclusiv, fiind raportată

la volumul de lucru al colaboratorilor Secției penale din cadrul Direcției.

3.4. Serviciul Plen

23

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

În total, în perioada de referință, au avut loc 8 ședințe ale Plenului Curții Supreme

de Justiție, desfășurarea cărora a fost asigurată de colaboratorii Serviciului, cu plasarea,

pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, a agendei ședințelor și hotărârilor adoptate.

În perioada anului 2018, Plenul Curții Supreme de Justiție a adoptat:

➢ hotărâri:

- de modificare a unor hotărâri explicative – 16 (anul 2017 – 35);

- de abrogare a unor hotărâri explicative – 4 (anul 2017 – 3);

- cu caracter de ordin general – 19.

➢ Avize consultative:

Pe parcursul anului 2018, au fost înregistrate 13 demersuri (în anul 2017 – 22), în

vederea emiterii Avizului consultativ, privind modul de punere în aplicare a legii, toate

fiind examinate, cu emiterea încheierii de respingere a acestora.

➢ sesizarea Curții Constituționale:

În perioada de referință, Plenul Curții Supreme de Justiție a adoptat 2 (anul 2017

– 3) hotărâri cu privire la sesizarea Curții Constituționale.

Pe parcursul anului, materialele parvenite au fost înregistrate, în registrele interne,

și în format electronic, colaboratorii Serviciului au asigurat desfășurarea ședințelor

Plenului CSJ și ale Consiliului Științific Consultativ, au remis materialele

participanților la ședințe, au întocmit procesele-verbale (8 procese-verbale ale

ședințelor Plenului și 9 ale ședințelor Consiliului Științific Consultativ), au efectuat

monitorizarea permanentă a site-ului CSJ (compartimentele „Agenda ședințelor

Plenului CSJ”, „Jurisprudența Plenului CSJ” și „Unificarea practicii judiciare”). De

asemenea, a fost actualizat compartimentul „Hotărâri explicative ale Plenului CSJ”,

fiind excluse hotărârile abrogate și ajustate toate hotărârile modificate, în perioada

anilor 2013-2018.

3.5. Direcția monitorizare și relații cu publicul

Direcția monitorizare și relații cu publicul a realizat, în principal, următoarele

activități:

➢ examinarea petițiilor;

➢ solicitărilor de informații;

➢ soluționarea solicitărilor telefonice.

În cursul anului 2018, au fost înregistrate un număr total de 1553 de petiții,

cereri și adresări, dintre care 28 de petiții, cereri și scrisori au fost readresate Curții

Supreme de Justiție, de la organele publice centrale – Parlamentul RM, Aparatul

Președintelui RM, precum și de la alte instituții.

După conținut, se constată că:

• 1188 – se referă la cauze penale;

• 365 – se referă la cauze civile.

Din numărul total de solicitări, departajat pe domenii de interes:

- în 120 de cazuri – au fost depuse cereri, în care au fost adresate, în baza Legii

privind accesul la informații (a fost solicitată informația privind etapa de examinare a

dosarelor, data examinării, expedierea cauzelor în instanțele ierarhic inferioare, precum

și alte informații ce țin de activitatea Curții Supreme de Justiție);

24

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

- în 158 de cazuri – se solicită implicarea conducerii Curții Supreme de Justiție, la

examinarea dosarelor, aflate pe rolul instanțelor de judecată. În toate aceste cazuri,

persoanele au criticat hotărârile judecătorești;

- 42 de cereri – se referă la activitatea judecătorilor din instanțele de judecată din

Republica Moldova, toate fiind remise Consiliului Superior al Magistraturii, pentru

examinare, potrivit competenței;

-196 de cereri – au parvenit din partea condamnaților, care își exprimă dezacordul

cu modul de examinare a dosarelor, cu pedeapsa aplicată, precum și calcularea

termenului pedepsei;

- în 54 de cazuri – persoanele își expun dezacordul cu deciziile Curții Supreme de

Justiție;

- 13 cereri – se referă la organizarea insuficientă a înfăptuirii justiției, tergiversarea

judecării cauzelor, încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești;

- în 62 de cazuri – au fost solicitate copii din materialele dosarelor, aflate atât pe

rolul Curții Supreme de Justiție, cât și din arhiva instituției;

- în 70 de cazuri – se solicită explicații și consultații juridice;

- 783 de cereri și adresări – au fost transmise altor secții, potrivit competenței;

- 15 petiții – nu au fost examinate, din motiv că textul nu era vizibil și nu putea fi

citit sau petiția conținea informații insuficiente și neconcludente, referitor la problema

abordată.

O atenție deosebită, pe parcursul anului 2018, s-a acordat îmbunătățirii calității

răspunsurilor, comunicate petiționarilor, urmărindu-se ca ele să corespundă solicitărilor

acestora și, în același timp, să constituie un îndrumar pentru petiționari, care ar contribui

la o percepere cât mai corectă a competenței Curții Supreme de Justiție.

Petiționarii și-au exercitat dreptul de petiționare și acces la informație, în condițiile

legii, fără a fi restricționați, beneficiind din partea Direcției de îndrumare și de

consiliere, în limita competențelor stabilite. Tot pe parcursul anului 2018, au fost

soluționate și cereri telefonice, care au avut, ca obiect, în principal, furnizarea

informației cu privire la cauzele aflate pe rolul instanței și alte informații ce țin de

activitatea Curții Supreme de Justiție.

Comparativ cu anul 2017, activitatea Direcției a înregistrat o creștere

nesemnificativă a petițiilor și solicitărilor de informații de interes public, în sensul că,

de la 1540 de petiții, înregistrate și examinate, în anul 2017, în anul 2018 – au fost

înregistrate și examinate – 1553 de petiții.

3.6. Direcția drepturile omului și cooperare externă

Activitatea Direcției este divizată în trei compartimente:

- drepturile omului;

- colaborarea internațională a Curții Supreme de Justiție;

- asigurarea ceremonialului, în cadrul activităților extrajudiciare a Curții

Supreme de Justiție.

➢ sistematizarea jurisprudenței CtEDO

Activitatea de bază a Direcției, la compartimentul „drepturile omului”, s-a axat

pe sistematizarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, prin întocmirea

rezumatelor hotărârilor Curții, pronunțate împotriva Republicii Moldova și împotriva

altor state, considerate relevante pentru practica națională. Astfel, pe parcursul anului,

25

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

au fost întocmite 136 de rezumate, 33 de rezumate – asupra hotărârilor pronunțate

contra Moldovei și 103 – asupra hotărârilor pronunțate versus altor state.

Rezumatele hotărârilor au fost plasate pe pagina web a Curții

(http://csj.md/index.php/despre-curtea-suprema-de-justitie/mass-media-si-relatiile-cu-

publicul/1581-hotararile-curtii-europene-a-drepturilor-omului-pronuntate-in-anul-

2018-la-cererile-depuse-impotriva-republicii-moldova), astfel, fiind accesibile

publicului și, în special, judecătorilor.

De asemenea, a fost elaborată o generalizare a hotărârilor Curții Europene a

Drepturilor Omului, pronunțate în anul 2018, la cererile depuse împotriva Republicii

Moldova. Generalizarea hotărârilor a fost publicată pe pagina web a Curții.

➢ colaborarea cu Agentul Guvernamental

Colaborarea este divizată pe două segmente, unul ține de prezentarea opiniei

Curții Supreme de Justiție asupra cauzelor contra Republicii Moldova, aflate pe rol, la

Curtea Europeană a Drepturilor Omului și comunicate Guvernului, iar celălalt se referă

la întreprinderea măsurilor cu caracter general și individual, în cadrul executării

hotărârilor definitive, pronunțate de către Curtea Europeană împotriva Republicii

Moldova. În perioada raportată, Curtea a înregistrat 33 de demersuri de la Agentul

Guvernamental, la toate acestea, fiind oferite răspunsurile relevante.

➢ colaborarea externă

În perioada de referință, au fost organizate 2 vizite de studii și 8 vizite de lucru,

la diverse forumuri internaționale ale reprezentanților CSJ peste hotare.

Astfel, a fost realizat proiectul, în colaborare cu Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, care a inclus vizita de studiu a unui grup de angajați ai Curții Supreme de

Justiție, la Curtea Europeană de la Strasbourg. În rezultatul implementării proiectului,

un grup de persoane, compus din 14 membri: 2 judecători, 9 asistenți judiciari și 3

funcționari din cadrul Direcțiilor au efectuat, în perioada 4-8 iunie, o vizită de studiu la

Curtea Europeană, unde au avut loc întrevederi cu reprezentanții Curții, discutând

subiecte cu referire la activitatea instituției, probleme sesizate din adresările cetățenilor

Republicii Moldova, la CtEDO, și au asistat la o ședință de judecată a Marii Camere.

De asemenea, au fost organizate alte 8 vizite ale Președintelui instanței,

judecătorilor și altor colaboratori ai Curții, la diferite forumuri internaționale, la

Strasbourg, Franța (24-27 ianuarie); Geneva, Elveția (26 februarie-2 martie);

Viena/Austria (8-11 aprilie); Vilnius, Lituania (27-30 mai); Turkmenbași și Mary,

Turkmenistan (28 mai-1 iunie); Strasbourg, Franța (7-9 iunie); Astana, Kazahstan (5-9

decembrie); Lisabona, Portugalia; (12-15 decembrie).

În perioada raportată, au fost organizate activități protocolare, cu asigurarea

respectării acțiunilor de ceremonial, în cadrul primirii în vizită, la Curtea Supremă de

Justiție, a 2 delegații, și anume, delegația de judecători din România (1-2 februarie) și

delegația de judecători din Republica Populară Chineză (17-19 mai).

În cadrul vizitei delegației de judecători din R.P. China, pe 18 mai, la Chișinău,

a fost organizat ceremonialul de semnare a Memorandumului de colaborare între Curtea

Supremă de Justiție și Curtea Supremă Populară a Republicii Populare Chineze, prin

care părțile semnatare au convenit asupra schimbului de experiență și cooperare, în

domeniul judiciar.

26

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

În perioada imediat următoare semnării Memorandumului, a fost organizată o

vizită de studiu în Republica Populară Chineză, fiind perfectate actele necesare pentru

deplasarea a 3 judecători de la Curtea Supremă de Justiție, care au participat la

seminarul de instruire al judecătorilor din Asia Centrală, ce a avut loc la Beijing (13-

26 iunie).

În perioada raportată, au fost organizate 29 de întrevederi ale Președintelui

instanței, judecătorilor și altor colaboratori ai Curții, și anume: cu delegația din cadrul

Programului pentru Justiție Transparentă, în frunte cu expertul internațional, Victoria

Henley (25 ianuarie și 17 mai), președintele Curții de Apel Iași, dna Cristina Truțescu;

președintele Tribunalului Iași, dna Lorena Tarlion, și președintele Judecătoriei Iași (1

februarie), membrii Comisiei de la Veneția și reprezentanții Oficiului Consiliului

Europei la Chișinău (6 februarie), reprezentanții Consiliului Europei, directorul general

al Departamentului drepturile omului, șeful Departamentului politici cu privire la

drepturile omului și cooperare și alți experți (20 februarie și 23 mai), delegația din

cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova, a Secției justiție penală și aplicare a

legii (5 martie), urmată de o altă delegație a Ambasadei SUA în Republica Moldova,

compusă din judecători federali și funcționari (14 mai), delegația Ambasadei Republicii

Populare Chineze și a judecătorilor Curții Supreme Populare Chineze (2 aprilie și 23

mai), delegația de judecători din cadrul Curții Supreme Populare a Republicii Chineze,

Înalta Curte Populară din Hubei, Înalta Curte Populară din Shanghai (18 mai), experții

internaționali, Holger Hembach și Bert Maan, din cadrul proiectului ATRECO

„Sporirea eficienței, responsabilității și transparenței instanțelor de judecată din

Moldova” (29 mai și 19 iunie), reprezentanții Organizației Internaționale de Dezvoltare

a Dreptului (IDLO) și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (13

septembrie), delegația membrilor Comisiei de la Veneția (20 septembrie),

reprezentanții din cadrul Programului Consiliului Europei la Chișinău „Promovarea

unui sistem de justiție penală, bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica

Moldova” (24 octombrie), delegația Consiliului Europei din cadrul Departamentului

pentru executarea hotărârilor CtEDO (24 octombrie), șefa misiunii Agenției SUA

pentru Dezvoltare Internațională (USAID/Moldova), Karren Hilliard (25 octombrie).

În afară de acestea, au fost organizate vizite, la Curtea Supremă de Justiție, ale

studenților de la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova (31 octombrie),

ale elevilor L.T. „Orizont” din municipiul Chișinău (18 octombrie), iar, de Ziua

Europeană a Justiției Civile, a fost organizată „Ziua Ușilor Deschise”, cu acordarea unui

interviu Televiziunii Naționale MOLDOVA 1 (Teleradio Moldova 1).

De asemenea, cu ocazia Zilei juristului – 19 octombrie, tradițional, la CSJ, a fost

organizat un eveniment festiv, la care s-au întrunit judecătorii CSJ, aflați în demisie

onorabilă (35 de persoane participante).

Pe parcursul anului, au fost întocmite 24 de comunicate informative despre

vizitele oficiale întreprinse și evenimente, care au fost plasate pe pagina web a Curții

(http://csj.md/index.php/despre-curtea-suprema-de-justitie/mass-media-si-relatiile-cu-

publicul).

În perioada raportată, colaboratorii Direcției au întocmit rezumate ale hotărârilor

Curții Constituționale pronunțate, considerate relevante pentru activitatea instanței

supreme.

27

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

➢ rezumate

a) hotărârea CC privind constituționalitatea art. 458 alin. (3) pct. 4 din Codul de

procedură penală (referitoare la efectul, în timp, al hotărârilor sale, în procedura de

revizuire) din 1 octombrie 2018;

b) hotărârea CC privind excepția de neconstituționalitate a art. 328 alin. (3) lit.

d) din Codul penal (excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu, soldate cu

urmări grave) din 1 octombrie 2018;

c) decizia CC, de inadmisibilitate a sesizărilor privind excepția de

neconstituționalitate a art. 220 din Codul penal și a art. 89 din Codul contravențional

(proxenetism și practicarea prostituției).

3.7. Direcția generalizare și sistematizare a practicii judiciare

Realizarea actului de justiție, la parametri de calitate și de eficiență, care să

asigure garantarea securității juridice a persoanelor și a bunurilor acestora, are ca

premisă esențială interpretarea și aplicarea unitară a legii, pe întreg teritoriul țării, de

către instanțele de judecată.

Potrivit atribuțiilor ce i s-au stabilit, prin dispozițiile Legii nr. 789 din 26 martie

1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiție, republicată, cu modificările ulterioare,

Codului de procedură civilă și Codului de procedură penală, instanța supremă asigură

interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești,

generalizează practica judiciară și analizează statistica judiciară proprie, dă explicații,

din oficiu, în chestiunile de practică judiciară, ce nu țin de interpretarea legilor și nu au

caracter obligatoriu pentru judecători, elaborează și adoptă Hotărâri explicative, în

vederea aplicării uniforme a legislației materiale și procesuale, de către toate instanțele

judecătorești, emite Avize consultative cu privire la modul de punere în aplicare a legii,

recomandări.

Pe parcursul anului 2018, Curtea Supremă de Justiție și-a continuat și intensificat

acțiunile, menite să asigure îndeplinirea rolului de unificare a practicii judiciare, la nivel

național, prin mai multe modalități.

Activitatea analitică a Direcției generalizare și sistematizare a practicii judiciare a

Curții Supreme de Justiție s-a realizat, în conformitate cu Planul anual, pentru 2018.

➢ în materie civilă, comercială și de contencios administrativ

Potrivit Planului de activitate al Secției civile, comerciale și de contencios

administrativ, pentru anul 2018, a fost preconizată întocmirea a 6 note informative,

vizând practica judiciară, fiind realizate, după cum urmează:

• notă informativă ce vizează practica CSJ, de soluționare a demersurilor

privind emiterea Avizelor consultative;

• notă informativă privind practica judiciară ce vizează procedura de

aplicare a măsurilor de ocrotire;

• notă informativă privind practica soluționării, de către instanțele de

judecată, a litigiilor privind relațiile familiale cu element de extraneitate;

• notă informativă privind erorile comise de instanțele de apel, în cauze

civile, semestrul I;

• notă informativă privind procedura medierii judiciare obligatorii;

28

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

• notă informativă privind erorile comise de instanțele de apel în cauze

civile, semestrul II;

• notă informativă cu privire la practica judiciară, referitoare la litigiile

apărute în legătură cu încasarea dobânzii și penalității de întârziere, în

contractele privind achitarea plăților pentru serviciile livrate;

• notă informativă privind soluționarea cauzelor civile, referitoare la

încasarea datoriilor pentru folosirea energiei termice, intentate de către S.A.

„Termoelectrica” împotriva gestionarilor fondului locativ;

• notă informativă ce vizează recursurile examinate de CSJ, pe cauzele cu

privire la încasarea prejudiciului material și moral, cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, în temeiul Legii nr.

1545 din 25.02 1998;

• raportul privind practica Curții Supreme de Justiție, la admiterea cererilor

de revizuire, în cauze civile;

• notă informativă cu privire la practica judiciară, în domeniul examinării

litigiilor în contencios administrativ, privind contestarea actelor

administrative, emise de autoritățile responsabile, în efectuarea

construcțiilor;

• notă informativă cu privire la examinarea cererilor de revizuire, de către

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ, pentru perioada

anului 2018, semestrul I.

➢ actualizarea Hotărârilor explicative ale Plenului CSJ

- nr. 18 din 31.05.2004 „Cu privire la unele chestiuni ce vizează procedura de

eliberare a ordonanțelor judecătorești”;

- nr. 10 din 16.12.2018 „Cu privire la aplicarea, de către instanțele judecătorești, a

unor prevederi ale Codului de executare, în cauzele civile”;

- nr. 11 din 16.12.2013 „Cu privire la aplicarea, de către instanțele judecătorești, a

legislației, în domeniul asigurărilor obligatorii și facultative a transportului auto”;

- nr. 6 din 04.07.2005 „Cu privire la practica aplicării, de către instanțele

judecătorești, a legislației materiale despre încasarea prejudiciului, cauzat prin

vătămare, a integrității corporale sau altă vătămare a sănătății ori prin deces”;

- nr. 1 din 10.03.2014 „Cu privire la aplicarea unor prevederi ale legislației ce

vizează gajul și ipoteca”.

➢ în materie penală

• notă informativă privind calitatea efectuării justiției, la Curtea de Apel

Chișinău;

• notă informativă privind calitatea efectuării justiției, la Curtea de Apel

Bălți;

• notă informativă privind calitatea efectuării justiției, la Curtea de Apel

Cahul;

• notă informativă privind calitatea efectuării justiției, la Curtea de Apel

Comrat;

29

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

• notă informativă privind erorile comise de instanțele de apel, în cauze

penale, semestrul I;

• generalizarea practicii judiciare cu privire la infracțiunile comise contra

justiției (art. 310, 311, 312, 313, 314 Cod penal);

• generalizarea practicii judiciare cu privire la examinarea cauzelor de spălare

a banilor și de finanțare a terorismului;

• generalizarea practicii judiciare cu privire la infracțiunile legate de traficul

de ființe umane, pe perioada anilor 2015-2017;

• generalizarea practicii judiciare ce vizează activitatea Colegiului Penal al

Curții Supreme de Justiție, privind judecarea recursurilor ordinare, cu

casarea hotărârii atacate și dispunerea remiterii, la rejudecare, în instanța

de apel, pe perioada a 9 luni ale anului 2018;

• studierea, analiza cauzelor și pregătirea informației ce vizează infracțiunile

privind viața sexuală, pentru perioada anilor 2015-2017;

• pregătirea informației privind datele statistice pentru anul 2017, cu referire

la cauzele penale ce vizează fenomenul corupției, în rândul demnitarilor de

stat din administrația publică centrală (art. 324, 325, 326, 327, 330/2, 333,

334 Cod penal).

3.8. Secția legislație

Activitatea Secției ține de:

• examinarea proiectelor de acte normative și a sesizărilor Curții

Constituționale, parvenite, spre avizare, la Curtea Supremă de Justiție;

• evidența completă a actelor normative ale RM, actelor juridice

internaționale, la care RM este parte;

• controlul privind menținerea actelor normative în stare de control;

• evidența jurisprudenței și formarea bazei de date „Practica judiciară” din

baza de date „Moldlex” și pe site-ul www.weblex.md;

• inițiativa legislativă;

• editarea și publicarea Buletinului CSJ;

• asigurarea funcționării bibliotecii Curții Supreme de Justiție și a evidenței

complete a literaturii juridice.

Majoritatea proiectelor de acte normative și legislative, parvenite, spre avizare,

în adresa Curții Supreme de Justiție, s-au axat pe realizarea Planului de acțiuni pentru

implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției, pentru anii 2016-2018.

Astfel, în anul 2018, la Curtea Supremă de Justiție au fost înregistrate 16 proiecte de

acte normative. Trebuie de menționat faptul că, în comparație cu anul 2017, numărul

de proiecte, înaintate Curții Supreme de Justiție, spre avizare, s-a micșorat – cu 15 (în

anul 2017 – cu 31).

În perioada de referință, au fost examinate:

➢ avize la proiecte de legi (16)

30

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

- proiectul Legii cu privire la organizațiile necomerciale, însoțit de proiectul Legii

pentru modificarea și completarea Codului civil (31 ianuarie 2018, la nr. 3/993 din

29.01.18, Ministerul Justiției al RM);

- proiectul de Lege privind unele amendamente la Legea insolvabilității nr. 149 din

29.06.2012 (9 februarie 2018, nr. pe – 56/18, Ministerul Economiei și Infrastructurii

al RM);

- proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la modificarea și completarea Hotărârii

Guvernului nr. 1322 din 8 decembrie 2016 – Regulamentul privind monitorizarea

electronică a persoanelor (13 februarie 2018, 6 – 52/18, Ministerul Justiției al RM);

- proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative –

modificarea Codului contravențional al RM nr. 218/2008 (21 mai 2018, 7 – 1717/18,

Parlamentul RM);

- proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative –

aspecte de procedură civilă și penală (8 iunie 2018, 7 – pe/525/18, Ministerul Justiției

al RM);

- proiectul Legii cu privire la cooperarea dintre Republica Moldova și Curtea

Penală Internațională (15 iunie 2018, 7 – pe/505/18, Ministerul Justiției al RM);

- proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 178 din 25 iulie

2014, cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, și proiectul de Lege cu

privire la modificarea și completarea unor acte legislative (15 iunie 2018, nr. pe –

531/18, Parlamentul RM);

- proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative –

reforma sistemului judecătoresc (15 iunie 2018, 7 – 1963/18, Parlamentul RM);

- proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative –

ajustarea și actualizarea actului normativ respectiv, ca rezultat al înăspririi sancțiunilor,

cu privire la faptul conducerii vehiculului în stare de ebrietate (10 iulie 2018, 6 –

2223/18, Parlamentul RM);

- proiectul de Lege pentru completarea Codului penal al Republicii Moldova nr.

985 – XV din 18 aprilie 2002 (10 iulie 2018, 6 – 2385/18, Parlamentul RM);

- proiectul de Lege pentru completarea Codului penal al Republicii Moldova nr.

985 – XV din 18 aprilie 2002 (art. 109) (11 iulie 2018, nr. pe – 597/18, Consiliul

Superior al Magistraturii);

- proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură

penală (privind instituirea unui mecanism de internare forțată a persoanelor care suferă

de tulburări psihice, într-o instituție psihiatrică, în privința cărora există temeiuri de

aplicare a arestului preventiv sau care se află în arest preventiv (27 iulie 1018, 6 –

2447/18, Ministerul Justiției al RM);

- proiectul Legii privind modificarea și completarea art. 1 din Legea nr. 164-XV

din 4.04.2003 ce vizează ratificarea Protocolului la Convenția privind asistența juridică

și raporturile juridice în materie civilă, familială și penală din 22.01.1993 (15 iulie 2018,

6 – 2448/18, Ministerul Justiției al RM);

- proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii insolvabilității nr.

149 din 29 iunie 2012 (20 septembrie 2018, 7 – 2715/18, Ministerul Economiei și

Infrastructurii al RM);

31

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

- proiectul Hotărârii Guvernului privind crearea Grupului de lucru pentru

elaborarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării

terorismului, pentru anii 2018-2022 (8 august 2018, 7 – 2755/18, Serviciul Prevenirea

și Combaterea Spălării Banilor);

- proiectul Legii cu privire la modificarea unor acte normative (24 septembrie

2018, 7 – 3143/18, Parlamentul RM).

➢ avize la sesizarea Curții Constituționale

- sesizarea nr. 111g/2018, referitoare la excepția de neconstituționalitate a unor

prevederi de la articolul 781 din Codul contravențional (25 septembrie2018, 7 –

3051/18);

- sesizarea nr. 113g/2018, referitoare la excepția de neconstituționalitate a unor

prevederi din Codul de procedură penală și din Codul penal (25 septembrie 2018, 7 –

3052/18);

- sesizările nr. 130g/2018 și nr. 133g/2018, referitoare la excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 185 al Codului de procedură penală

(9 octombrie 2018, 7 – 3273/18).

➢ opinii prezentate

• solicitarea privind existența sau lipsa problemelor ce vizează procedura

de remitere, spre executare, a ordonanțelor de protecție a victimelor

violenței în familie (4 octombrie 2018, 7 – 3185/18, Ministerul Justiției

al RM);

• scrisoare cu privire la modificarea și completarea prevederilor punctelor

279 și 504 din Statutul executării pedepsei de către condamnați (9

noiembrie 2018, nr. pe – 688/18, Agenția de administrare a instanțelor

judecătorești);

• demersul ce vizează prezentarea propunerilor referitoare la ajustarea

cadrului normativ național, în domeniul implementării legislației, cu

privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a

violenței domestice (3 mai 2018, nr. pe – 377/18, Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale).

Evidența și sistematizarea actelor normative, actelor juridice internaționale, la

care RM este parte, constă în colectarea și asigurarea unui cod a actelor, în conformitate

cu Clasificatorului general al legislației, aprobat prin Legea Republicii Moldova nr.

l325-XIII din 25 septembrie 1997. Astfel, prevederile Regulamentului privind

organizarea activității de evidență și sistematizare a actelor juridice, aprobat prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1009 din 30 septembrie 1998, au fost

realizate pe deplin.

Pe parcursul anului 2018, au fost luate la evidență 4328 de acte normative din

538 de Monitoare Oficiale ale RM. Paralel cu sistemul informațional de căutare, care

funcționează la Compartimentul „Legislație” din baza de date „Moldlex” și pe site-ul

www.weblex.md, Secția legislație menține, în stare corespunzătoare, toate exemplarele

de control.

➢ evidența și sistematizarea practicii judiciare

Compartimentul „Practica judiciară” din baza de date „Moldlex” și din

site-ul www.weblex.md este unicul program în Republica Moldova, care oglindește

32

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

activitatea de înfăptuire a justiției – Hotărârile Plenului CSJ, Avizele consultative,

recomandările, deciziile adoptate de Colegiile CSJ, publicațiile științifice, care prezintă

interes pentru lucrătorii din domeniul justiției.

Astfel, au fost monitorizate și luate la evidență – 23 de Hotărâri explicative ale

Plenului CSJ, 60 de documente din practica judiciară (Avize consultative, recomandări,

decizii adoptate de Colegiile CSJ) și 14 publicații științifice.

Informația din Compartimentul „Practica judiciară” al bazei de date

„Moldlex” și din site-ul www.weblex.md este luată la evidență, conform

Clasificatorului lărgit al practicii judiciare, aprobat prin Hotărârea Plenului CSJ nr. 13

„a” din 24.04.2000.

➢ inițiativa legislativă

Secția legislație, în anul 2018, a elaborat:

• proiectul Hotărârii Plenului CSJ „Cu privire la abrogarea unor Hotărâri

ale Plenului Curții Supreme de Justiției” (Hotărârea Plenului CSJ nr. 26 din 22

octombrie 2018);

• proiectele Hotărârilor Plenului CSJ „Cu privire la modificarea și

completarea Clasificatorului lărgit al practicii judiciare”, aprobat prin Hotărârea

Plenului CSJ nr. 13„a” din 24.04.2000 (Hotărârea Plenului CSJ nr. 11 din 25 iunie 2018

și Hotărârea Plenului CSJ nr. 12 din 17 decembrie 2018);

• adresarea nr. 7-24/2018 din 5 decembrie 2018, la Ministerul Justiției,

privind necesitatea modificării Clasificatorului general al legislației, aprobat prin

Legea nr. 1325-XIII din 25 septembrie 1997.

➢ elaborarea, editarea și publicarea Buletinului CSJ

În anul 2018, au fost editate 12 buletine ale Curții Supreme de Justiție, cu

publicarea Hotărârilor explicative și Avizelor consultative ale Plenului CSJ, a

recomandărilor CSJ, a practicii judiciare și a jurisprudenței CEDO, pe compartimente

separate. De asemenea, au fost publicate:

➢ Hotărâri ale Plenului CSJ

Planului de activitate al Curții Supreme de Justiție, pentru anul 2018;

Consiliului Științific Consultativ;

componenței Colegiului de redacție al Buletinului Curții Supreme de Justiție;

a Hotărârii Plenului CSJ nr. 23 din 28.06.2004 „Cu privire la practica judiciară, în

procesele penale, despre sustragerea bunurilor”;

a Hotărârii Plenului CSJ nr. 5 din 24.12.2010 „Privind practica judiciară, în

cauzele referitoare la contrabandă, eschivarea de la achitarea plăților vamale și

contravențiile vamale”;

a Hotărârii Plenului CSJ nr. 11 din 24.12.2012 „Cu privire la practica judiciară, în

cauzele penale, referitoare la infracțiunile săvârșite prin omor (art. 145-148 CP al

RM)”;

33

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

Clasificatorului lărgit al practicii judiciare, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții

Supreme de Justiție, nr. 13 „a” din 24 aprilie 2000;

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 19 din 18.12.2017, cu privire la confirmarea

Consiliului Științific Consultativ;

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 6 din 4 iulie 2005 „Cu privire la

practica aplicării, de către instanțele judecătorești, a legislației materiale despre

încasarea prejudiciului, cauzat prin vătămare, a integrității corporale sau altă

vătămare a sănătății ori prin deces”;

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 1 din 10 martie 2014 „Cu privire

la aplicarea unor prevederi ale legislației ce vizează gajul și ipoteca”;

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11 din 16 decembrie 2013 „Cu

privire la aplicarea, de către instanțele judecătorești, a legislației, în domeniul

asigurărilor obligatorii și facultative a transportului auto”;

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 25 din 15 iulie 2002 „Cu privire

la unele aspecte de aplicare a prevederilor legislației fiscale, la examinarea

litigiilor despre urmărirea impozitelor și taxelor, aplicarea sancțiunilor, de către

organele fiscale”;

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 1 din 28 mai 2012 „Cu privire la

aplicarea, de către instanțele de judecată, a prevederilor Capitolului XXX1 din

Codul de procedură civilă (aplicarea măsurilor de protecție, în cazurile de violență

în familie)”;

a Hotărârii Plenului CSJ nr. 10 din 16.12.2013 „Cu privire la aplicarea, de către

instanțele judecătorești, a unor prevederi ale Codului de executare, în cauzele

civile”;

a Hotărârii Plenului CSJ nr. 18 din 31.05.2004 „Cu privire la unele chestiuni ce

vizează procedura de eliberare a ordonanțelor judecătorești”;

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 36 din 22.11.2004 „Cu privire la

practica judiciară, referitoare la litigiile apărute în legătură cu importul și

înmatricularea mijloacelor de transport auto, pe teritoriul Republicii Moldova”,

modificată de Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 10 din 22.12.2008;

Plenului Curții Supreme de Justițienr. 15 din 25.03.2002 „Cu privire la practica

judiciară, în cauzele penale și administrative, referitoare la trecerea ilegală a

frontierei de stat (art. 191 din Codul cu privire la contravențiile administrative și

art. 80 din Codul penal)”;

34

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 31 din 24.10.2003 „Cu privire la

unele chestiuni apărute în practica judiciară, în legătură cu punerea în aplicare a

Codului penal și a Codului de procedură penală”;

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justițienr. 6 din 25.09.2006 „Cu privire la

unele chestiuni apărute în practica judiciară, în legătură cu punerea în aplicare a

modificărilor și completărilor Codului penal al Republicii Moldova, efectuate prin

Legea nr. 184-XVI din 29 iunie 2006”;

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 1 din 4 octombrie 2010 „Cu

privire la unele chestiuni ce apar la soluționarea litigiilor dintre acționar și

societatea pe acțiuni, dintre asociat și societatea cu răspundere limitată”;

Hotărârii Plenului CSJ din 24.10.2003, nr. 32, „Cu privire la aplicarea, de către

instanțele judecătorești, a legislației ce reglementează asigurarea acțiunii, la

judecarea cauzelor civile”;

activitate al Curții Supreme de Justiție;

a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție din 16 decembrie 2013, nr. 13, „Cu

privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, de către

instanțele judecătorești”;

a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție din 24.12.2010, nr. 11, ,,Cu privire

la practica aplicării legislației, pentru asigurarea dreptului la apărare al bănuitului,

învinuitului, inculpatului și condamnatului, în procedură penală”;

a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție din 12.12.2005, nr. 23, ,,Cu privire

la respectarea legislației, în cazurile despre aplicarea, schimbarea, prelungirea și

revocarea măsurilor de constrângere cu caracter medical”;

Clasificatorului lărgit al practicii judiciare, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 13 „a” din 24 aprilie 2000;

a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 17 din 7.11.2005 „Despre

practica judiciară, în cauzele din categoria infracțiunilor privind viața sexuală”;

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție din 24.03.2014, nr. 2, „Cu privire la

aplicarea Legii insolvabilității”;

Hotărârii Plenului CSJ nr. 6 din 11.11.2013 „Cu privire la procedura de judecare

a cauzelor civile, în ordine de apel”;

35

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

Hotărârii Plenului CSJ din 11.11.2013, nr. 5, „Cu privire la procedura de judecare

a cauzelor civile, în ordine de recurs”;

hotărâri ale Plenului Curții Supreme de Justiție.

➢ Hotărâri ale Plenului CSJ, traduse în limba rusă

a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2003, nr. 35, „Cu

privire la practica judiciară de aplicare a unor prevederi ale Legii privind

reabilitarea victimelor represiunilor politice”;

a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție din 4 februarie 2005, nr. 5, „Cu

privire la practica soluționării unor litigii ce rezultă din relațiile de credit bancar”;

Hotărâri ale Plenului Curții Supreme de Justiție;

a Hotărârii Plenului CSJ din 22.11.2004, nr. 38, „Cu privire la aplicarea

prevederilor legale ce țin de dizolvarea agenților economici”;

a Hotărârii Plenului CSJ din 28.06.2004, nr. 23, „Cu privire la practica judiciară,

în procesele penale, despre sustragerea bunurilor”;

Hotărârii Plenului CSJ din 3.10.2005, nr. 11, „Cu privire la practica aplicării, de

către instanțele judecătorești, a legislației ce reglementează obligația uneia dintre

părțile contractului individual de muncă, de a repara prejudiciul cauzat celeilalte

părți”;

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție din 9.04.1999, nr. 12, „Cu privire la

respectarea legislației, despre utilizarea limbii, în procedura judiciară”, modificată

de Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție din 22.12.2008, nr.10;

Clasificatorului lărgit al practicii judiciare, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 13 „a” din 24.04.2000;

Clasificatorului lărgit al practicii judiciare, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 13 „a” din 24 aprilie 2000.

➢ recomandări ale Curții Supreme de Justiție

legale, referitoare la examinarea unor categorii de cereri și contestarea actelor de

dispoziție ale instanței de insolvabilitate, emise în cadrul procesului de

insolvabilitate.

➢ practica judiciară

care instanța de apel a interpretat și a aplicat eronat prevederile legale, dar nici nu

36

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

există o concordanță în conținutul actului judecătoresc pronunțat; această hotărâre

se consideră nemotivată și are drept consecință, nulitatea ei.

înlocuirea reclamantului, în procedura falimentului, contrar legii, cu un succesor

în drepturi procedurale, care nu avea împuterniciri de reprezentare a acestuia, în

procesul judiciar; prima instanță a pronunțat o hotărâre cu privire la drepturile

persoanelor, care nu au fost implicate în proces, constituind temei de declarare a

revizuirii, prevăzut la art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă.

judecător, în privința căruia există un motiv legitim de lipsă de imparțialitate,

trebuie să se retragă. Participarea judecătorului, la examinarea cauzei în ordine de

apel, era imposibilă, iar motivele constatate ridică dubii, în partea ce ține de

obiectivitatea și nepărtinirea acestora.

373 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de apel nu este legată de

motivele apelului privind legalitatea hotărârii primei instanțe, ci este obligată să

verifice legalitatea hotărârii în întregul ei. Instanța de apel a decis indirect că

intimatul nu a renunțat la pretențiile cu privire la încasarea pagubei materiale,

penalității și compensarea taxei de stat și a cheltuielilor pentru asistentă juridică.

în plus, din vina organului care stabilește și plătește indemnizația pentru creșterea

copilului, până la împlinirea vârstei de 3 ani, nu se recuperează din contul

beneficiarului. Surplusul achitat se percepe de la persoana culpabilă de prezentarea

actelor false, în conformitate cu legislația.

primei instanțe, privind încetarea procesului, în partea constatării încălcării

prevederilor art. 38 alin. (5) din Codul electoral, din partea concurentului electoral,

este neîntemeiată. Instanța de recurs a considerat incorectă aplicarea dispozițiilor

art. 427 lit. c) CPC, de către instanța de apel, deoarece, de fapt, examinarea cauzei

s-a desfășurat într-o singură procedură – cea de apel și nu în recurs.

unei cereri de revizuire împotriva unei decizii judecătorești definitive nu se

încadrează în categoria dispozițiilor judecătorești, care pot fi supuse revizuirii,

prevăzute la articolul 446 din Codul de procedură civilă.

conformitate cu art. 75 alin. (4) CPC, actele procedurale, efectuate de reprezentant,

în limitele împuternicirilor sale, sunt obligatorii pentru persoana reprezentată, în

măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este

echivalentă culpei părții.

persoanei de a avea acces la informații, inclusiv, la informațiile cu caracter

personal, nu poate fi îngrădit, decât în condițiile legii. Pârâtul nu a demonstrat,

prin probe sau argumente plauzibile, precum că informația solicitată de reclamant

este supusă anumitor restricții sau ar fi cu acces limitat.

37

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

nu depune cerere introductivă, în cazurile și în termenul prevăzut de lege, persoana

care, în corespundere cu legislația în vigoare, are dreptul de a reprezenta debitorul,

asociații cu răspundere nelimitată și lichidatorii debitorului răspund subsidiar în

fața creditorilor pentru obligațiile apărute, după expirarea termenului de 30 de zile

calendaristice.

unor probe pertinente și concludente, cu privire la imposibilitatea părții de a achita

taxa de stat, raportate la circumstanțele speței, constituie un indiciu puternic

pentru scutirea de la plata taxei de stat.

decesului părții în proces și existenței unui raport juridic litigios patrimonial,

instanța este obligată să suspende procesul, din oficiu.

alin. (1) art. 428 din Codul civil, sarcina care grevează – grevează nu terenul

aservit propriu-zis, ci dreptul subiectiv de proprietate asupra acestui teren, având

scopul de a crea condiții cât mai eficiente, pentru proprietarul terenului dominant,

în procesul de exercitare a dreptului subiectiv de proprietate, ce îi aparține asupra

acestui teren.

unui raport de expertiză de tip ADN, declarațiile părților și ale martorilor sunt

suficiente, pentru admiterea pretenției cu privire la stabilirea paternității.

pentru achitarea taxei de stat nu este una considerabilă și nu poate constitui o

modalitate de îngrădire a dreptului de acces liber la justiție, stipulat la art. 20 al

Constituției Republicii Moldova și art. 6 CEDO.

recurentului-apelant, din momentul când a fost încheiat contractul de asistență

juridică și până la data când a fost pronunțată încheierea contestată a instanței de

apel, nu a depus diligență suficientă, pentru depunerea cererii de apel motivată.

persoanelor pentru comiterea infracțiunilor deosebit de grave, instanța de judecată

poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, stipulată de legea penală, dar

constituind cel puțin două treimi din minimul pedepsei, prevăzute de prezentul

cod, pentru infracțiunea săvârșită.

cauzei în ordine de apel, în lipsa avocatului apelantului, care a solicitat o singură

dată amânarea examinării apelului, instanța de apel a încălcat, în mod direct,

dreptul apelantului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

conformitate cu art. 448 alin. (1) CPC, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri

sau încheieri, rămase irevocabilă, prin neatacare, se soluționează de către instanța,

care s-a pronunțat asupra fondului.

38

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

instanței de apel, potrivit căruia prescripția emisă de Inspecția Financiară nu este

un act administrativ, nu constituie temei de a înceta procesul, or, instanța trebuia

să identifice organul competent să examineze legalitatea acestuia și să stabilească

impactul actului respectiv asupra drepturilor și obligațiilor salariaților.

copilului trebuie considerat, ca fiind primordial, iar neexercitarea corespunzătoare

a drepturilor părintești trebuie să aibă o anumită gravitate, pentru a atrage

sancțiunea decăderii. Astfel, nivelul minim de gravitate trebuie constatat, în baza

circumstanțelor specifice ale cauzei deduse judecății.

unui înscris, de către instanța de judecată, întocmit într-o limbă străină și, în lipsa

unei traduceri a acestuia în limba oficială de stat, încalcă principiul egalității

armelor în proces, prevăzut în articolul 26 din Codul de procedură civilă.

inculpatului nu poate fi interpretată, ca incriminare dublă, deoarece prima

sancționare, conform prevederilor art. 318 Cod contravențional și a doua, conform

prevederilor art. 320 Cod penal, se referă la perioade distincte, între care nu există

suprapunere.

apel, nejustificat, a respins cererea apelantului, cu privire la acordarea unui termen

suplimentar, potrivit art. 115 CPC în coroborare cu art. 118 CPC, pentru

prezentarea apelului motivat și a restituit cererea de apel, deoarece materialele

cauzei atestă că termenul acordat apelantului, pentru înlăturarea neajunsurilor, nu

a fost rezonabil, deși acesta a avut un rol activ în apărarea drepturilor sale.

avea dreptul să pronunțe о hotărâre de condamnare, bazându-se exclusiv pe

dosarul din prima instanță, care conține depozițiile martorilor și ale inculpatului,

în temeiul cărora fusese achitat în prima instanță.

vedere vârsta fragedă a copiilor, precum și întru crearea condițiilor necesare pentru

creșterea și dezvoltarea completa și armonioasă a personalității, aceștia au nevoie

de afecțiunea, înțelegerea, sprijinul și siguranța morală permanentă, pe care poate

să le ofere, în special, doar mama. Mai mult ca atât, separarea fraților este

inadmisibilă și trebuie să constituie o măsură extremă, cu caracter excepțional,

care ar putea fi justificată, doar prin lipsa posibilităților unuia dintre părinți de a-i

crește și educa împreună, și întru evitarea traumatismului psihic ce poate fi cauzat,

prin stabilirea unor domicilii diferite.

apel, temeinic și legal, a respins acțiunea, ca tardivă, deoarece reclamantul a omis

termenul de adresare în instanța de judecată, conform art. 968 alin. (1) Cod civil,

nu a solicitat repunerea în termen și nu a prezentat probe plauzibile, care ar

justifica omiterea întemeiată a termenului de prescripție.

recurs se restituie, dacă a fost depusă în afara termenului legal, deși recurentul a

39

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului, acesta nu a argumentat

motivul omiterii termenului și nu a prezentat probe, ce ar demonstra

imposibilitatea de îndeplinire a actului de procedură în termen.

revizuire corect a stabilit că pentru motivul de revizuire, prevăzut la lit. b) art. 449

CPC, este esențial ca revizuentul să probeze că circumstanțele sau faptele noi, care

pot influența modificarea soluției adoptate anterior, au fost recent descoperite și

că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar, ele nu pot servi ca temei

de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate

măsurile, pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale, în timpul judecării

anterioare a cauzei.

chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel, instanța de apel urma să verifice

împuternicirile acordate mandatarului de către reclamant, întru achitarea taxei de

stat, la depunerea apelului.

concluzionat, că cererea de recurs urma a fi restituită, conform art. 4261 lit. b) Cod

de procedură civilă, ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare

recurs, deoarece în mandatul avocațial nu au fost indicate expres împuternicirile

acestuia de a semna recursul.

Supremă de Justiție a respins argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale,

potrivit cărora, prin prisma art. 7 din Legea privind sistemul public de pensii,

perioadele de activitate a reclamantei nu аu fost incluse în stagiul de cotizare a

acesteia, deoarece agenții economici n-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.

Or, obligația prezentării declarațiilor persoanei asigurate REV-5 și achitarea

contribuțiilor de asigurări sociale, pentru fiecare persoană angajată și asigurată,

constituie o obligație a angajatorului și nu a salariatului.

care, la momentul producerii accidentului, autovehiculul asiguratului nu era supus

reviziei tehnice, asiguratorul are dreptul să înainteze acțiune de regres împotriva

acestuia. Mai mult, prin renunțarea asiguratorului, la demersul cu privire la

efectuarea expertizei merceologice și auto-tehnice, privind stabilirea mărimii

prejudiciului cauzat prin deteriorare, acesta a acceptat, în mod tacit, cuantumul

sumei cerute.

în care, de către prima instanță a fost acceptată, spre examinare, și soluționată în

fond cererea de chemare în judecată, scoaterea cererii de pe rol de către instanța

de apel, în legătură cu nerespectarea procedurii de soluționare prealabilă a cauzei,

pe cale extrajudiciară, constituie o îngrădire a accesului liber la justiție pentru

recurent-reclamant.

recunoașterea nulității actelor de stare civilă, are loc, dacă întocmirea actului de

stare civilă a fost făcută pe bază de acte false.

40

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

reprezentarea aparentă prezintă o excepție, în anumite condiții, de la regula

generală, potrivit căreia, o împuternicire se bazează pe o procură. La calcularea

termenului de depunere a unei acțiuni, în temeiul Legii nr. 1225-XII din 8

decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, trebuie de

ținut cont de rigorile din articolul II din Legea nr. 186-XVI din 29 iunie 2006.

este în drept de a solicita de la vânzător înlocuirea gratuită sau restituirea

contravalorii produsului, în cadrul termenului de garanție sau termenului de

valabilitate, dacă deficiențele stabilite la bunul procurat nu sunt imputabile

consumatorului.

despăgubirilor, pentru un eventual prejudiciu, poate fi admisă, în baza art. 376 alin.

(1) Cod civil, doar în cazul în care proprietarul cere înlăturarea încălcărilor

dreptului de proprietate, chiar dacă asemenea încălcări nu au ca efect lipsirea

proprietarului de posesie. Depășirea limitelor înaintate de reclamant, de către

instanța de judecată, reprezintă un temei de casare a deciziei judecătorești.

poate pretinde despăgubiri, prevăzute de Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998,

doar în cazul în care acțiunile organelor de urmărire penală ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești au fost recunoscute, ca fiind ilegale, de către instanța de

judecată, care a examinat cauza penală. Mai mult, reabilitarea judecătorească, în

legătură cu anularea tuturor incapacităților și a decăderilor din drepturi, legate de

antecedentele penale, ține de restabilirea persoanei în drepturi, pe viitor, și nu are

efect retroactiv.

credință a dobânditorului se va determina, în dependență de faptul dacă știa ori nu

știa, trebuia să știe sau nu trebuia să știe că cel ce înstrăinează bunul nu este

proprietarul acestuia. Totodată, instanța urma să stabilească și care este interesul

cumpărătorului față de acest bun.

prin care a fost restituit apelul, nu poate fi susceptibilă revizuirii, în condițiile în

care calea de atac de retractare a fost exercitată prematur, în special, în interiorul

curgerii termenului de contestare a actului de dispoziție judecătoresc, prin

intermediul căii ordinare de atac – recursul.

apreciat, ca fiind corectă ipoteza instanței de apel, precum că apelantul, având

obligația indubitabilă de a înlătura în termenul stabilit neajunsurile constatate și

indicate de instanța de apel, nu s-a conformat, ceea ce a determinat restituirea

cererii de apel.

de către același judecător, a unui raport juridic, expunându-și poziția pe marginea

litigiului din cadrul unui dosar între aceleași părți și având drept obiect pretenții

conexe, născute în baza acelorași acte juridice, generează îndoieli justificate, în

41

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

ceea ce privește imparțialitatea instanței. Absența unui răspuns adecvat la

argumentele esențiale ale părților, din partea instanței, încalcă garanțiile art. 6

alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

neretroactivitatea hotărârii Curții Constituționale nu poate prevala, în situația în

care, la baza hotărârii judecătorești sunt puse prevederi legale, care contravin

drepturilor și libertăților fundamentale și, prin efect, sunt declarate

neconstituționale, or, principiul stabilirii raporturilor juridice nu poate implica

promovarea unui drept, prin intermediul unor norme neconstituționale.

(3) și art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă impun obligația participantului

de a verifica mesajele digitale, expediate în adresa mailbox-ului său, care sunt

plasate nu doar în polderul „mesajelor nou-intrate”, dar și în polderul cu

„spaming”. Respectiv, necitirea mesajului de către destinatar nu poate fi calificată,

ca necomunicare a actului de procedură.

procesuală (legitimatio ad processum) presupune o delimitare între capacitatea

procesuală de folosință și capacitatea procesuală de exercițiu. Primul caz constă

în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații, pe plan procesual, iar

al doilea caz reprezintă capacitatea de a angaja și conduce personal procesul, și

anume, de a sta în judecată. Spre deosebire de prima instituție, lipsa celei de-a

doua nu interzice persoanei să stea în justiție, care nu constituie o condiție

esențială de a fi parte în proces.

termenului de citare de 3 zile, înainte de data ședinței de judecată, constituie o

încălcare a garanțiilor procedurale, în special, când partea este privată de

posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția procesuală, în fața

instanței de judecată.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, prin ignorarea legislației legate de

protecția datelor cu caracter personal, a adus atingere dreptului la viața intimă,

familială și privată, cât și la dreptul la libera circulație, garantate de art. 27-28 din

Constituție.

declarat împotriva unei încheieri a instanței de apel, pentru care legislatorul nu a

prevăzut posibilitatea contestării, impune instanța de recurs să restituie recursul,

în temeiul art. 4261 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă.

schimbării „post pe post” a notarilor, în lipsa unor prevederi exprese în lege,

instanțele de judecată vor examina, de fiecare dată, existența unui interes legitim

pentru solicitanți, care să justifice schimbarea teritoriului de activitate. În același

timp, instanțele de judecată nu vor admite abuzul de drept, verificând, de fiecare

dată, existența interesului legitim real, care să justifice transferul.

42

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

administrativ, prin care se stabilește graficul de întrevedere cu minorul, care

locuiește, de fapt, în afara unității administrativ-teritoriale a autorității tutelare, ar

conduce la existența temeiului de anulare, prevăzut la art. 26 alin. (1) lit. b) al Legii

contenciosului administrativ.

apel nu cuprinde motivele, pe care se întemeiază soluția, în partea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal.

apreciat, la justa valoare, argumentele descrise în apelul procurorului, cu privire la

aplicarea confiscării speciale, prevăzute de art. 106 Cod penal.

➢ practica CEDO, în limba rusă

condamnați, pentru că au purtat pancarte și au folosit megafon în timpul voturilor

parlamentare (art. 10 din Convenție) (Evropeysky sud po pravam celoveka 10/25,

2016);

Curții Supreme de a contesta încetarea prematură a mandatului său (art. 6 § 1 din

Convenție) (Evropeysky sud po pravam celoveka 11/15, 2016);

(Roman Zakharov vs Russia) (Buletinul CSJ a RM 2-3/41, 2018);

United Kingdom) (nr. 26839/05) (pronunțate de Secțiunea IV) (Buletinul CSJ a

RM 2-3/45, 2018);

audierii publice și imposibilitatea de a se pregăti pentru apărare (Buletinul CSJ a

RM 4/28, 2018);

a decesului (Buletinul CSJ a RM 5/30, 2018);

posibilității de a participa la procesul privind omorârea feciorului reclamantului,

de către un pacificator rus, în Transnistria (Buletinul CSJ a RM 6/27, 2018);

corespondenței de pe calculatorul de la locul de muncă (Buletinul JS a RM 8-9/38,

2018);

cauzei în ședință închisă (Buletinul CSJ a RM 11/27, 2018);

ministrului în legătură cu criza sistemului bancar (Buletinul CSJ a RM 11/30,

2018);

nevinovăției (Buletinul CSJ a RM 11/33, 2018);

ilegală de proprietate, în rezultatul unui proces inechitabil;

➢ practica CEDO, în limba română

43

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

Hotărârea CEDO din 21.06.2016 Ramos N.D.C.E.S împotriva Portugaliei. Cauza

disciplinară în privința judecătorului.

➢ articole teoretice, în limba rusă

Dezvoltarea practicii, privind libertatea de exprimare, în hotărârile Curții Europene

(Buletinul JS a RM 7/32, 2018).

3.9. Direcția interpreți și traduceri

Conform obiectivelor stabilite și fișei postului, interpreții și traducătorii Direcției

participă în ședințele judiciare, traduc, în scris, actele procedurale, emise în limba de

stat. De asemenea, traduc actele cu privire la extrădare și cererile de comisie rogatorie.

În perioada de referință, au fost efectuate:

➢ traduceri

▪ 113 decizii ale Colegiului Penal;

▪ 47 de încheieri și decizii ale Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ;

▪ 8 cereri de recurs, referințe, scrisori.

➢ interpretări

▪ 18 ședințe de judecată ale Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ;

▪ 2 ședințe de judecată ale Colegiului Penal.

3.10. Direcția resurse umane

În conformitate cu statul de personal al Curții Supreme de Justiție, pentru anul

2018, au fost aprobate 253 de unități.

În perioada de referință, au fost numite în funcție de judecător al Curții Supreme

de Justiție – 3 persoane, 1 judecător a fost detașat, 8 judecători au demisionat.

Statul de funcții al Curții Supreme de Justiție cuprinde un număr de 33 de

posturi de judecător, dintre care 5 posturi revin președintelui, vicepreședinților Curții

Supreme de Justiție și vicepreședinților Colegiilor respective ale Curții Supreme de

Justiție.

În cursul anului 2018, au fost ocupate 12 posturi de judecători, repartizați în

Colegiul Penal, și 20 de judecători, repartizați în Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ.

La finele anului 2018, la Curtea Supremă de Justiție activau 24 de judecători.

În perioada raportată, de către Colegiul de evaluare a performanțelor

judecătorilor, a fost evaluat un singur judecător cu calificativul „excelent”.

În perioada de referință, au fost încetate raporturile de serviciu:

▪ prin demisie – 20 de persoane;

▪ transfer – 6 persoane.

În 2018, au fost numiți în funcție de asistent judiciar:

▪ prin concurs – 9 persoane;

▪ prin promovare – 2 persoane.

În funcție de consultant superior, au fost numite 2 persoane.

La evaluarea trimestrială a performanțelor profesionale, au fost evaluate:

▪ 5 persoane cu calificativul „bine”;

▪ 149 de persoane cu calificativul „foarte bine”.

44

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

Cu calificativul „satisfăcător” și „nesatisfăcător” nu a fost evaluată nicio

persoană.

La evaluarea anuală a performanțelor profesionale ale funcționarilor publici, au

fost evaluați:

▪ 133 de funcționari publici, cu calificativul „foarte bine”;

▪ 4 funcționari publici, cu calificativul „bine”.

Cu calificativul „satisfăcător” și „nesatisfăcător” nu a fost evaluat niciun

funcționar.

Drept urmare a evaluării perioadei de probă, 3 funcționari publici debutanți au

fost confirmați în funcție publică, cu conferirea gradului de calificare al funcționarului

public.

3.11. Direcția asigurare organizatorică și economico-administrativă

Pentru întreținerea Curții Supreme de Justiție, pe anul 2018, bugetul instanței a

fost aprobat, în mărime de 43 020 100 de lei. Spre finele anului, bugetul a fost executat,

în proporție de 99,9 %, cheltuielile efective pentru întreținerea instanței, până la

închiderea anuală, constituind 52 232 003,90 de lei.

Este de menționat că neexecutarea bugetului, în proporție de 100%, nu se

datorează carențelor din activitatea Direcției.

Pe parcursul anului, au fost încheiate 64 de contracte, cu mai mulți agenți

economici, fiind integral executate și achitate de către Trezoreria de Stat.

În perioada de referință, au fost modernizate sediile instanței, s-a renovat

acoperișul garajului și depozitului de pe str. Kogălniceanu, 70, au fost schimbate,

parțial, geamurile, în ambele sedii.

Pe parcursul anului, suma alocațiilor a fost precizată, în mărime de 634 734 de

lei pentru asigurarea condițiilor optime de activitate (tehnică de calcul, climatizoare).

Totuși majoritatea cheltuielilor suportate constituie remunerarea angajaților

instituției.

Pe parcursul anului de referință, instanța nu a beneficiat de împrumuturi și

granturi externe. Cu titlu de donație, prin act de primire-predare, din partea Agenției

SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), a fost recepționat echipament video,

în valoare de 361608,51 de lei.

La situația din 1 ianuarie 2019, sunt înregistrate datorii creditoriale, în sumă

totală de 2 694 975, 51 de lei, dinte care 1296, 43 de lei constituie datoria față de agenții

economici și 2693 679, 08 lei constituie suma salariului calculat pentru luna decembrie

2018.

În perioada de gestiune, anumite delapidări sau neajunsuri ale valorilor

materiale nu au fost depistate.

C O N C L U Z I I

45

Raportul de activitate al Curții Supreme de Justiție - 2018 -

Misiunea Curții Supreme de Justiție este garantarea independenței puterii

judecătorești, respectarea principiilor legalității și publicității, realizării dreptului său

de a adopta hotărâri legale, întemeiate și echitabile.

Raportul de activitate a Curții Supreme de Justiție, pentru anul 2018, urmărește

să cuprindă activitatea laborioasă a acesteia, ilustrând, totodată, și asigurarea respectării

principiului liberului acces la actul de justiție, modalitatea prezentării informației pentru

justițiabili și publicul larg, prin publicarea informațiilor, pe pagina web a instanței.

Din analiza datelor statistice, o primă concluzie care se impune este în sensul

că volumul de activitate din anul 2018 a înregistrat o creștere nesemnificativă a cauzelor

nou-înregistrate și a cauzelor soluționate, în această perioadă.

Gradul general maxim de eficiență care caracterizează activitatea instanței, în

anul 2018, denotă implicarea, dăruirea și responsabilitatea deosebite, manifestate de

către judecători și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instituției. Menținerea

și creșterea operativității în soluționarea cauzelor, respectiv, în vederea diminuării

stocului de cauze, la finele anului, trebuie să reprezinte o prioritate a activității

judecătorilor, în anul 2019. În acest context, trebuie subliniat efortul depus de întregul

personal al instanței supreme care, printr-o mobilizare exemplară, au reușit punerea în

aplicare a noilor dispoziții de drept material și procesual, astfel încât actul de judecată

să decurgă firesc, în ciuda unor evidente lacune sau imperfecțiuni legislative.

Un factor important, în vederea fortificării și dezvoltării eficiente a unei

instituții, este stabilirea și delimitarea clară a atribuțiilor și responsabilităților între

subdiviziuni. În acest sens, chiar în debutul acestui an au fost operate un șir de

modificări importante, în structura și activitatea Secretariatului, acest fapt fiind un

semnal convingător că Secretariatul Curții Supreme de Justiție urmărește în permanență

scopul de a-și perfecționa metodele, mecanismele și procesele de lucru, scopul final

fiind de a realiza, cu succes, misiunea instituției. În același timp, a fost realizată și

analiza funcțională a Secretariatului, fapt care va oferi un set complex de recomandări,

pentru eficientizarea în continuare a activității instituției.

În perioada următoare, conducerea instanței își va orienta eforturile în direcția

dezvoltării unor mecanisme eficiente de comunicare organizațională, care să asigure un

dialog direct, deschis, sincer, loial și întemeiat pe respect reciproc cu judecătorii și

personalul tuturor subdiviziunilor, precum și implicarea acestora în toate etapele

procesului decizional, de la identificarea problemelor și alternativelor de soluționare

până la adoptarea și implementarea măsurilor de rezolvare.

În anul 2018, colectivul Curții Supreme de Justiție a reușit, printr-un efort

deosebit și prin solidaritate, să realizeze o activitate bună, depășind, în majoritate,

problemele ivite, existând premisele pentru ca, în anul 2019, să se mențină creșterea

calității activității.

46