2rc-173/19 — Încasarea penalitătii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea penalitătii
- Temei legal
- Temeiurile restituirii apelului, ne-înlăturarea neajunsurilor, comunicarea actelor de procedură
2rc-173/19 — Încasarea penalitătii (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2rc-173/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – V. Holban Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai DECIZIE 18 decembrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră către ÎS ,,PULBERE” privind încasarea penalității, împotriva încheierii din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit cererea de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră împotriva împotriva încheierii din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, privind respingerea cererii de examinare a acțiunii în procedură generală, în ședință publică, și hotărârii din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, con st ată: La 01 martie 2019, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră s-a adresat în instanța de judecată cu cererea către ÎS ,,PULBERE”, prin care a solicitat încasarea penalității în sumă de 19540 lei și a cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins cererea reclamantului privind examinarea cererii de chemare în judecată în ședință publică. Prin hotărârea din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată. Pricina a fost examinată în procedura prevăzută pentru cererile cu valoare redusă. La 19 iulie 2019, reprezentantul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Munteanu Vlad, împuternicit prin procura nr. 35/2-1-2955 din 03 iunie 2019, a contestat încheierea din 08 iulie 2019 și hotărârea primei instanțe, solicitând casarea acestora.
Prin încheierea din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, pe motiv că nu corespundea cerințelor art. art. 364 și 365 din Codul de procedură civilă, fiind acordat părții termen de 10 zile din momentul comunicării încheierii, pentru a prezenta cererea de apel întocmită în conformitate cu exigențele Legii. Concomitent, s-a explicat părții apelante, că în caz dacă nu vor fi lichidate neajunsurile indicate în 1 încheierea sus-numită în termenul acordat, cererea de apel nu va fi considerată depusă și, împreună cu actele anexate, va fi restituită.
Prin încheierea din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererea de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră împotriva împotriva încheierii din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, privind respingerea cererii de examinare a acțiunii în procedură generală, în ședință publică, și hotărârii din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă. La 05 noiembrie 2019, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a declarat recurs asupra încheierii din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii instanței de apel, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea apelului.
În motivarea cererii de recurs s-a indicat că încheierea instanței de apel urmează a fi casată, dat fiind faptul că instanța îi încalcă dreptul de acces la justiție, calificând drept recepționată de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră încheierea din 12 septembrie 2019, prin care nu s-a dat curs cererii de apel. Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră este întemeiat și necesită a fi admis din următoarele considerente. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată recurentului prin intermediul poștei electronice la 23 octombrie 2019 (f.d. 86), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să certifice momentul recepționării acesteia. Dat fiind faptul că recursul a fost înregistrat la 05 noiembrie 2019, Colegiul consideră că acesta a fost declarat în termen. În conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată. În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă din momentul emiterii.
Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii. În speță, se constată că prin încheierea din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, pe motiv că nu corespundea cerințelor art. 364 și 365 din Codul de procedură civilă, fiind acordat părții termen de 10 zile din momentul comunicării încheierii, pentru a prezenta cererea de apel întocmită în conformitate cu exigențele Legii. Concomitent, s-a explicat părții apelante, că în caz dacă nu vor fi lichidate neajunsurile indicate în încheierea sus-numită în termenul acordat, cererea de apel nu va fi considerată depusă și, împreună cu actele anexate, va fi restituită.
Colegiul constată că încheierea respectivă a fost expediată apelantului prin poșta electronică la adresa politia.prontiera@border.gov.md la 30 septembrie 2019, ora 16.06 (f.d. 82). Totodată, potrivit argumentelor din cererea de recurs și înscrisurilor anexate la 2 respectiva cerere, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră nu a recepționat această încheiere nici prin intermediul poștei electronice, nici la sediul său. De altfel, la materialele cauzei nu sunt anexate probe din care să rezulte faptul că instanța de apel ar fi expediat încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de apel prin intermediul oficiului poștal.
Cu referire la cele menționate, este de reținut că, prin scrisoarea nr. 35/2-6325 a Șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, adresată Directorului Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, Serghei Popovici, a fost solicitată informația cu privire la recepționarea de către recurent la 30 septembrie 2019 prin intermediul poștei electronice pe care o are înregistrată – politia.froniera@border.gov.md a scrisorii cu încheierea instanței de apel atașată (f.d.
100). Prin răspunsul nr. 1.4/1017/44-19 din 31 octombrie 2019 a Directorului Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, Serghei Popovici, i s-a comunicat recurentului că la 30 septembrie 2019, la adresa de poștă electronică politia.froniera@border.gov.md nu a fost recepționat nici un mesaj cu subiectul sau denumirea atașamentului „încheierea Curții de Apel Chișinău emisă în data de 12 septembrie 2019 în cauza civilă la acțiunea IGPF către ÎS „Pulbere” (f.d.
101). Examinând înscrisurile anexate la materialele cauzei, Colegiul conchide că, la comunicarea actelor de procedură prin intermediul poștei electronice, instanța de apel a admis o eroare tehnică la indicarea adresei destinatarului corespondenței, și anume, în cuvântul „frontiera” s-a indicat greșit litera „p” în loc de „f”, ceea ce a dus la expedierea încheierii din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău la o altă adresă decât cea care aparține recurentului și, respectiv, denotă cu certitudine faptul că recurentul nu a recepționat încheierea menționată. De altfel, încheierea din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu a fost publicată pe portalul instanței de apel, acest fapt fiind verificat de către Colegiu accesând la 12 decembrie 2019, ora 17.16, link-ul https://cac.instante.justice.md/ro/court- sentences?pdf_content=pulbere&type=Any&apply_filter=1.
Din considerentele enumerate, instanța de recurs consideră întemeiat argumentul recurentului cu privire la faptul că acesta nu a cunoscut și nu a putut să cunoască despre existența încheierii din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care nu s-a dat curs cererii de apel. Analiza situației de fapt și de drept atestă faptul că actul de discreție al instanței de apel, prin care s-a restituit cererea de apel, este unul neîntemeiat și urmează a fi casat, cu restituirea spre rejudecare a problemei soluționată prin încheierea casată. În circumstanțele constatate, Colegiul ajunge la concluzia, că apelantului i-au fost lezate drepturile procedurale prevăzute de art. 56 din Codul de procedură civilă, fiind lipsit de posibilitatea de a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime.
Colegiul reiterează, că dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție (CEDO, hot. Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982). În cazul Airey vs. Irlanda Curtea a arătat că dreptul fiecărei persoane de a avea acces la justiție se completează cu obligația statului de a facilita accesul. Statul este ținut să asigure oricărei persoane toate facilitățile rezonabile de drept și de fapt pentru a accede la instanță. Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. Imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție.
3 Este de menționat că, potrivit jurisprudenței CEDO, părților pe dosar le revine obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție, însă, totodată, instanța de judecată trebuie să mențină echilibrul între puterea pe care o deține partea și cea cu care este învestită instanța prin lege, în scopul de a exclude orice aparență, iar aplicarea dispozițiilor legale să fie în așa fel, încât să evite aplicarea sancțiunilor procedurale, acolo unde este posibil. În circumstanțele enunțate și având în vedere faptul că s-a constatat într-o manieră certă omisiuni judiciare, care au dus la restituirea neîntemeiată a cererii de apel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral încheierea din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău la etapa primirii cererii de apel.
La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și reexaminând cauza să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul părților la un proces echitabil. Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Se casează încheierea din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră către ÎS ,,PULBERE” privind încasarea penalității, cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, la etapa primirii cererii de apel.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Ala Cobăneanu, Judecătorii Dumitru Mardari, Svetlana Filincova 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.