2ra-1558/18 — repararea prejudiciului moral

2ra-1558/18 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1558/18

prima instanță, Jud. Chișinău, sediul Râșcani: V. Gîrleanu

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: A. Pahopol, V. Negru, A. Bostan

DECIZIE

10 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Visternicean, Galina Stratulat,

Nicolae Craiu, Nina Vascan

examinând recursul declarat de Goncearuc Elena, reprezentată de avocatul Havrun

Alexandru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Goncearuc Elena

împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor

Interne (Departamentul Poliției de Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne),

intervenient accesoriu Marchitan Eduard cu privire la repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Goncearuc Elena și menținută hotărârea din 07 iunie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 31 octombrie 2016, Goncearuc Elena a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Departamentului Poliției de Frontieră (în prezent Inspectoratul General al

Poliției de Frontieră), intervenient accesoriu Marchitan Eduard cu privire la repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 24 aprilie 2013 Direcția Generală

Supraveghere și Control a Frontierei de Stat din cadrul Departamentului Poliției de

Frontieră a eliberat în adresa directorului Liceului Teoretic „Mihai Eminescu”, or.

Ghindești, r-nul Florești, Tocan Lucia, o informație prin care a adus la cunoștință acesteia

date în privința sa, din sistemul informațional automatizat privind traversarea frontierei

de stat al Republicii Moldova la punctele de trecere controlate de autoritățile

moldovenești.

A susținut că, informația respectivă a fost utilizată de către Tocan Lucia pentru

depunerea unei plângeri la Inspectoratul de Poliție Florești, prin care a solicitat să fie

cercetate acțiunile sale, și anume au fost luate explicații de la dânsa și de la conducerea

1

Universității de Stat „Alecu Russo” din mun. Bălți, au fost cercetate documente ce conțin

date cu caracter personal legate de activitatea sa de muncă și de studiu, au fost solicitate

extrase din documente de la instituția de învățământ și de la locul de muncă.

Reclamanta a menționat că, în rezultatul examinării materialelor acumulate în baza

plângerii Luciei Tocan, ofițerul de investigații al SIFE al Inspectoratului de poliție

Florești, Roman Aurel, a emis o încheiere, prin care a constatat că în acțiunile dânsei nu

se prevăd elementele constitutive ale vreunei infracțiuni prevăzute de Codul penal și nici

careva elemente constitutive ale vreunei contravenții prevăzute de Codul contravențional.

A considerat reclamanta că, în acțiunile persoanelor responsabile din cadrul

Direcției Generale Supraveghere și Control a Frontierei de Stat din cadrul

Departamentului Poliției de Frontieră și, ulterior, a directorului liceului teoretic „Mihai

Eminescu” din s. Ghindești, r-nul Florești, Tocan Lucia, în circumstanțele enunțate, sunt

prezente încălcări evidente a legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

A mai relatat reclamanta că, la 28 august 2013 a adresat o plângere Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, aceasta din urmă la 30 septembrie

2013 a emis o decizie prin care a prelungit termenul examinării plângerii depuse. La data

de 02 noiembrie 2013, prin intermediul oficiului poștal, a primit decizia din 30 octombrie

2013 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care s-a

constatat că reprezentanții Departamentului Poliției de Frontieră au încălcat regulile de

utilizare a datelor cu caracter personal în privința sa.

În privința acțiunilor Departamentului Poliției de Frontieră, s-a adresat către

Procuratura Generală, care la data de 13 februarie 2014 a dat un răspuns cu informația că

cauza contravențională în privința persoanelor vinovate se află la examinare în instanța de

judecată.

Reclamanta a indicat că până la momentul actual nu a primit nicio informație

referitor la finalizarea cauzei contravenționale intentate în privința persoanelor vinovate

de difuzarea datelor cu caracter personal, astfel s-a adresat cu prezenta cerere de chemare

în judecată.

A susținut reclamanta că pârâtul prin încălcarea legislației legate de protecția

datelor cu caracter personal, a adus atingere dreptului său la viața intimă, familială și

privată, cât și dreptul la libera circulație garantate de art. 27-28 din Constituție. Prin

acțiunile pârâtului, i-a fost cauzat un deranjament legat de necesitatea prezentării la

organele de poliție și depunerea declarațiilor, adresarea plângerilor ulterioare la alte

organe statale, acest fapt cauzându-i un prejudiciu moral manifestat prin frustrare și stres

legate de faptul că informația eliberată a stat la baza depunerii plângerii de către Tocan

Lucia la Inspectoratul de poliție Florești, care au acționat în privința sa sub aspectul

săvârșirii unor infracțiuni, situație ce i-a afectat imaginea de profesor și în același timp

fiind adusă atingere și imaginei soțului său care activează judecător la Judecătoria Florești.

A solicitat încasarea în beneficiul său din contul Departamentului Poliției de

Frontieră (în prezent Inspectoratul General al Poliției de Frontieră) a sumei de 100 000 lei

cu titlu de pejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 07 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea a

2

fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Prin decizia din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de către

Goncearuc Elena a fost respins și menținută hotărârea din 07 iunie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

La 20 iunie 2018, Goncearuc Elena, reprezentată de avocatul Havrun Alexandru, a

declarat recurs împotriva deciziei din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a invocat ilegalitatea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe, susținând că instanțele au pronunțat hotărâri arbitrare în contradictoriu cu

probele administrate și normele de drept pertinente.

Astfel, recurenta a solicitat casarea deciziei din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârii din 07 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă faptul că copia deciziei din 23 ianuarie 2018 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată în adresa recurentei la 26 martie 2018 (f.d. 135), însă nu

se conțin date despre momentul recepționării acesteia.

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Goncearuc Elena, reprezentată

de avocatul Havrun Alexandru, la 20 iunie 2018 se consideră depus în termenul prevăzut

de lege.

La 09 iulie 2018, în adresa intimaților Departamentul Poliției de Frontieră (în prezent

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră) și Marchitan Eduard a fost expediată spre

cunoștință copia recursului declarat de Goncearuc Elena cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței la recurs.

La 31 iulie 2018, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus referință la

recursul declarat de către Goncearuc Elena, în care a invocat caracterul neîntemeiat al

acestuia, solicitând respingerea lui.

Alte referințe nu au parvenit.

Prin încheierea din 19 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat

de către Goncearuc Elena, reprezentată de avocatul Havrun Alexandru, a fost considerat

admisibil.

Examinând recursul, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi admis, cu casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care a admite

acțiunea în parte, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că prin hotărârea din 07 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, acțiunea a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de

prescripție.

3

Prin decizia din 23 ianuarie 2018 instanța de apel a considerat că acțiunea în

prezenta cauză se încadrează în termenul de prescripție extinctivă prevăzut de art. 267

Cod civil, concluzia primei instanțe privind tardivitatea acțiunii fiind evident

neîntemeiată.

Urmare, instanța de apel a concluzionat că acțiunea Elenei Goncearuc urmează a fi

respinsă ca neîntemeiată. Totodată, în final instanța de apel a decis respingerea apelului

cu menținerea hotărârii primei instanțe, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind tardivă.

În circumstanțele expuse, hotărțrile emise urmează a fi casate ca fiind contrare

prevederilor normelor de drept procedural, acestea fiind aplicate în mod eronat.

Referitor la fondul cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel privind

netemeinicia acțiunii ca fiind arbitrară, emisă în contradictoriu cu circumstanțele cauzei

și probele administrate.

Astfel, din suportul probatoriu la materialele cauzei rezultă că, la 24 mai 2013

Tocan Lucia, directorul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Ghindești, r-nul

Florești, a adresat Inspectoratului de poliție Florești o plângere privind acțiunile

profesorului Goncearuc Elena. În plângerea sa, Tocan Lucia a menționat că profesoara de

biologie și geografie din Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Goncearuc Elena, având

acordat concediu suplimentar plătit pentru elaborarea și susținerea tezei de licență la

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți pentru perioada 15 martie 2012 – 23 iunie

2012, a părăsit țara, traversând hotarele Republicii Moldova în perioada 17 martie 2012 –

26 mai 2012.

Drept temei pentru depunerea plângerii la Inspectoratul de poliție Florești, Tocan

Lucia a prezentat informația din baza de date a sistemului informațional automatizat

privind traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova la punctele de trecere controlate

de autoritățile oficiale moldovenești, de către Goncearuc Elena în perioada 01 ianuarie

2012 – 31 decembrie 2012, eliberate directorului liceului teoretic „Mihai Eminescu” din

or. Ghindești, r-nul Florești, Tocan Lucia, potrivit căreia la data de 17 martie 2012

Goncearuc Elena a părăsit țara, iar la 26 mai 2012 a revenit în țară, prin punctul de trecere

a frontierei Otaci.

Prin încheierea din 31 mai 2013 a ofițerului de investigații al SIFE a Inspectoratului

de poliție Florești, locotenent-major de poliție A. Roman, s-a ajuns la concluzia că în

acțiunile Elenei Goncearuc nu se prevăd elementele constitutive ale vreunei infracțiuni

prevăzute de Codul penal sau de Codul contravențional și examinarea materialului de

control nr. 1467 din 24 mai 2013, înregistrat în REI-2 a Inspectoratului de poliție Florești

în baza plângerii directorului liceului teoretic „Mihai Eminescu” din or. Ghindești, r-nul

Florești, Tocan Lucia de încetat.

Ulterior, Goncearuc Elena s-a adresat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal cu plângere, prin care a invocat încălcarea dreptului la viața privată prin

metoda dezvăluirii ilegale de către Departamentul Poliției de Frontieră a datelor cu

caracter personal care o vizează.

4

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal prin decizia din 30

octombrie 2013 a constatat încălcarea de către reprezentanții Departamentului Poliție de

Frontieră a regulelor de utilizare a datelor cu caracter personal și a prevederilor art. 4 lit.

b), art. 29 și 30 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal care-o vizează pe

Goncearuc Elena, stocate și păstrate în baza de date a sistemului informațional automatizat

privind traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova.

Prin decizia din 23 iunie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, s-a încetat

procesul contravențional în privința lui Marchitan Eduard privind comiterea contravenției

prevăzute de art. 741 alin. (4) Cod contravențional - nerespectarea cerințelor față de

asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea lor în cadrul sistemelor

informaționale de date cu caracter personal, pe motivul expirării termenului de prescripție

a răspunderii contravenționale.

Conform art. 18 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din

08 iulie 2011, orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date

cu caracter personal efectuată ilegal sau căreia i-au fost încălcate drepturile și interesele

garantate de prezenta lege are dreptul de a sesiza instanța de judecată pentru repararea

prejudiciilor materiale și morale.

Conform art. 30 alin. (1) din aceeași lege, la prelucrarea datelor cu caracter personal,

operatorul este obligat să ia măsurile organizatorice și tehnice necesare pentru protecția

datelor cu caracter personal împotriva distrugerii, modificării, blocării, copierii,

răspîndirii, precum și împotriva altor acțiuni ilicite, măsuri menite să asigure un nivel de

securitate adecvat în ceea ce privește riscurile prezentate de prelucrare și caracterul datelor

prelucrate.

Potrivit art. 33 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, pentru

încălcarea prezentei legi, persoanele vinovate răspund în conformitate cu legislația civilă,

contravențională sau penală.

Conform art. 1404 alin. (1) și (2) Cod civil, prejudiciul cauzat printr-un act

administrativ ilegal sau nesoluționarea în termen legal a unei cereri de către o autoritate

publică sau de către o persoană cu funcție de răspundere din cadrul ei se repară integral

de autoritatea publică. Persoana cu funcție de răspundere va răspunde solidar în cazul

intenției sau culpei grave.

Persoanele fizice au dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin

acțiunile indicate la alin.(1).

În circumstanțele enunțate și în contextul normelor de drept supra citate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că prin eliberarea de către Departamentul Poliției de Frontieră a informației care

o vizează pe Goncearuc Elena, stocată în baza de date a sistemului informațional

automatizat privind traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, au fost încălcate

dispozițiile legale privind protecția datelor cu caracter personal, fapt ce atentează la

drepturile recurentei-reclamante Goncearuc Elena personale nepatrimoniale, căreia i-a

fost adusă atingere vieții sale private.

5

Drept urmare, este întemeiată acțiunea Elenei Goncearuc privind repararea

prejudiciului moral cauzat în urma eliberării informației de către Departamentul Poliției

de Frontieră privind traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, drept prevăzut

expres de art. 18 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal.

Nu pot fi reținute argumentele instanței de apel precum că lipsește legătura cauzală

între încălcarea admisă de intimatul-pârât Departamentului Poliției de Frontieră (în

prezent Inspectoratul General al Poliției de Frontieră) prin prezentarea informației despre

consicutivitatea traversării recurentei-reclamante Goncearuc Elena a frontierei de stat și

pretinsele suferințe psihice a acesteia, deoarece contravin suportului probator al cauzei.

Nu pot fi reținute nici argumentele instanței de apel precum că consecințele

încălcării dreptului recurentei-reclamante prin acțiunile intimatului-pârât sunt minore și

drept urmare nu a fost cauzat un careva prejudiciu moral, or, în prezenta cauză, prejudiciul

moral reprezintă consecințele negative, rezultatele dăunătoare ale lezării valorilor

personale, încălcării dreptului la viața intimă, familială și privată, cât și dreptului la libera

circulație, garantate de art. 27-28 din Constituție.

În acest context, se reține că Curtea Europeană a statuat că noțiunea de viață privată

cuprinde elementele care se raportează la identitatea unei persoane cum ar fi numele său,

integritatea sa fizică și morală, garanție oferită de art. 8 din Convenție, care este destinată

în principal să asigure dezvoltarea, fără ingerințe din afară, personalitatea fiecărei

persoane.

Urmare, soluționând chestiunea reparării prejudiciului moral cauzat recurentei-

reclamante Goncearuc Elena, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră următoarele.

Deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legate de

determinare, aceasta se stabilește prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare

la consecințele negative suferite de persona păgubită, în plan psihic și afectiv, importanța

valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute

consecințele vătămării.

Astfel, referitor la prejudiciul moral pretins de recurenta-reclamantă Goncearuc

Elena, în cuantum de 100 000 lei, instanța de recurs îl apreciază ca fiind unul exagerat,

însă consideră că suma de 5000 lei este suficientă pentru a acorda acesteia satisfacția

morală necesară în contextul celor expuse mai sus.

Distinct de cele relatate, decizia instanței de apel în partea ce ține de respectarea de

către recurenta-reclamantă Goncearuc Elena a termenului de prescripție la înaintarea

prezentei acțiuni, nu a fost contestată de părți, astfel instanța nu se va pronunța în acest

sens.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat într-o

manieră certă ilegalitatea hotărârilor judecătorești pronunțate de către instanțele ierarhic

inferioare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat, a casa integral decizia din 23

ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 07 iunie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani și a emite o nouă hotărâre prin carea admite acțiunea parțial și a

6

încasa de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră în beneficiul Elenei Goncearuc

suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat în urma eliberării informației ce

conține date cu caracter personal, în rest acțiunea a respinge ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Goncearuc Elena, reprezentată de avocatul Havrun

Alexandru.

Se casează decizia din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 07

iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Goncearuc Elena împotriva Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne (Departamentul Poliției de Frontieră a

Ministerului Afacerilor Interne), intervenient accesoriu Marchitan Eduard cu privire la

repararea prejudiciului moral, și se emite o nouă hotărâre prin care:

Se admite parțial acțiunea depusă de Goncearuc Elena împotriva Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne (Departamentul Poliției

de Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne), intervenient accesoriu Marchitan Eduard

cu privire la repararea prejudiciului moral.

Se încasează din contul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al Ministerului

Afacerilor Interne în beneficiul Elenei Goncearuc suma de 5 000 (cinci mii) lei cu titlu de

prejudiciu moral. În rest acțiunea se respinge ca fiind neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Visternicean

Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Nina Vascan

7