2rc-173/19 — Încasarea penalitătii

Dosarul nr. 2rc-173/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – V. Holban

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai

DECIZIE

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră către ÎS ,,PULBERE” privind încasarea penalității,

împotriva încheierii din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a restituit cererea de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

împotriva împotriva încheierii din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, privind respingerea cererii de examinare a acțiunii în procedură generală, în

ședință publică, și hotărârii din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

con st ată:

La 01 martie 2019, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră s-a adresat în

instanța de judecată cu cererea către ÎS ,,PULBERE”, prin care a solicitat încasarea

penalității în sumă de 19540 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea reclamantului privind examinarea cererii de chemare în judecată în

ședință publică.

Prin hotărârea din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost respinsă, ca neîntemeiată. Pricina a fost examinată în procedura prevăzută

pentru cererile cu valoare redusă.

La 19 iulie 2019, reprezentantul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră,

Munteanu Vlad, împuternicit prin procura nr. 35/2-1-2955 din 03 iunie 2019, a

contestat încheierea din 08 iulie 2019 și hotărârea primei instanțe, solicitând casarea

acestora.

Prin încheierea din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel declarate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, pe motiv că

nu corespundea cerințelor art. art. 364 și 365 din Codul de procedură civilă, fiind

acordat părții termen de 10 zile din momentul comunicării încheierii, pentru a

prezenta cererea de apel întocmită în conformitate cu exigențele Legii. Concomitent,

s-a explicat părții apelante, că în caz dacă nu vor fi lichidate neajunsurile indicate în

1

încheierea sus-numită în termenul acordat, cererea de apel nu va fi considerată depusă

și, împreună cu actele anexate, va fi restituită.

Prin încheierea din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit

cererea de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră împotriva

împotriva încheierii din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, privind

respingerea cererii de examinare a acțiunii în procedură generală, în ședință publică,

și hotărârii din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în temeiul art.

369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

La 05 noiembrie 2019, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a declarat

recurs asupra încheierii din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea încheierii instanței de apel, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău

pentru examinarea apelului.

În motivarea cererii de recurs s-a indicat că încheierea instanței de apel urmează

a fi casată, dat fiind faptul că instanța îi încalcă dreptul de acces la justiție, calificând

drept recepționată de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră încheierea

din 12 septembrie 2019, prin care nu s-a dat curs cererii de apel.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră este întemeiat și necesită a fi admis din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată recurentului prin intermediul poștei electronice la 23

octombrie 2019 (f.d. 86), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să

certifice momentul recepționării acesteia. Dat fiind faptul că recursul a fost înregistrat

la 05 noiembrie 2019, Colegiul consideră că acesta a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și

să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema

soluționată prin încheierea casată.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că prin încheierea din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Inspectoratul General al Poliției

de Frontieră, pe motiv că nu corespundea cerințelor art. 364 și 365 din Codul de

procedură civilă, fiind acordat părții termen de 10 zile din momentul comunicării

încheierii, pentru a prezenta cererea de apel întocmită în conformitate cu exigențele

Legii. Concomitent, s-a explicat părții apelante, că în caz dacă nu vor fi lichidate

neajunsurile indicate în încheierea sus-numită în termenul acordat, cererea de apel nu

va fi considerată depusă și, împreună cu actele anexate, va fi restituită.

Colegiul constată că încheierea respectivă a fost expediată apelantului prin poșta

electronică la adresa politia.prontiera@border.gov.md la 30 septembrie 2019, ora

16.06 (f.d. 82).

Totodată, potrivit argumentelor din cererea de recurs și înscrisurilor anexate la

2

respectiva cerere, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră nu a recepționat

această încheiere nici prin intermediul poștei electronice, nici la sediul său. De altfel,

la materialele cauzei nu sunt anexate probe din care să rezulte faptul că instanța de

apel ar fi expediat încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de apel prin intermediul

oficiului poștal.

Cu referire la cele menționate, este de reținut că, prin scrisoarea nr. 35/2-6325 a

Șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, adresată

Directorului Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, Serghei

Popovici, a fost solicitată informația cu privire la recepționarea de către recurent la

30 septembrie 2019 prin intermediul poștei electronice pe care o are înregistrată –

politia.froniera@border.gov.md a scrisorii cu încheierea instanței de apel atașată (f.d.

100).

Prin răspunsul nr. 1.4/1017/44-19 din 31 octombrie 2019 a Directorului

Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, Serghei Popovici, i s-a

comunicat recurentului că la 30 septembrie 2019, la adresa de poștă electronică

politia.froniera@border.gov.md nu a fost recepționat nici un mesaj cu subiectul sau

denumirea atașamentului „încheierea Curții de Apel Chișinău emisă în data de 12

septembrie 2019 în cauza civilă la acțiunea IGPF către ÎS „Pulbere” (f.d. 101).

Examinând înscrisurile anexate la materialele cauzei, Colegiul conchide că, la

comunicarea actelor de procedură prin intermediul poștei electronice, instanța de apel

a admis o eroare tehnică la indicarea adresei destinatarului corespondenței, și anume,

în cuvântul „frontiera” s-a indicat greșit litera „p” în loc de „f”, ceea ce a dus la

expedierea încheierii din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău la o altă

adresă decât cea care aparține recurentului și, respectiv, denotă cu certitudine faptul

că recurentul nu a recepționat încheierea menționată.

De altfel, încheierea din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu a fost

publicată pe portalul instanței de apel, acest fapt fiind verificat de către Colegiu

accesând la 12 decembrie 2019, ora 17.16, link-ul https://cac.instante.justice.md/ro/court-

sentences?pdf_content=pulbere&type=Any&apply_filter=1. Din considerentele enumerate,

instanța de recurs consideră întemeiat argumentul recurentului cu privire la faptul că

acesta nu a cunoscut și nu a putut să cunoască despre existența încheierii din 12

septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care nu s-a dat curs cererii de apel.

Analiza situației de fapt și de drept atestă faptul că actul de discreție al instanței

de apel, prin care s-a restituit cererea de apel, este unul neîntemeiat și urmează a fi

casat, cu restituirea spre rejudecare a problemei soluționată prin încheierea casată.

În circumstanțele constatate, Colegiul ajunge la concluzia, că apelantului i-au fost

lezate drepturile procedurale prevăzute de art. 56 din Codul de procedură civilă, fiind

lipsit de posibilitatea de a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și

interesele legitime. Colegiul reiterează, că dreptul de acces la un tribunal constituie

un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție (CEDO,

hot. Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982).

În cazul Airey vs. Irlanda Curtea a arătat că dreptul fiecărei persoane de a avea

acces la justiție se completează cu obligația statului de a facilita accesul. Statul este

ținut să asigure oricărei persoane toate facilitățile rezonabile de drept și de fapt pentru

a accede la instanță. Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră

concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. Imposibilitatea concretă de sesizare a

unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia

de acces la justiție.

3

Este de menționat că, potrivit jurisprudenței CEDO, părților pe dosar le revine

obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la

justiție, însă, totodată, instanța de judecată trebuie să mențină echilibrul între puterea

pe care o deține partea și cea cu care este învestită instanța prin lege, în scopul de a

exclude orice aparență, iar aplicarea dispozițiilor legale să fie în așa fel, încât să evite

aplicarea sancțiunilor procedurale, acolo unde este posibil.

În circumstanțele enunțate și având în vedere faptul că s-a constatat într-o manieră

certă omisiuni judiciare, care au dus la restituirea neîntemeiată a cererii de apel,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a casa integral încheierea din 17 octombrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău la

etapa primirii cererii de apel. La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de

cele menționate și reexaminând cauza să emită o decizie legală și întemeiată,

respectând dreptul părților la un proces echitabil.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b), art. 428 din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

Se casează încheierea din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Inspectoratul General al

Poliției de Frontieră către ÎS ,,PULBERE” privind încasarea penalității, cu remiterea

pricinii spre rejudecare în instanța de apel, la etapa primirii cererii de apel.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Ala Cobăneanu,

Judecătorii Dumitru Mardari,

Svetlana Filincova

4