3ra-1088/19 — anularea ordinului, compensarea prejudiciului moral si încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului, compensarea prejudiciului moral si încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1088/19 — anularea ordinului, compensarea prejudiciului moral si încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-1088/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. V. Martînenco) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 30 octombrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Sveatoslav Moldovan Judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Veaceslav Sîrghi, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Veaceslav Sîrghi împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului, compensarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 6 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, s-a casat hotărârea din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și s-a pronunțat o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă: La 27 iulie 2017, Veaceslav Sîrghi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului, compensarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin ordinul Departamentului Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne nr.756/ps din 23 iunie 2017, în baza concluziei anchetei de serviciu din 23 mai 2017, a demersului Consiliului superior de disciplină din 22 iunie 2017 și conform art.58 alin.(1) lit. e) al Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr.288 din 16 decembrie 2016, a fost sancționat disciplinar cu „retrogradare în funcție”. Ordinul dat i-a fost adus la cunoștință la 3 iulie 2017 și îl consideră ilegal. A menționat că, temei pentru sancționarea disciplinară cu „retrogradare în funcție” a constituit concluzia anchetei de serviciu din 23 mai 2017, în baza încălcărilor depistate în rezultatul controlului din 6 aprilie 2017 la sectorul de poliție de frontieră „Cahul” a Direcției regionale Sud.
Respectiv, sancțiunea disciplinară urma a fi aplicată în temeiul articolelor 34-36 din Legea nr.283 din 28 decembrie 1 2011 cu privire la Poliția de Frontieră, cu modificările și completările ulterioare, prin care au fost abrogate articolele 121 , 13, 14 alin. (2), (3), art. 15-55 din Legea nr.283 din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliția de Frontieră. A mai precizat că trimiterea în ordinul nominalizat la prevederile art.58 alin.(1) lit. e) al Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Misterului Afacerilor Interne, nu este fondată, deoarece prezenta lege a intrat în vigoare la 25 mai 2017, adică ulterior admiterii presupuselor încălcări și stabilirii abaterii disciplinare prin concluzia anchetei de serviciu efectuată.
Or, aplicarea acestor prevederi poate avea loc doar pentru abaterile disciplinare admise ulterior intrării în vigoare a Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, însă nicidecum pentru cele admise până la intrarea în vigoare a acesteia. Veaceslav Sîrghi a explicat că sancțiunea contestată a fost aplicată în temeiul concluziei anchetei de serviciu din 23 mai 2017, drept urmare a încălcărilor depistate în rezultatul controlului din 6 aprilie 2017 la sectorul poliției de frontieră „Cahul” a Direcției regionale Sud, însă controlul respectiv s-a efectuat în lipsa sa, deoarece conform ordinului Departamentului Poliției de Frontieră pentru îndeplinirea atribuțiilor funcționale ale șefului Sectorului poliției de frontieră ”Giurgiulești 2” pentru perioada 03 aprilie 2017 - 03 iunie 2017 a fost detașat.
Deși, în cadrul anchetei de serviciu efectuate, i s-a oferit posibilitatea de a prezenta probe în apărare, explicațiile prezentate nu au fost luate în considerare. Concluzia anchetei de serviciu din 23 mai 2017 nu i-a fost adusă la cunoștință nici până în prezent, nu a fost invitat nici la ședința Consiliului superior de disciplină, care s-a desfășurat în lipsa sa. Cu toate că, se cunoștea despre faptul că se afla în concediu medical, întrucât au fost prezentate Departamentului Poliției de Frontieră copiile certificatelor medicale, i s-a aplicat sancțiune disciplinară. Reclamantul a solicitat anularea ordinului nr.756/ps din 23 iunie 2017 al Departamentului Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne, încasarea din contul Departamentului Poliției de Frontieră a unui salariu mediu lunar, echivalentul bănesc al compensației daunei morale cauzate pentru sancționarea disciplinară ilegală și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Veaceslav Sîrghi. S-a anulat ordinul Departamentului Poliției de Frontieră nr.756/ps din 23 iunie 2017 cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special. S-a încasat de la Inspectoratul general al Poliției de Frontieră în beneficiul lui Veaceslav Sîrghi cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000 de lei. În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și s-a menținut hotărârea din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
Prin decizia din 6 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, s-a casat integral decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a trimis cauza spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. 2 Prin decizia din 6 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, s-a casat hotărârea din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și s-a pronunțat o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depusă de către Veaceslav Sîrghi.
Pentru a decide astfel, instanța ierarhic inferioară analizând actele cauzei și explicațiile părții reclamante a concluzionat asupra netemeiniciei cerințelor acestuia privind anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, or, în perioada 28 februarie 2017 – 2 aprilie 2017, reclamantul fiind șef al sectorului Poliției de Frontieră „Cahul” nu a îndeplinit prevederile pct. 128, 135 și 136 din Instrucțiunea privind controlul frontierei de stat (sectorul poliției de frontieră) aprobată prin ordinul Șefului Departamentului Poliției nr. 7r din 14 noiembrie 2013, nu și-a executat corespunzător obligațiunile de serviciu încălcând dispozițiile pct. 10 lit. b), e) cpt. II al fișei postului „Responsabilități”.
De asemenea, a fost admisă încălcarea prevederilor pct. 4, 5 și 8 din Codul deontologic al polițistului de frontieră aprobat prin Ordinul șefului Departamentului Poliției de Frontieră nr. 500 din 21 noiembrie 2013 (publicat în Monitorul Oficial nr. 291-296 nr. 1839, în vigoare 13 decembrie 2013), potrivit căruia polițiștii de frontieră sunt obligați să respecte deontologia profesională, care cuprinde reguli specifice derivate din particularitățile și exigențele profesiei sale stabilite în actele normative în vigoare și de prezentul Cod. Instanța de apel a mai reținut că, reclamantul prin explicația scrisă a recunoscut existența abaterilor constatate în activitatea de serviciu, prezentând poziția sa în acest sens.
Instanța de judecată a apreciat că acțiunile/inacțiunile reclamantului, precum și sancțiunea corespunzătoare a fost aplicată în baza prevederilor Legii cu privire la Poliția de Frontieră nr. 283 din 28 decembrie 2011 (în vigoare la data comiterii abaterii disciplinare și aplicării sancțiunii disciplinare), fapt nemijlocit indicat în ordinul de sancționare. Prin urmare, instanța a ajuns la necesitatea respingerii celorlalte cerințe ale reclamantului, ca fiind subsidiare cerinței de bază, de anularea a ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare. La data de 28 mai 2019, Veaceslav Sîrghi a depus recurs împotriva deciziei din 6 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, o consideră nefondată și pasibilă de a fi casată.
A menționat că nu sete de acord cu concluziile instanței de judecată expuse în pct. 47-50 din decizie, deoarece de încălcările depistate urmare a controlului efectuat la data de 6 aprilie 2017, responsabilitatea nu o poartă doar el personal, ci întreaga conducere a sectorului după cum menționat expres în pct. 49, deși pentru acest fapt este sancționat doar reclamantul. În opinia recurentului este eronată argumentarea instanței de apel expusă în pct. 56 din decizia, or, consideră că explicațiile scrise ale persoanelor nominalizate au servit temei pentru inițierea anchetei de serviciu și nu mai pot fi luate în calcul separat și la aplicarea sancțiunii disciplinare.
A susținut că în cazul în care recurentul a motivat că încălcările depistate nu au depins de el personal, ci de mai mulți factori dictați de specificul activității și persoanele din conducerea sectorului, care nu aveau experiența cuvenită, instanța de 3 judecată eronat a conchis asupra netemeinicei cerințelor privind anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, doar prin indicarea responsabilităților pe care recurentul le avea conform obligațiunilor funcționale. De asemenea, instanța de apel nu doar urma să indice în pct. 59 și 60 ale deciziei adoptate prevederile art. 34 și 35 din Legea nr. 283 din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliția de Frontieră, dar trebuia să argumenteze și faptul că sancțiunea disciplinară urma să fie aplicată în temeiul acestor articole, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, a specificat că nu este de acord nici cu concluzia instanței ierarhic inferioară din pct. 61, 64, 65 din decizie. Mai mult, instanța de judecată nu a luat în considerare nici faptul că concluzia anchetei de serviciu întocmită asupră încălcărilor depistate urmare a controlului din 6 aprilie 2017 nu este aprobată de angajator, cu aceasta fiind de acord doar șeful Direcției Regionale Sud I. Focșa, persoana care a și solicitat dispunerea efectuării anchetei. Respectiv, întrucât doar șeful Departamentului Poliției de Frontieră în calitatea sa de angajator este abilitat cu dreptul de a aproba concluzia anchetei de serviciu, reiese că Consiliul Superior de Disciplină a propus ilegal aplicarea unei sancțiuni disciplinare recurentului în temeiul unei concluzii a anchetei de serviciu neprobate de angajator, iar angajatorul prin ordinul nr. 756/ps din 23 iunie 2017 ilegal a aplicat sancțiunea disciplinară.
A susținut că prezenta sancțiune disciplinară constituie o răzbunare a șefului Direcției regionale Sud, I. Focșa pentru neîndeplinirea de către Veaceslav Sîrghi a diferitor indicații ale sale ilegale și ulterior apariției relațiilor ostile, ce se confirmă prin inițierea ilegală a mai multor anchete de serviciu, care au fost clasate mai târziu pe motivul imposibilității acumulării probelor suficiente. Prin urmare concluziile instanței de apel sunt nefondate, deoarece s-a interpretat eronat legea și actele normative subordonate legii, astfel fiind adoptată o hotărâre nefondată, deși ordinul contestat este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. A solicitat admiterea cererii de recurs, casarea hotărârilor adoptate cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Prin referința depusă la data de 23 august 2019, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a solicitat ca recursul depus de Veaceslav Sîrghi să fie declarat inadmisibil. Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.
Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica 4 corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede astfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 6 martie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la data de 28 mai 2019, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în 5 care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Veaceslav Sîrghi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de către Veaceslav Sîrghi, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către Veaceslav Sîrghi, ca inadmisibil.
În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către Veaceslav Sîrghi, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Sveatoslav Moldovan Judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.