3ra-64/20 — contestarea actelor administrative, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului moral

3ra-64/20 — contestarea actelor administrative, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-64/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

ÎNCHEIERE

05 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Denis Cornei,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Denis Cornei împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actelor administrative,

restabilirea în funcție și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 01 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Denis Cornei și a fost menținută hotărârea din 08 mai

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 19 februarie 2019, Denis Cornei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor

Interne cu privire la contestarea actelor administrative, restabilirea în funcție și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că până la data de 01 februarie 2019, a

deținut funcția de ofițer superior al unității control al frontierei al sectorului poliției de

frontieră Leușeni-1 al Direcției regionale Vest, inspector superior, din cadrul

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova.

Prin ordinul nr. 118 ps din 01 februarie 2019 emis de IGPF al MAI, a fost dispusă

aplicarea sancțiunii disciplinare „retrogradare în funcție” ofițerului superior al unității

control al frontierei al sectorului poliției de frontieră Leușeni-1 al Direcției regionale

Vest, inspector superior Cornei Denis, pentru atitudinea neconștiincioasă față de

obligațiunile de serviciu. Temei pentru sancționarea disciplinară cu „retrogradare în

funcție” a constituit concluzia anchetei de serviciu din 17 ianuarie 2019.

1

A invocat că deși a solicitat eliberarea copiei materialelor anchetei de serviciu și

rezultatele acesteia, i s-a indicat să depună cerere în acest sens și să aștepte soluționarea

acesteia timp de până la 30 de zile. Astfel, la data de 07 februarie 2019 a înregistrat

cererea privind accesul la materialele anchetei de serviciu la IGPF al MAI al RM, cu nr.

de intrare C-42/19 din 07 februarie 2019.

Consideră că astfel, IGPF al MAI i-a încălcat flagrant dreptul său de a se apăra

împotriva ordinului vădit ilegal prin care a fost retrogradat din funcție. Or, aceste acțiuni

ale pârâtului sunt îndreptate spre a impune omiterea termenului de contestare a ordinului

în instanța de contencios administrativ.

A menționat că potrivit ordinului de sancționare, la 21 decembrie 2018, conform

dispoziției de serviciu de la ora 21:00-06:00 a fost planificat în serviciu la supravegherea

frontierei de stat, în calitate de superior al patrulei la volanul mijlocului de transport de

model VAZ 21214 cu n/î XXXXX, minor al patrulei fiind numit subofițerul superior al

unității de control al frontierei al SPF Leușeni-1 agent principal Andrei Costin. În jurul

orei 21:00 în timpul ieșirii de pe teritoriul subdiviziunii, contrar prevederilor dispoziției

de serviciu, schimbând itinerarul de deplasare s-a oferit de sine stătător să transporte

angajații SPF Leușeni-1 agentul șef Moroz Vasile și agentul șef adjunct Moroz Gheorghe,

în localitatea Calmațui, raionul Hîncești. Astfel, deplasându-se la volanul mijlocului de

transport de model VAZ 21214 cu n/î XXXXX prin localitatea Calmațui, raionul Hîncești

a derapat de pe traseu, tamponându-se într-un grad de metal, în rezultatul căreia a

deteriorat mijlocul de transport.

În consecință, angajatorul a constatat că ar fi ignorat prevederile pct. 7 subpct. 2-5,

8, 9, 16 din Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 cu privire la aprobarea

Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne și prevederile din fișa postului, menționate în ancheta de serviciu.

Reclamantul a susținut că nu este de acord cu ordinul nr. 118 ps din 01 februarie

2019 emis de IGPF al MAI și îl consideră ilegal. Pârâtul nu a explicat prin ce a constatat

o atare gravitate a faptelor comise și gradul de vinovăție, pentru aplicarea unei asemenea

sancțiuni - retrogradare din funcție. Or, în art. 58 alin. (1) din Legea privind funcționarul

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16

decembrie 2016, sunt prevăzute mai multe tipuri de sancțiuni, iar acestea urmează a fi

aplicate în funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție.

În opinia reclamantului, la aplicarea sancțiunii disciplinare contestate, pârâtul nu a

ținut cont de faptul că a avut o activitate anterioară ireproșabilă ca funcționar public cu

statut special, este angajat în cadrul IGPF al MAI încă din 05 noiembrie 2007, prin ordinul

IGPF al MAI nr. 1427/ps din 24 decembrie 2015 i s-a conferit Crucea pentru Serviciu

Impecabil a Departamentului Poliției de Frontieră clasa II, iar pentru performante

deosebite obținute în activitatea profesională la promovarea managementului integrat al

frontierei de stat, spirit creativ și entuziasm manifestat în activitatea profesională pe

parcursul anului 2017, i s-a decernat Diploma de merit al IGPF al MAI al RM.

De asemenea, consideră că pârâtul nu a ținut cont la individualizarea pedepsei de

împrejurările în care a fost săvârșită abaterea disciplinară și de cauza acesteia. Or,

angajatorul urma să țină cont de explicațiile lui date în cadrul anchetei de serviciu, precum

2

și de explicațiile colegilor de serviciu Moroz Vasile și Moroz Gheorghe.

A declarat, cu referire la prevederile art. 59 alin. (5) și 58 alin.(1) din Legea privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din

16 decembrie 2016 și art. 210 alin. (1) din Codul muncii, că sancțiunea disciplinară se

aplică prin ordin, în care se indică în mod obligatoriu temeiurile de fapt și de drept ale

aplicării sancțiunii, termenul în care sancțiunea poate fi contestată și organul în care

sancțiunea poate fi contestată. Potrivit ordinului contestat rezultă că IGPF al MAI a

constatat abaterea disciplinară încă la data de 21 decembrie 2018, fapt confirmat prin

Actul de predare-primire din 15 ianuarie 2019 prin care IGPF al MAI i-a transmis pentru

reparație automobilul de model VAZ 212141 n/m XXXXX care a fost accidentat în

timpul serviciului. La transmiterea mijlocului de transport spre reparație, pârâtul i-a

comunicat că aceasta va fi sancțiunea pentru abaterea disciplinară și că nu va mai urma o

altă sancțiune.

Reclamantul a notat că prin ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră

al MAI al RM nr. 120/ps din 01 februarie 2019 a fost numit în funcția de ofițer, din contul

funcției de Ofițer superior al Unității control al frontierei a Sectorului poliției de frontieră

Leușeni-1 al Direcției regionale Vest, eliberîndu-1 din funcția de Ofițer Superior al

Unității control al frontierei a Sectorului poliției de frontieră Leușeni-1 al Direcției

regionale Vest, în mod de retrogradare în funcție, de pe 1 februarie 2019 (850419), în

temeiul ordinului IGPF nr. 118/ps din 01 februarie 2019.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, a indicat că având în

vedere activitatea sa anterioară în calitate de funcționar public și suferințele psihice

cauzate ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare, consideră că i-a fost cauzat un

prejudiciu moral evaluat în sumă de 10 000 de lei.

A solicitat anularea ordinelor nr. 118 ps și nr. 120/ps din 01 februarie 2019 emise

de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI, restabilirea în funcția de Ofițer

superior al Unității de control al frontierei a Sectorului poliției de frontieră Leușeni-1 al

Direcției regionale Vest, încasarea din contul pârâtului a sumei de 10 000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral și a sumei de 7500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 08 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

depusă de către Denis Cornei a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 01 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Denis Cornei și a fost menținută hotărârea din 08 mai 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că după comiterea

abaterii, angajatorul a dispus efectuarea unei anchete de serviciu, iar la 26 decembrie

2018 s-a inițiat cercetare în cadrul anchetei de serviciu pornite pe faptul accidentului

rutier care a avut loc la data de 21 decembrie 2018 în localitatea Calmațui rnul Hîncești

cu implicarea unității de transport de model VAZ 21214 cu n/î XXXXX al SPF ”Leușeni

- 1” al Direcției regionale Vest. În cadrul anchetei de serviciu, Denis Cornei a dat

explicații și a recunoscut comiterea accidentului în timpul abaterii de la itinerarul de

serviciu, contrar dispoziției de lucru.

De asemenea, instanțele de judecată au stabilit că în aprilie 2018, Denis Cornei a

3

semnat contractul de răspundere materială individuală deplină nr.135/18, prin care și-a

asumat răspunderea materială individuală deplină pentru neasigurarea integrității

valorilor transmise lui de către angajator și s-a obligat să manifeste o atitudine grijulie

față de valorile materiale și/sau resursele bănești transmise angajatului pentru păstrare

sau în alte scopuri și să efectueze acțiunile necesare în vederea prevenirii deteriorării,

dezintegrării sau înrăutățirii parametrilor cantitativ ori calitativi ai valorilor materiale

și/sau a resurselor bănești încredințate. Iar, prin lista efectivului cu privire la instructajul

persoanelor întărite pe unitățile de transport din dotarea SPF Leușeni-1, se confirmă că

inspectorul superior Cornei Denis a fost instructat pe marginea modului de folosire a

unităților de transport din dotarea SPF.

Reieșind din circumstanțele expuse, instanțele ierarhic inferioare au conchis că

ordinele Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI al RM nr. 118 ps din 01

februarie 2019 cu privire la sancționarea disciplinară a lui Cornei Denis și nr. 120/ps din

01 februarie 2019 cu privire la numirea în funcție a lui Cornei Denis, sunt legale și

întemeiate, emise cu respectarea competenței, procedurii și a prevederilor de drept în

fond.

Totodată, instanțele de judecată au considerat că este neîntemeiat argumentul

invocat de către Denis Cornei precum că la momentul transmiterii – recepționării

automobilului accidentat, a fost asigurat de angajator că urmează doar să repare

automobilul și nu va fi supus altei sancțiuni, deoarece este declarativ și lipsit de suport

probator, or, răspunderea materială nu exclude răspunderea disciplinară.

Argumentul reclamantului referitor la proporționalitatea și oportunitatea sancțiunii

disciplinare aplicate prin ordinele contestate, instanțele de judecată l-au reținut ca fiind

neîntemeiat, deoarece autoritatea publică IGPF a decis asupra oportunității și

proporționalității sancțiunii aplicate în mod discreționar, în baza legii, iar instanța

judecătorească este ținută de a verifica doar respectarea rigorilor legii la exercitarea

dreptului discreționar al autorității publice. Iar, argumentul potrivit căruia ordinele

contestate nu au fost motivate, instanțele de judecată l-au apreciat ca fiind eronat, or, din

conținutul ordinelor contestate anexate la materialele cauzei se desprinde cursul logico-

juridic al soluției aplicate.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare au respins argumentul reclamantului,

invocat în temeiul art. 209 din Codul muncii, potrivit căruia sancțiunea disciplinară se

aplică imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de o lună din ziua

constatării ei, deoarece în speță, prioritar urmează a fi aplicate prevederile Statutului

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, conform căruia, în cazul desfășurării anchetei de serviciu, abaterea disciplinară

se consideră constatată în ziua aprobării concluziei (încheierii) privind abaterea admisă,

sancțiunea disciplinară aplicându-se în 30 de zile de la momentul constatării abaterii

disciplinare.

Prin urmare, instanțele de judecată au concluzionat că Inspectoratul General al

Poliției de Frontieră a avut premisele legale pentru sancționarea disciplinară a salariatului

Cornei Denis, or, în ipoteza inacțiunii tragerii la răspundere disciplinară a salariatului

pentru abaterea comisă, ar constitui o neîndeplinire corespunzătoare a atribuțiilor de

4

serviciu de către persoana cu funcție de răspundere a autorității și atrage consecințele

răspunderii deja a acestuia.

La data de 31 octombrie 2019, Denis Cornei a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 01

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 08 mai 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel sau

emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a invocat ilegalitatea și netemeinicia instanței de apel.

A indicat că în ședința de judecată, reprezentantul intimatei a declarat expres la

întrebarea avocatului reclamantului că abaterea disciplinară a fost constatată de

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră la data de 21 decembrie 2018.

Prin urmare, recurentul consideră că a fost sancționat disciplinar prin ordinele din

01 februarie 2019 cu depășirea termenului de o lună din ziua constatării abaterii

disciplinare conform art. 209 alin. (1) din Codul muncii.

A menționat că o altă încălcare flagrantă a legislației muncii constituie dubla

sancționare pentru abaterea disciplinară. Or, a fost sancționat disciplinar prin ambele

ordine nr. 118 ps și nr. 120/ps emise de IGPF la 01 februarie 2019, în baza aceluiași temei

- art. 58 alin. (1) lit. e) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016, precum și cu aceeași

sancțiune disciplinară, necătând la faptul că art. 59 alin. (6) din Legea menționată, pentru

aceeași abatere disciplinară nu se poate aplica mai mult de o sancțiune disciplinară.

A susținut că în cadrul examinării cauzei a fost dovedit pe deplin faptul că IGPF

nu a ținut cont de prevederile legislației la individualizarea sancțiunii disciplinare. Or,

conform art. 59 alin. (5) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, la individualizarea sancțiunii disciplinare se ține seama

de activitatea anterioară a funcționarului public cu statut special, de împrejurările în care

a fost săvârșită abaterea disciplinară, de cauzele, gravitatea și consecințele acesteia, de

gradul de vinovăție, precum și de preocuparea pentru înlăturarea consecințelor faptei

comise. În ordinele contestate nu se regăsește o motivare despre activitatea anterioară a

funcționarului public cu statut special, gravitatea și consecințele acesteia, de gradul de

vinovăție, precum și de preocuparea pentru înlăturarea consecințelor faptei comise.

La data de 12 noiembrie 2019, recursul a fost notificat intimatului Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră al MAI (f.d. 234, 236), cu înștiințarea despre depunerea

referinței.

La data de 09 decembrie 2019, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI

a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

5

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Decizia din 01 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

reprezentantului recurentului Denis Cornei, avocatul Veaceslav Brăteanu la data de 23

octombrie 2019 conform semnăturii pe avizul de recepție (f.d. 189).

Astfel, recursul motivat depus de către Denis Cornei la 31 octombrie 2019, este în

termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

6

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de către Denis Cornei nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv

și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia

ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de către Denis Cornei,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

7

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus

de către Denis Cornei, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Denis Cornei se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

8