3ra-218/19 — încasarea prejudiciului material si moral și a cheltuielilor de judecată

3ra-218/19 — încasarea prejudiciului material si moral și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 3ra-218/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru jud: (A. Cucerescu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău jud: (I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

Î N C H E I E R E

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne

al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Ivanov

împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Inspectoratul

General al Poliției cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, s-

a casat hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea

repărării prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei și în această parte s-a emis o nouă

hotărâre prin care cererea lui Ivan Ivanov împotriva Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliție cu

privire la repararea prejudiciului moral, s-a respins ca neîntemeiată, în rest hotărârea

din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a menținut fără

modificări,

c o n s t a t ă:

La 23 august 2016, Ivan Ivanov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul Ivan Ivanov a invocat că la 11 iulie 2016 a

expediat în adresa Ministerului Afacerilor Interne cerere prealabilă privind repararea

prejudiciului cauzat în timpul serviciului luând în considerare că la 12 iulie 2014 –

13 iulie 2014 s-a aflat la serviciu în grupa operativă la Inspectoratul de Poliție

Ceadâr-Lunga, iar aproximativ la ora 00:40, în scopul stopării intențiilor huliganice

ale lui Serghei Ghenov și Grigorii Ghenov și escortării acestora la Inspectoratul de

Poliție Ceadâr-Lunga cu automobilul de serviciu ,,Skoda Rapid”, cu numărul de

înmatriculare MAI xxxxxx, a fost mușcat în regiunea pieptului de către persoana

reținută Serghei Ghenov.

1

Reclamantul Ivan Ivanov a menționat că în urma acțiunilor ilegale ale

persoanei reținute i-au fost cauzate leziuni corporale ușoare, fapt constatat prin

expertiza medico-legală nr. 181 D din 21 octombrie 2014. Pârâtul Ministerul

Afacerilor Interne nu a efectuat nici o investigație internă și nu i-a reparat prejudiciul

material și moral pe acest caz.

Reclamantul Ivan Ivanov a menționat că răspuns la cererea prealabilă de la

Ministerul Afacerilor Interne nu a primit.

Reclamantul Ivan Ivanov a relatat că la notificarea nr. 3913 din 08 iulie 2016

de la Inspectoratul de Poliție Ceadâr-Lunga a primit răspunsul nr. 7438 din

04 august 2016, precum că conducerea Inspectoratului de Poliție Ceadâr-Lunga nu

a fost informată despre prejudiciul cauzat în timpul serviciului în grupa operativă,

ceea ce contravine cauzelor penale nr. 2xxxxxxxxx și nr. 2xxxxxxxxxx, în care se

conține confirmarea, scrisorile și rapoartele colaboratorilor de poliție prin care a fost

informată conducerea Inspectoratului de Poliție Ceadâr-Lunga despre rănile cauzate

colaboratorului Inspectoratului de Poliție Ceadâr-Lunga, Ivanov Ivan, în timpul

serviciului operativ.

Reclamantul Ivan Ivanov a indicat că la 09 iunie 2016 a înregistrat la

Inspectoratul de Poliției UTA Gagauzia cererea cu nr. 2066 din 09 iunie 2016, prin

care a solicitat eliberarea certificatului de achitare a salariului pentru anii 2013-2016,

la care a primit răspuns cu nr. 1999 din 29 iulie 2016, precum că salariul mediu lunar

la acel moment constituia suma de 5 793, 94 lei.

Reclamantul Ivan Ivanov a solicitat admiterea acțiunii, încasarea de

Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de

17 381, 82 lei și a prejudiciului moral cauzat în mărime de 25 000 lei.

Prin încheierea protocolară din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Inspectoratul

General de Poliție al MAI.

Prin hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de depusă de Ivan Ivanov împotriva

Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Inspectoratul General al

Poliției cu privire la repararea prejudiciului material și moral, s-a încasat de la

Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui Ivan Ivanov prejudiciul material în

mărime de 17 381, 82 lei și prejudiciul moral în mărime de 5 000 lei.

Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, s-a casat hotărârea

din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea reparării

prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei și în această parte s-a emis o nouă hotărâre

prin care cererea lui Ivan Ivanov împotriva Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliție cu

privire la repararea prejudiciului moral, s-a respins ca neîntemeiată, în rest hotărârea

din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a menținut fără

modificări.

În consolidarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că la 12 iulie 2014

– 13 iulie 2014, lui Ivan Ivanov aproximativ la ora 00:40 care se afla la serviciu în

grupa operativă a Inspectoratului de Poliție Ceadâr-Lunga și în scopul stopării

intențiilor huliganice ale lui Ghenov Serghei și Ghenov Grigorii, conducerii acestora

2

la Inspectoratul de Poliție Ceadâr-Lunga, i-au fost aplicate leziuni corporale, fiind

mușcat în regiunea pieptului de către Serghei Ghenov. Conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 181 D din 21 octombrie 2014, lui Ivan Ivanov i-au fost

cauzate leziuni corporale ușoare.

La fel, instanța de apel a mai constatat că la data de 08 iulie 2016, Ivan Ivanov,

s-a adresat cu cerere prealabilă la Ministerul Afacerilor Interne, prin care a solicitat

repararea prejudiciului material și moral.

Instanța de apel a stabilit că din explicațiile reclamantului Ivan Ivanov, rezultă

că în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu lui Ivan Ivanov i-au fost cauzate

leziuni corporale ușoare, fapt constatat prin expertiza medico-legală nr. 181 D din

21 octombrie 2014.

De asemenea, instanța de apel a invocat prevederile art. 61, alin. (4), din Legea

nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului,

în redacția în vigoare la data examinării cauzei, care prevede că în caz de mutilare,

rănire, traumă, contuzie în legătură cu exercițiul funcțiunii, polițistului i se plătește

o indemnizație unică, în dependență de gravitatea mutilării, în următoarele mărimi:

ușoară – 3 salarii lunare, medie – 5 salarii lunare, gravă – 7 salarii lunare.

Instanța de apel consideră că prima instanță a calificat corect acest incident ca

fiind o rănire primită în legătură cu exercițiul funcțiunii, pentru care în corespundere

cu prevederile art. 61 alin. (4) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la

activitatea poliției și statutul polițistului a încasat din contul Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova o indemnizație unică în mărime de trei salarii medii

lunare, pentru rănirea adusă în legătură cu exercitarea funcției produse la data de

12 iulie 2014 – 13 iulie 2014, în sumă de 17 381, 82 (5 793, 94 lei x 3), echivalentă

cu salariul mediu lunar al intimatului Ivan Ivanov.

Instanța de apel a reținut argumentele invocate de Ivan Ivanov în partea

reparării prejudiciului moral, conform art. 90 Codul muncii, care prevede că

repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în plata

obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la

muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această

perioadă, compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului

sau a eliberării din serviciu, consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată,

compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului. Mărimea reparării prejudiciului

moral se determină de către instanța de judecată, ținându-se cont de aprecierea dată

acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al

salariatului.

Reieșind din conținutul normei legale citate mai sus, instanța de apel consideră

că această cerință este una neîntemeiată, or, Ivan Ivanov nu a fost eliberat nelegitim

din funcție. S-a dispus plata indemnizației unice lui Ivan Ivanov, or, intimatul a

beneficiat de o satisfacție echitabilă prin investigarea obiectivă a acțiunilor petrecute

din 12-13 iulie 2014, iar repararea prejudiciului moral nu trebuie să urmărească

scopul unei îmbogățiri nejustificate. Mai mult ca atât, în opinia instanței de apel,

Ivan Ivanov, nu a confirmat în instanță cauzarea prejudicului moral, iar recuperarea

prejudiciului moral în urma comiterii infracțiunii se pune pe seama persoanei

vinovate.

3

Astfel, instanța de apel consideră că prima instanță a aplicat eronat normele

de drept material instanța de apel ajungând la concluzia de a admite apelul declarat

de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a casa parțial hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 aprilie 2018, și în această parte a emite

o nouă hotărâre.

La 02 ianuarie 2019, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii

depuse de Ivan Ivanov.

În motivarea cererii de recurs, recurentul Ministerul Afacerilor Interne, a

indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanței,

le consideră ilegale și neîntemeiate care urmează a fi casate, din motiv că au fost

adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material, instanța nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat

în mod eronat legea.

Recurentul Ministerul Afacerilor Interne a indicat că la 13 iulie 2016, Ivan

Ivanov s-a adresat cu cerere prealabilă Ministerului Afacerilor Interne, prin care a

solicitat achitarea indemnizației unice în mărime de 3 salarii minime, în legătură cu

trauma primită în timpul exercițiul funcției.

Recurentul Ministerul Afacerilor Interne a invocat că în adresa Ministerului

Afacerilor Interne nu au parvenit careva materiale privind inițierea anchetei de

serviciu în legătură cu traumarea angajatului Inspectoratului de Poliție Ceadâr-

Lunga, Ivan Ivanov.

Recurentul Ministerul Afacerilor Interne, a invocat prevederile art. 61 alin. (4)

din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la poliție și statutul polițistului,

în care este stipulat că în caz de mutilare, rănire, traumă, contuzie în legătură cu

exercițiul funcțiunii, polițistului i se plătește o indemnizație unică, în dependență de

gravitatea mutilării.

Recurentul Ministerul Afacerilor Interne, a mai invocat prevederile pct. 20-25

din Regulamentul cu privire la asigurarea de stat obligatorie a unor categorii de

angajați cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

ordinul MAI nr. 337 din 29 octombrie 2013, care prevede că în cazul producerii

rănirilor, traumelor, contuziilor, schilodirilor, maladiilor (afecțiunilor), angajatul

informează în timp de 24 ore de la producerea incidentului șeful nemijlocit sau după

caz conducerea subdiviziunii despre contractarea traumei pentru a fi înregistrat cazul

în modul stabilit. Conducătorul subdiviziunii/ conducătorul nemijlocit al angajatului

care a contractat trauma dispune unui subaltern efectuarea anchetei respective de

serviciu.

Recurentul Ministerul Afacerilor Interne, a mai indicat că în fiecare caz, în

scopul stabilirii circumstanțelor contractării traumelor, acumulării materialelor

necesare, conducătorul subdiviziunii, la caz Inspectoratul de Poliție Ceadâr-Lunga,

dispune efectuarea anchetei de serviciu în baza raportului angajatului traumat sau,

după caz, în baza altor informații despre incident.

Recurentul Ministerul Afacerilor Interne, a menționat că ancheta de serviciu

se desfășoară în termen de 30 zile de la momentul înregistrării cazului și se

4

finalizează cu întocmirea încheierii de serviciu care este semnată de persoanele care

efectuează cercetarea conform competenților atribuțiilor în dependență de locul de

serviciu al angajatului și se aprobă de către Ministrul Afacerilor Interne. Despre

cazul mutilării și circumstanțele în care a fost traumat, Ivanov Ivan a comunicat

angajatorului Inspectoratului de Poliție Ceadâr-Lunga.

Recurentul Ministerul Afacerilor Interne, a menționat că în cazul dat nu au

fost respectate prevederile Regulamentului cu privire la asigurarea de stat obligatorie

a unor categorii de angajați cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, achitarea sumelor de asigurare de stat obligatori, aprobat prin ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 337 din 29 octombrie 2013, referitor la

desfășurarea anchetei de serviciu și întocmirea încheierii, coordonarea cu serviciile

respective și prezentarea spre aprobare către Ministrul Afacerilor Interne.

Recurentul Ministerul Afacerilor Interne, a mai invocat că prin încheierea din

19 august 2016 a Inspectoratului de Poliție Comrat al Inspectoratului General al

Poliției i-a fost refuzată intimatului Ivanov Ivan achitarea indemnizației unice în

mărime de 3 salarii minime, în legătură cu trauma primită în timpul exercițiul

funcției.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată recurentului

Ministerului Afacerilor Interne, la 28 noiembrie 2018, conform scrisorii nr. 11346

(f.d. 210), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește.

Totodată instanța de recurs relevă că decizia contestată a fost publicată pe

portalul instanțelor judecătorești www.instante.justice.md la data de 08 noiembrie

2018.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de către Ministerul Afacerilor Interne, la 02 ianuarie 2019, cu respectarea termenului

indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La 29 ianuarie 2019, în adresa intimatului Ivan Ivanov a fost expediată copia

recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Intimatul Ivan Ivanov nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a

depus referință în termenul stabilit, la cererea de recurs declarată de Ministerul

Afacerilor Interne.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne, în

raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

5

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne

al Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ministerul Afacerilor

Interne se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de

apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

6

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Ivanov

împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Inspectoratul

General al Poliției cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

7