4 — Privind activitatea Curții Supreme de Justiție în anul 2012

4 — Privind activitatea Curții Supreme de Justiție în anul 2012 (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

HOTĂRÎREA PLENULUI

CURȚII SUPREME DE JUSTIȚIE A REPUBLICII MOLDOVA

Privind activitatea Curții Supreme de Justiție în anul 2012

nr. 4 din 21.01.2013

Audiind informațiile prezentate de doamna Svetlana Filincova, președintele

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și domnul Constantin Gurschi,

președintele Colegiului penal, cu privire la activitatea colegiilor respective în anul 2012,

Plenul Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Curtea Supremă de Justiție și-a desfășurat activitatea în conformitate cu atribuțiile

ce îi revin în baza Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiție nr.789-XIII din

26.03.1996, cu prioritățile stabilite în Planul de activitate al Curții Supreme de Justiție

pentru anul 2012, aprobat prin Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.2 din 30

ianuarie 2012, cu Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.1 din 30 ianuarie

2012 privind activitatea CSJ în anul 2011, cu Hotărîrea Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 3 din 30 ianuarie 2012 privind Programul de acordare a asistenței metodice

judecătorilor în chestiunile de aplicare a legislației pentru anul 2012.

În activitatea Plenului și colegiilor Curții Supreme de Justiție în anul 2012, au fost

evidențiate următoarele direcții:

 eficientizarea activității de efectuare a justiției la examinarea recursurilor

ordinare, a recursurilor în anulare și a cererilor de revizuire, în condițiile prevăzute de

lege;

 asigurarea aplicării corecte și uniforme a legislației de către instanțele

judecătorești;

 acordarea asistenței metodice judecătorilor în chestiunile de aplicare a

legislației, perfecționarea formelor și metodelor de acordare a asistenței metodice.

Activitatea Plenului Curții Supreme de Justiție privind unificarea practicii

judiciare

În conformitate cu prevederile art.2 lit.c) și d) din Legea cu privire la Curtea

Supremă de Justiție, Curtea este abilitată să generalizeze practica judiciară, să analizeze

statistica judiciară și să dea explicații din oficiu în chestiunile ce țin de practică

judiciară.

Prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.72-XVI din 28 martie 2008,

Curții Supreme de Justiție i s-a propus să sistematizeze practica judiciară în scopul

aplicării ei uniforme și în concordanță cu jurisprudența CEDO, precum și să adopte

hotărîri explicative în contextul hotărîrilor pronunțate de CEDO cu privire la Republica

Moldova ce vizează deficiențele în examinarea cauzelor de către instanțele judecătorești

naționale.

În vederea realizării sarcinilor ce revin Curții Supreme de Justiție în baza art.2

lit.e) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție, potrivit Planului de activitate

aprobat prin Hotărîrea Plenului CSJ nr.2 din 28.01.2012, toate colegiile au studiat și au

generalizat practica judiciară, inclusiv în lumina hotărîrilor CEDO pronunțate contra

Moldovei în cauzele penale, civile, comerciale și de contencios administrativ.

După solicitarea avizelor de la Parlamentul Republicii Moldova, Academia de

Științe. Procuratura Generală, Ministerul Justiției, Ministerul de Interne ș.a., proiectele

hotărîrilor explicative ale Plenului CSJ elaborate în baza generalizărilor cu tematica

Convenției Europene și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului au fost

dezbătute la Consiliul Științific Consultativ de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție.

Drept urmare, Plenul Curții Supreme de Justiție a adoptat pe parcursul anului

2012 următoarele hotărîri explicative în contextul jurisprudenței CEDO:

privire la practica aplicării de către instanțele de judecată a prevederilor

Capitolului XXXI din Codul de procedură civilă (aplicarea măsurilor de protecție

în cazurile de violență în familie)

Luînd în considerație faptul că practica judiciară de aplicare a prevederilor

Capitolului XXXI din Codul de procedură civilă este neuniformă, hotărîrea

nominalizată a fost adoptată întru asigurarea unei practici corecte și unitare de

soluționare de către instanțele judecătorești a litigiilor privind aplicarea măsurilor de

protecție în cazurile de violență în familie.

Judecarea acestei categorii de pricini urmează să se înfăptuiască pe principiul

asigurării interesului superior al victimei (copii, femei, vîrstnici), consfințit în actele

internaționale fundamentale în domeniul drepturilor omului, asumate ca obligațiuni ale

statului și, la fel, pe principiul toleranței „zero”, adică aplicarea măsurilor de protecție

trebuie să aibă un efect descurajant pentru agresor.

Ținînd cont de jurisprudența CtEDO (hotărîrea din 09.06.2009 în cauza Opuz c.

Turciei, cererea nr. 33401/02) în care a fost notat că „în cazurile de violență domestică,

drepturile agresorului nu pot să ia locul drepturilor victimei la viață și integritatea fizică

și mentală”, instanțele judecătorești vor ține cont de faptul că, deși dreptul de proprietate

al agresorului poate fi violat prin aplicarea măsurii de protecție prevăzute de art. 3184

alin. (2) lit. a) CPC – obligarea de a părăsi temporar locuința comună ori de a sta

departe de locuința victimei, fără a decide asupra modului de proprietate asupra

bunurilor, prioritate au viața și sănătatea victimei.

privind practica judiciară de soluționare de către instanțele judecătorești a

cauzelor referitoare la suspendarea (sistarea și retragerea) licențelor ce vizează

activitatea de întreprinzător

La examinarea acestor litigii, instanțele de judecată vor reține că o licență

constituie un bun în sensul articolului 1 din Primul Protocol adițional la Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale în funcție

de faptul dacă deținătorul licenței are o „speranță rezonabilă și legitimă în privința

valabilității în timp a licenței și a posibilității de a continua să obțină beneficii din

exercitarea unei activități în baza acestei licențe”. Suspendarea licențelor trebuie privită

nu ca o lipsire de proprietate, ci ca o măsură de control a folosirii proprietății.

De asemenea, instanțelor de judecată li s-a atenționat faptul că, potrivit

jurisprudenței CEDO, încetarea valabilității unei licențe, prin care se permitea crearea

unei afaceri, constituie o interferență în dreptul de a se bucura de proprietate, care este

garantat de articolul 1 din Primul Protocol (Pudas v. Suedia, hotărîrea din 27.10.1987,

Tre Tractores Aktiebolag v. Suedia, hotărîrea din 07.07.1989, Rosenzweig and Bonded

Warehouses Ltd. v. Polonia, hotărîrea din 28.07.2005, Bimer SA v. Moldova, hotărîrea

din 10.07.2007 ș. a.).

privire la practica judiciară de aplicare a legislației ce reglementează extrădarea

Scopul hotărîrii explicative a fost interpretarea unitară și în concordanță cu

jurisprudența Curții Europene a normelor procesual-penale cu privire la judecarea

cauzelor de extrădare. În acest sens, Plenul Curții Supreme de Justiție, a dat unele

explicații.

Extrădarea este procedura de predare de către un stat unui alt stat a unui infractor

care se găsește pe teritoriul său, spre a fi tras la răspundere penală sau spre a-și executa

pedeapsa, stabilită printr-un act judecătoresc. În mod obligatoriu, infractorul necesită a

fi anunțat în căutare interstatală sau internațională de către statul căruia urmează a fi

predat infractorul.

Plenul îndrumă judecătorii, la examinarea acestui gen de cauze, să aplice direct

textul Convenției europene și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în

vederea soluționării și examinării uniforme a cauzelor de extrădare:

„La examinarea demersului privind aplicarea sau prelungirea arestului

provizoriu în vederea extrădării persoanei, instanța judecătorească competentă

urmează să țină cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.”

Totodată, Plenul a reiterat în hotărîrea sa că, Curtea Europeană, în cauzele

Chahal contra Marii Britanii (hotărîrea din 15 noiembrie 1996, parag.112), Сопка

contra Belgiei (hotărîrea din 5 februarie 2002 parag.38), John contra Greciei

(hotărîrea din 10 mai 2007, parag.33-36), a menționat că articolul 5 parag.1 lit.f) din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale nu obligă statul să stabilească faptul că detenția persoanei împotriva

căreia este în curs o procedură de extrădare este necesară în scopul de a preveni

comiterea de infracțiuni sau sustragerea de la proceduri, astfel cum prevăd dispozițiile

art.5 parag.1 lit.c) din Convenția europeană. Din acest punct de vedere, protecția

conferită libertății persoanei este inferioară celei instituite de art.5 parag.1 lit.c) din

Convenția europeană. Articolul 5 parag.1 lit.f) permite privarea de libertate a

persoanei pentru simplul motiv că împotriva acesteia este în curs o procedură de

extrădare.”

privire la practica aplicării de către instanțele judecătorești a unor prevederi ale

legislației privind regimul juridic al adopției

În legătură cu adoptarea Legii privind regimul juridic al adopției nr. 99 din

28.05.2010, în vigoare de la 30.01.2011, al cărei obiect de reglementare reprezintă

raporturile juridice privind protecția drepturilor copilului prin adopție, stabilirea

regimului juridic al adopției, cooperarea autorităților administrației publice cu

organizații neguvernamentale pentru a asigura copilului un mediu familial sănătos,

colaborarea internațională în domeniul protecției copilului prin adopție, în scopul

aplicării corecte și uniforme de către instanțele judecătorești a legislației privind regimul

juridic al adopției, Plenul CSJ a ajustat Hotărîrea cu privire la rezultatele generalizării

practicii aplicării legislației de către instanțele judecătorești la examinarea pricinilor

despre încuviințarea adopției ca parte componentă a pricinilor care rezultă din

aplicabilitatea normelor dreptului familiei.

Prin hotărîrea respectivă s-a atras atenția instanțelor judecătorești asupra necesității

soluționării acestor pricini prin prisma principiilor de bază ale adopției, stipulate în art.

3 din Legea privind regimul juridic al adopției, și anume:

- respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale copilului;

- respectarea interesului superior al copilului;

- informarea copilului și luarea în considerare a opiniei acestuia în raport cu vîrsta

și cu gradul lui de maturitate;

- prioritatea adopției naționale față de cea internațională;

- continuitatea în creșterea și în educarea copilului, ținîndu-se cont de originea

etnică, culturală și lingvistică;

- celeritatea în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopției;

- garantarea confidențialității informațiilor obținute în procesul de adopție în ceea

ce privește datele de identificare ale adoptatorului, precum și ale părinților biologici.

De asemenea, s-a atenționat instanțele judecătorești asupra discordanței existente

între art. 287 lit. d), art. 292 alin. (3) CPC și Legea privind regimul juridic al adopției în

privința posibilității schimbării datei de naștere și a locului de naștere a copilului de pînă

la un an, în primul caz legea stipulînd această posibilitate, iar în cel de-al doilea caz

nefiind prevăzută o asemenea posibilitate. Această situație se va soluționa prin prisma

art. 6 alin. (7) din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001, fiind

aplicată norma actului legislativ adoptat ulterior.

Totodată, în hotărîre s-a menționat că, la examinarea cererilor privind încuviințarea

adopției, instanța de judecată se conduce de prevederile Codului de procedură civilă, în

măsura în care Legea privind regimul juridic al adopției nu prevede norme procedurale

speciale.

„Cu privire la practica aplicării de către instanțele judecătorești a legislației

despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile”;

Plenul Curții Supreme de Justiție, în baza art. 2 lit. e) art. 16 lit. c) din Legea cu

privire la Curtea Supremă de Justiție nr. 789 din 26.03.1996 și art. 17 din Codul de

procedură civilă, prin prezenta hotărîre a introdus modificări și completări în hotărîrea

nr. 25 din 28.06.2004.

Totodată, s-a reținut că Legea taxei de stat nr. 1216-XII din 03.12.92, în urma

modificărilor operate prin Legea nr. 90 din 20.05.2010, plafonează cuantumul taxei de

stat astfel: pentru persoanele juridice, aceasta nu va putea depăși suma de 50 000 lei, iar

pentru cele fizice – 25 000 lei. Legislația civilă prevede facilități la plata taxei sub formă

de scutire de taxa de stat și amînare sau eșalonare a plății taxei de stat, acordate în

situațiile și în ordinea stabilită.

Pornind de la principiul respectării dreptului de acces liber la justiție, consfințit de

jurisprudența CEDO, în cadrul soluționării cererilor privind acordarea facilităților la

plata taxei de stat, instanțele judecătorești urmează să examineze cu minuțiozitate

fiecare caz concret pentru a nu admite îngrădirea dreptului persoanei la „un tribunal”,

conducîndu-se la soluționarea acestor cereri atît de normele dreptului național, cît și de

prevederile Convenției și jurisprudenței CEDO.

Totodată, dreptul de acces la un tribunal urmează a fi înțeles ca un drept de acces

concret și efectiv, ceea ce determină instanța de judecată de a supune adresarea oricărei

persoane în justiție cu o restricție pecuniară clară și concretă, evidențiind-o în conținutul

încheierii de contestare a neajunsurilor la adresarea cu un instrument de atac, urmărind

scopul de respectare a echilibrului între necesitatea asigurării bunei administrări în

justiție și proporționalitatea unei astfel de restricții.

la practica aplicării de către instanțele de judecată a unor prevederi ale Legii cu

privire la libertatea de exprimare

Libertatea de exprimare reprezintă unul din fundamentele esențiale ale societății

democratice care asigură dezvoltarea ei și autorealizarea fiecărei persoane (Iladyside

către Regatul Unit, 07.12.19 76, § 49).

În Hotărîrea respectivă, Plenul CSJ a menționat că, la judecarea litigiilor cu

privire la defăimare și respectul vieții private și de familie, instanțele de judecată vor

aplica prevederile art. 8, 10 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale din 04.11.1950 (Convenția Europeană), art. 28,

art. 32 din Constituția Republicii Moldova, prevederile Legii cu privire la libertatea de

exprimare nr. 64 din 23.04.2010, art. 16 Codul civil, a Legii presei nr. 243-XIII din

26.10.1994, precum și alte acte normative naționale sau internaționale tangențiale cu

materia respectivă. De asemenea, instanțele judecătorești naționale vor lua în

considerare, la examinarea cazurilor concrete, jurisprudența CEDO, pentru a oferi

interpretarea adecvată unor texte din dreptul intern, în conformitate cu rigorile

convenționale.

De asemenea, s-a remarcat că, la soluționarea cauzelor, e necesar să se țină cont

de faptul că, în sensul art.10 §2 din Convenția Europeană, art. 32 alin. (2) din

Constituția RM și a art. 3 alin. (3) din Legea cu privire la libertatea de exprimare,

exercitarea acestor libertăți poate fi supusă unor formalități, condiții, restrîngeri sau

sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică,

pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea

ordinii publice și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția

reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informații

confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.

În lumina jurisprudenței CEDO urmează să fie interpretate cele 3 condiții pentru

restrîngerea libertății de exprimare: restrîngerea să fie prevăzută de lege, să urmărească

unul sau mai multe din scopurile indicate în acest aliniat și să fie „necesară într-o

societate democratică”

Se va reține că, restricțiile enumerate trebuie să fie interpretate în mod restrîns, iar

necesitatea lor trebuie să fie motivată convingător, pe lîngă faptul că acestea trebuie să

fie legale și să urmărească un scop legitim. Or, orice hotărîre judecătorească sau act care

limitează libertatea de exprimare trebuie să conțină motive suficient de clare de ce o

asemenea restrîngere este necesară (de exemplu, CEDO, prin hotărîrea din 19.02.1998

pronunțată în cauza Bowman c. Regatul Marii Britanii și al Irlandei de Nord, a apreciat

că restricția prevăzută într-o lege britanică, conform căreia reclamanta trebuia să depună

o sumă de 500 de lire în calitate de garanție, pentru a dispune de posibilitatea distribuirii

de broșuri electorale, constituie o măsură disproporționată în raport cu sintagma

„necesară într-o societate democratică").

Această proporționalitate implică punerea în balanța de apreciere, pe de o parte, a

interesului public protejat și, pe de altă parte, a dreptului la libera exprimare într-o

societate democratică.

la examinarea litigiilor privind repararea prejudiciului moral și material cauzat

persoanelor deținute prin violarea art. 3, 5, 8 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale

Articolul 13 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale stabilește că, orice persoană ale cărei drepturi și libertăți

recunoscute de Convenție au fost încălcate are dreptul să se adreseze efectiv unei

instituții naționale, chiar și atunci cînd încălcarea s-ar datora unor persoane care au

acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.

Obiectivele acestui articol sunt de a „oferi un mijloc prin care persoanele pot

obține compensații la nivel național pentru încălcarea drepturilor lor prevăzute de

Convenție înainte de a pune în mișcare mecanismele internaționale de înaintare a

plîngerilor la Curtea de la Strasbourg” (cauza Kulda c. Poloniei, 2000, § 152).

La judecarea pricinilor privind încasarea prejudiciului moral și material

persoanelor deținute, prin prisma art. 3, 5, 8 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (Convenție), instanțele de judecată

vor aplica prevederile actelor naționale și internaționale.

La examinarea cauzelor în care se invocă violarea prevederilor Convenției, se va

ține cont de jurisprudența Curții Europene atît în ceea ce privește Republica Moldova,

cît și în ceea ce privește alte state. În anexa la această hotărîre au fost menționate toate

tipurile de violări ale art. 3, 5 și 8 din Convenție constatate de către Curtea Europeană în

hotărîrile privind Republica Moldova, pronunțate pînă la 31 decembrie 2010

Examinînd acțiunea privind violarea art. 3, 5 și 8 din Convenție, instanțele

urmează de a stabili dacă a avut loc o violare a Convenției și, în cazul în care se va

constată că a avut loc o violare, se vor acorda compensațiile justificate în cauza

concretă.

modificarea Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție „Cu privire la

practica judecării în cauzele despre încasarea pensiei pentru întreținerea

copiilor și altor membri ai familiei" nr. 9 din 19.12.1994, modificată prin

hotărîrile Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 10 din 22.12.2008, nr.29

din 16.09.2002, nr.38 din 20.12.1999.

Prin urmare, instanțele judecătorești vor ține cont că, încasarea pensiei de

întreținere sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri poate avea loc numai în

cazul în care va fi stabilit că pîrîtul este angajat în cîmpul muncii și dispune de un salariu

și/sau alte venituri stabile. In cazul în care lipsesc date despre locul de muncă a pîrîtului,

despre salariul și veniturile ultimului, sau în cazul în care pe parcursul examinării cauzei

sînt prezentate date cu privire la aceea că pîrîtul nu este încadrat în cîmpul muncii, cu

toate că reclamantul a solicitat încasarea pensiei de întreținere sub forma unei cote din

salariu și/sau alte venituri, instanțele judecătorești urmează să dispună încasarea pensiei

de întreținere pentru copilul minor, conform prevederilor art.76 alin.(l) Codul familiei,

într-o sumă bănească fixă. In acest sens, nu va fi considerat că, la pronunțarea hotărîrii,

instanța judecătorească a depășit limitele pretențiilor înaintate de reclamant, deoarece

pretenția înaintată de reclamant ține de încasarea pensiei de întreținere pentru copilul

minor, iar în conformitate cu art.240 alin.(l) CPC, la deliberarea hotărîrii, instanța

judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre

părți, legea aplicabilă soluționării pricinii și admisibilitatea acțiunii.

Totodată, în cazul în care pe parcursul examinării cauzei va fi stabilit că, încasarea

pensiei de întreținere sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri lezează

substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească poate să stabilească

cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar.

modificarea și completarea hotărîrii Plenului CSJ nr. 38 din 22.11.04 „Cu privire

la aplicarea de către instanțele economice a prevederilor legale ce țin de dizolvarea

agenților economici”, cu modificările ulterioare.

Denumirea hotărîrii a fost substituită prin următoarea „Cu privire la aplicarea

prevederilor legale ce țin de dizolvarea agenților economici.

De asemenea, s-a reținut că, în urma modificărilor operate la art. 35 din CPC,

prin Legea nr. 29/06.03.2012, în vigoare din 13.03.2012, de competența Judecătoriei

Comerciale de Circumscripție vor fi doar pricinile privind dizolvarea persoanelor

juridice.Încetarea activității întreprinzătorilor individuali - persoane fizice, va fi

soluționată de instanțele de drept comun. Hotărîrea de intentare a procedurii de

dizolvare și hotărîrea de lichidare a persoanei juridice sau încetare a activității

întreprinzătorului individual sunt susceptibile de apel.

Instanțele au mai fost atenționate că la 14.03.2013, va intra în vigoare Legea

insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, care instituie și o procedură simplificată a

falimentului. Aceasta se va aplica debitorilor aflați în starea de insolvabilitate, care se

încadrează în una din următoarele categorii:

- întreprinzători individuali și gospodării țărănești (de fermier), titulari ai patentei

de întreprinzător;

- persoane juridice care nu dețin nici un bun în patrimoniul lor ori ale căror bunuri

sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului și nici un creditor sau terț nu se

oferă să avanseze ori să garanteze sumele corespunzătoare;

- societăți comerciale și necomerciale dizolvate anterior formulării cererii

introductive;

- debitori care nu sunt îndreptățiți să beneficieze de procedura de restructurare

prevăzută de Legea insolvabilității. Procedura simplificată a falimentului se va

desfășura în conformitate cu Capitolul IV, Secțiunea a 4-a din Lega insolvabilității nr.

149/29.06.2012.

privire la practica judiciară în cauzele penale referitoare la infracțiunile săvîrșite

prin omor (art.145-148 CP al RM)

În hotărîrea explicativă a Plenului se specifică faptul că generalizarea practicii

judiciare cu privire la cauzele penale referitoare la infracțiunile săvîrșite prin omor a

demonstrat că, în general, instanțele judecătorești aplică corect legislația cu privire la

infracțiunile săvîrșite prin omor, însă nu se respectă întotdeauna cerința legii cu privire

la cercetarea multilaterală, completă și obiectivă a circumstanțelor infracțiunii săvîrșite,

în special privind clarificarea intenției celui vinovat și a motivelor care au stat la baza

săvîrșirii infracțiunii respective.

O altă eroare comisă de instanțele judecătorești se referă la delimitarea

infracțiunii de omor intenționat, de componențele de infracțiuni conexe, în special, de

lipsirea de viață din imprudență (art.149 CP al RM), de vătămarea intenționată gravă a

integrității corporale sau a sănătății, care a provocat decesul victimei (art.151 alin.(4)

CP al RM), precum și la delimitarea tentativei de omor, de cauzarea vătămărilor

intenționate ale integrității corporale sau ale sănătății.

Plenul a menționat că una din deficiențele esențiale cu privire la examinarea

acestor categorii de cauze, la moment, o constituie faptul că numeroase instanțe

judecătorești nu clarifică datele care se referă la persoana vinovatului și la persoana

victimei, precum și la relațiile dintre ele, la comportarea victimei în timpul comiterii

infracțiunii etc. Nu toate instanțele iau măsuri pentru elucidarea cauzelor și condițiilor

care au contribuit la săvîrșirea omorurilor.

Un alt aspect important constatat de Plen a fost faptul că nu în toate cazurile sunt

corectate greșelile comise la examinarea acestor categorii de cauze în ordine de apel și

recurs.

Sub acest aspect, instanțele de judecată trebuie să cerceteze minuțios toate

circumstanțele infracțiunilor săvîrșite prin omor. Concluziile instanței judecătorești cu

privire la vinovăția sau nevinovăția inculpatului, încadrarea infracțiunii săvîrșite și

aplicarea pedepsei urmează să fie motivate în sentință, indicîndu-se probele cercetate.

privire la unele chestiuni ce vizează participarea procurorului la judecarea cauzei

penale

Plenul în hotărîrea explicativă a reținut că instanțele de judecată, în cazul

judecării cauzelor penale cu participarea obligatorie a procurorului, vor ține seamă de

limitele competențelor acestuia, potrivit dispozițiilor legale, precum și de faptul că

procurorul este obligat să aibă un rol activ pe tot parcursul procesului de judecare a

acauzei.

În sensul jurisprudenței CEDO, (Hotărîrea din 19 decembrie 1989 Kamasinski v.

Austria, p. 79), s-a specificat că rechizitoriul joacă un rol crucial în procesul penal și,

din momentul elaborării acestuia, inculpații sunt în mod oficial înștiințați cu privire la

aspectele de fapt și de drept ale acuzațiilor ce li se aduc, cu consemnarea acestui fapt în

documente anexate la dosarul penal de care este responsabil acuzatorul de stat (art. 296

CPP).

În vederea excluderii unei posibile condamnări similare celei din hotărîrea Ghirea

c. Moldovei pronunțate de CEDO la 26.06.2012, în hotărîrea de Plen s-a menționat că,

în cazul cînd procurorul declară peste termen apelul sau recursul, acesta atrage nulitatea

actului efectuat și pierderea dreptului procesual (art. 232 alin. 2, 402 și 422 CPP).

Magistrații fiind atenționați că, în cazul în care instanța de apel/recurs repune din aceste

motive în termen apelul/recursul procurorului participant la proces, se încalcă dreptul la

un proces echitabil al altor participanți la proces în sensul art. 6 din Convenție.

Totodată, s-a remarcat faptul de a se evita cazurile cînd, prin conexare, în instanța

de apel s-ar agrava situația inculpatului (art.6 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale).

În lumina jurisprudenței CEDO, în hotărîrea Plenului este menționat că o instanță

de apel are dreptul incontestabil de a recalifica faptele, însă, această recalificare

urmează să fie compatibilă cu Convenția Europeană, acuzatului trebuie să-i fie acordată

posibilitatea de a-și exercita drepturile sale la apărare în mod concret, efectiv și în timp

util, și numai în cazul cînd acesta o face procurorul care a cerut această modificare în

prima instanță și a concretizat în apel această situație de drept (Cauza Pelissier și Sassi

v. Franța, cererea nr.25444/94) din 25.03.1999, § 62).

Recomandări privind aplicarea legislației

Pe parcursul anului 2012, magistrații urții Supreme de Justiție au elaborat un șir

de recomandări privind aplicarea uniformă a unor prevederi din legislațiea în vigoare:

- Recomandarea nr. 1 privind prezentarea și administrarea înscrisurilor;

- Recomandarea nr. 2 privind termenul de depunere a cererii despre prejudiciul

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești;

- Recomandarea nr. 3 privind aplicabilitatea art.30 al Legii cu privire la statutul

judecătorului, în privința judecătorilor, care la momentul abrogării normei în cauză, nu

erau asigurați cu locuință;

- Recomandarea nr. 4 privind aplicabilitatea Legii privind protecția

consumatorilor în cauzele civile ce vizează litigiile cu privire la darea în exploatare în

termen a imobilelor, inclusiv caselor de locuit, prestarea în termen a serviciilor, etc.

- Recomandarea nr. 5 privind dreptul instanței de judecată să asigure acțiunea

prin suspendarea actului de concediere ca măsură asiguratorie;

- Recomandarea nr. 6 privind satisfacția echitabilă;

- Recomandarea nr. 7 privind cererile despre recunoașterea dreptului de

proprietate de către instanțele de judecată asupra construcțiilor neautorizate;

- Recomandarea nr. 8 privind dreptul instanței de a obliga organul de

autoadministrare publică locală să repartizeze teren (lot de pămînt) pentru construcția

casei individuale;

- Recomandarea nr. 9 privind punerea în aplicare a normelor de procedură civilă;

- Recomandarea nr. 10 privind întoarcerea executării;

- Recomandarea nr. 11 privind examinarea cererilor depuse de S.A.

„TERMOCOM”, SA „Apa-Canal” și SRL „Chișinău-Gaz”;

- Recomandarea nr. 12 privind cuantumul taxei de stat la depunerea cererii de

chemare în judecată în litigiile de reparare a prejudiciului moral;

- Recomandarea nr. 13 privind relația rezonabilă dintre dobînzile practicate pe

piața financiară non-bancară și rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei;

- Recomandarea nr. 14 privind anularea măsurilor de asigurare a acțiunii civile;

- Recomandarea nr. 15 privind dobînda de întîrziere în cazul neexecutării

benevole a hotărîrii judecătorești;

- Recomandarea nr. 16 privind procedura de examinare a cererilor ce țin de

rectificarea actelor stării civile ca urmare a schimbării sexului;

- Recomandarea nr. 17 privind unele aspecte ale practicii judiciare de soluționare

a litigiilor privind stabilirea îndemnizației pentru maternitate;

- Recomandarea nr. 18 privind asigurarea obligatorie de asistență medical;

- Recomandarea nr. 19 privind unele aspecte ale practicii judiciare la examinarea

pricinilor despre plata indemnizațiilor de concediere;

- Recomandarea nr. 20 privind scutirea de taxa de stat în cauzele de contencios

administrativ;

- Recomandarea nr. 21 privind procedura de examinare a cererilor despre

încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor;

- Recomandarea nr. 22 privind unele aspecte ale reprezentării în procesul civil;

- Recomandarea nr. 23 privind unele aspecte ale încasării cheltuielilor de

asistență juridică;

- Recomandarea nr. 24 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.155

din 05.07.2012 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă al

Republicii Moldova;

- Recomandarea nr. 25 privind calitatea pîrîtului în litigiile despre dreptul la

pensie;

- Recomandarea nr. 26 privind imunitatea misiunilor diplomatice;

- Recomandarea nr. 27 privind soluționarea cauzelor penale expediate în

instanțele de judecată de către Ministrul Justiției al Republicii Moldova prin acceptarea

transferului procedurii penale;

- Recomandarea nr. 28 privind unele aspecte ale aplicării Codului de procedură

civilă la examinarea cererilor de recuzare;

- Recomandarea nr. 29 privind judecarea cauzelor penale pe baza probelor

administrate la faza urmăririi penale;

- Recomandarea nr. 30 privind soluționarea cauzelor de înlocuire a amenzii

contravenționale aplicate persoanei fizice de către agentul constatator.

Activitatea Plenului Curții Supreme de Justiție în procesul de

exercitare a actului de justiție

În temeiul art. 452 alin. (1) CPP, Curtea Supremă de Justiție judecă recursurile în

anulare declarate împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor

ordinare de atac.

Potrivit raportului statistic, în anul 2012, în cancelaria Plenului Curții Supreme de

Justiție au parvenit 355 de cauze penale, dintre care au fost examinate 332 cauze în

privința a 357 persoane, inclusiv, cele examinate în procedura de admisibilitate.

Restanța la începutul perioadei de referință o constituia 26 recursuri în anulare și

la sfîrșitul perioadei de referință o constituie 47 recursuri în anulare.

În comparație cu perioada supusă monitorizării, în anii precedenți situația a fost

următoarea:

- în anul 2007 au fost examinate 435 cauze în privința a 465 persoane;

- în anul 2008 au fost examinate 418 cauze în privința a 526 de persoane;

- în anul 2009 au fost examinate 779 de cauze în privința a 955 de persoane;

- în anul 2010 au fost examinate 1167 de cauze în privința a 1313 persoane;

- în anul 2011 au fost examinate 342 de cauze în privința a 387 persoane.

Astfel, în temeiul art.456 Codul de procedură penală, modificat și completat prin

Legea nr.66 din 05.04.2012, în vigoare din 27.10.2012, în perioada raportată, Colegiul

penal, în complet format din 5 judecători, a examinat recursuri în anulare în procedura

de admisibilitate, dispunînd:

- inadmisibilitatea recursului în 332 cauze (93,5%) în privința a 334 de persoane;

- trimiterea recursului pentru judecare Plenului în 23 cauze (6,5%) în privința a 38

de persoane.

În rezultatul judecării recursurilor în anulare, inclusiv a recursurilor rămase în

restanță din anul 2011, Plenul a adoptat următoarele soluții:

- în privința a 6 persoane recursurile au fost respinse;

- în privința a 334 de persoane recursurile au fost respinse ca inadmisibile;

- în privința a 29 de persoane recursurile au fost admise, pronunțîndu-se noi

hotărîri, cu referire la:

▪ reducerea pedepsei fără modificarea calificării - în privința a 4 persoane;

▪ remiterea cauzei la rejudecare - în privința a 15 de persoane.

Prin urmare, Plenul a examinat 16 cauze în privința a 18 persoane privind

reabilitarea persoanelor supuse represiunilor politice în anii 1930, 1940 și începutul

anilor 1950. Restanța la începutul perioadei de referință o constituia 5 recursuri în

anulare, iar la sfîrșitul perioadei de referință, în restanță nu au rămas recursuri

neexaminate.

Sarcina de lucru a judecătorilor Colegiului penal pentru 2012 cu privire la

examinarea dosarelor penale aflate în procedura Plenului este reflectată în tabelul de

mai jos.

Dosare examinate

Nr. Judecătorul

d/o În total Dosare Rezultatul în Plen

examinate trasmise în

Plen

admise respinse

Total 350 23 14 9

Activitatea Colegiilor și subdiviziunilor structurale

ale Curții Supreme de Justiție

COLEGIUL PENAL

Judecarea recursurilor ordinare

În conformitate cu prevederile art. 420 alin. (1) CPP, în secțiunea a I-a, Colegiul

penal examinează recursurile declarate împotriva deciziilor pronunțate de curțile de apel

ca instanțe de apel.

Potrivit datelor statistice, pe parcursul anului 2012, Colegiul penal a examinat în

ordine de recurs ordinar - 1334 de cauze penale în privința a 1624 de persoane, dintre

care 224 de cauze constituiau restanța la începutul perioadei de referință.

Analiza statistică a cauzelor examinate de Colegiul penal pe parcursul a 5 ani

denotă o descreștere a numărului de cauze examinate în ordine de recurs ordinar pînă în

anul 2011, Astfel, situaț ia este următoarea:

- în 2007 - 1312 de cauze penale, în privința a 1674 persoane;

- în 2008 - 1358 de cauze penale, în privința a 1714 persoane;

- în 2009 - 1138 de cauze penale, în privința a 1444 persoane.

- în 2010 - 1101 de cauze penale, în privința a 1328 persoane;

- în 2011 – 1208 de cauze penale, în privința a 1184 persoane.

După care, în anul 2012, se atestă o creștere a numărului cauzelor penale judecate

în recurs ordinar - cu 126 cauze sau cu 9,4% față de anul precedent.

Din numărul total al recursurilor parvenite, au fost declarate:

- de procuror - 600 de recursuri;

- de alte părți - 699 recursuri, dintre care: 627 - de către condamnați, apărătorii lor

sau reprezentanții legali și 72 - de către părțile vătămate, apărătorii lor sau reprezentanții

legali.

Referitor la 2 cauze, procedura de examinare în recurs a fost încetată în legătură

cu scoaterea acestora de pe rol.

Numărul cauzelor nejudecate la sfîrșitul perioadei de referință îl constituie 189

cauze penale.

În urma examinării recursurilor ordinare în 1334 de cauze, în privința a 1630

persoane, în procedura de soluționare a admisibilității în principiu, iar o parte din ele și

în ședințele Colegiului penal lărgit, s-au pronunțat următoarele soluții:

- în privința a 817 persoane (50%), recursurile au fost declarate inadmisibile la

etapa examinării admisibilității în principiu a recursurilor;

- în privința a 284 persoane (17,5%), recursurile au fost respinse la etapa judecării

lor în Colegiul penal lărgit;

- în privința a 529 persoane (32,5%), recursurile au fost admise de către Colegiul

penal lărgit, dintre care:

▪ în privința a 41 de persoane (2,5%), a fost casată decizia instanței de apel și

sentința primei instanțe, respectiv:

► cu achitarea inculpatului - în privința a 1 persoane (0,06%);

► cu încetarea procesului penal - în privința a 11 persoane (0,7%);

► cu pronunțarea unei noi hotărîri - în privința a 29 de persoane (1,76% din

numărul de persoane în privința cărora recursurile au fost admise), respectiv:

- cu modificarea calificării faptei și reducerea pedepsei - în privința a 19 persoane

(1,15%);

- cu reducerea pedepsei fără modificarea calificării - în privința a 9 persoane

(0,5%);

- cu modificarea calificării fără reducerea pedepsei - în privința a 1 persoane

(0,06%);

▪ în privința a 4 persoane (0,25%), au fost casate deciziile instanței de apel parțial,

inclusiv:

► în privința categoriei penitenciarului - referitor la 1 persoană (0,06% din

numărul de persoane în privința cărora recursurile au fost admise);

► în latura civilă - în privința la 3 persoane (0,18% din numărul de persoane în

privința cărora recursurile au fost admise);

▪ în privința a 484 persoane (29,7%), au fost casate integral deciziile instanței de

apel, inclusiv:

- cu menținerea sentinței primei instanțe - în privința a 109 persoane (6,7% din

numărul de persoane în privința cărora recursurile au fost admise);

- cu remiterea cauzei la rejudecare în instanță de apel - în privința a 375 persoane

(23% din numărul de persoane în privința cărora recursurile au fost admise).

Prin urmare, ținînd seama de procentul hotărîrilor casate – 29,7% se constată că,

calitatea înfăptuirii justiției s-a înrăutățit în comparație cu anul precedent (24,6%), iar

rata hotărîrilor casate s-a mărit cu 5,1%.

Sub același aspect, urmează de menționat că pe parcursul anului 2012, au fost

anulate 412 decizii ale instanțelor de apel, ceea ce se prezintă ca o deficiență a actului

de justiție realizat de curțile de apel, în cea mai mare parte fiind casate deciziile Curții

de Apel Chișinău. Comparativ cu anul precedent, în care au fost casate 241 de decizii

ale curților de apel, în anul curent se atestă o creștere considerabilă a acestora.

Judecarea recursurilor declarate împotriva hotărîrilor judecătorești

pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul

În conformitate cu paragraful 2, secțiunea a 2-a, capitolul IV, titlul II din Codul

de procedură penală, în perioada de referință, Colegiul penal al Curții Supreme de

Justiție, pînă la intrarea în vigoare a Legii nr. 66 din 05.04.2012 cu privire la

modificarea și completarea Codului de procedură penală, a examinat recursurile

împotriva sentințelor judecătorești pronunțate de curțile de apel în 13 cauze penale în

privința a 27 de persoane, dintre care:

- în privința a 1 persoane (3,7%), s-a dispus inadmisibilitatea recursului;

- în privința a 7 persoane (26%), recursurile au fost respinse;

- în privința a 19 persoane (70,3%), recursurile au fost admise, dintre care:

▪ în privința a 6 persoane (22,2%), a fost casată decizia instanței de apel,

respectiv:

► cu încetarea procesului penal - în privința a 3 persoane (11,1%);

► cu pronunțarea unei noi hotărîri - în privința a 3 persoane (11,1%), inclusiv:

• cu modificarea calificării faptei și reducerea pedepsei - în privința la 1 persoană

(3,7%);

• cu înăsprirea pedepsei – în privința a 2 persoane (7,4%).

▪ în privința a 13 persoane (48,1%), a fost casată decizia instanței de apel, cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanță de apel, în alt complet de judecată.

Judecarea recursurilor împotriva încheierilor instanțelor de judecată

privind prelungirea măsurii preventive

Potrivit raportului statistic, în perioada de referință, au fost declarate recursuri

împotriva încheierilor instanțelor de judecată privind prelungirea arestului preventiv, în

privința a 22 de persoane, care, prin deciziile Colegiului penal, au fost menținute.

Judecarea recursurilor în anulare

În temeiul art. 452 alin. (1) CPP, Curtea Supremă de Justiție judecă recursurile în

anulare declarate împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor

ordinare de atac.

În perioada raportată, în Colegiul penal au parvenit pentru examinare în ordine de

recurs în anulare - 656 de cauze penale. Restanța la începutul perioadei de referință a

constituit-o 74 de cauze penale, iar la sfîrșitul perioadei de referință - 81 cauze penale.

În total, au fost înregistrate 708 de cauze penale, dintre care au fost judecate 647

de cauze în privința a 242 persoane.

Datele statistice pentru anii precedenți relevă următoarea evoluție:

- în anul 2007 - 912 de cauze penale, în privința a 962 persoane;

- în anul 2008 - 1490 de cauze penale, în privința a 1677 persoane;

- în anul 2009 -1581 de cauze penale, în privința a 1693 persoane;

- în anul 2010 - 952 de cauze penale, în privința a 719 persoane;

- în anul 2011 - 430 de cauze penale, în privința a 160 persoane.

În anul 2012, se atestă o creștere a numărului de cauze penale judecate în recurs

în anulare - cu 217 cauze mai multe față de anul 2011.

Din numărul total de recursurilor parvenite:

- 48 recursuri (7,3%) au fost declarate de către procuror;

- 468 recursuri (71,3%) au fost declarate de către condamnați, apărătorii lor sau

reprezentanții legali;

- 8 recursuri (1,2%) au fost decalarate de către părțile vătămate, apărătorii lor sau

reprezentanții legali.

- 130 recursuri (20%) au fost declarate de către petiționari.

În 15 cauze, procedura de examinare în recurs a fost încetată în legătură cu

scoaterea de pe rol a cauzei.

Potrivit raportului statistic, în anul 2012 au fost examinate recursuri împotriva

sentințelor și deciziilor pronunțate de instanțele judecătorești în privința a 242 de

persoane, dintre care:

- în privința a 207 persoane sau 85,5%, s-a dispus inadmisibilitatea recursului;

- în privința a 10 persoane sau 4,1%, recursurile au fost respinse ca inadmisibile

de către Colegiul penal lărgit;

- în privința a 25 persoane sau 10,3%, recursurile au fost admise, inclusiv:

▪ în privința a 15 persoane (6,2 %), au fost casate sentințele și pronunțate noi

hotărîri, respectiv:

► în privința a 11 persoane (4,54%), a fost încetat procesul penal;

► în privința a 4 persoane (1,65%), s-au pronunțat noi hotărîri, corespunzător:

• cu modificarea calificării faptei și reducerea pedepsei - în privința a 2 persoane

(0,8%);

• cu reducerea pedepsei fără modificarea calificării - în privința a 2 persoane

(0,8%);

▪ în privința a 6 persoane (2,5%), au fost casate deciziile instanțelor de apel, cu

remiterea cauzei în instanță de apel, dintre care:

▪ în privința a 4 persoane (1,6%), a fost menținută hotărîrea primei instanțe.

De asemenea, au fost examinate recursuri împotriva încheierilor instanțelor

judecătorești în privința a 404 persoane, dintre care:

- în privința a 46 de persoane, încheierile au fost casate (11,4%);

- în privința a 1 persoane, încheierile au fost modificate (0,2%);

- în privința a 357 persoane, încheierile au fost menținute (88,4%).

Drept temeiuri pentru casarea hotărîrilor judecătorești au servit următoarele

încălcări ale legislației procesuale penale:

- lipsa citării legale a petiționarului de către instanța de recurs;

- nesoluționarea chestiunii privind posibilitatea examinării plîngerii în lipsa

petiționarului;

- necercetarea în ședință a materialelor cauzei;

- nerespectarea prevederilor art.70 Cod de procedura penală etc.

La același capitol menționăm că pe parcursul anului 2012 au fost examinate și 22

cauze penale privind reabilitarea persoanelor supuse represiunilor politice în anii 1930-

1940 și începutul anilor 1950, în privința a 23 de persoane. Restanța recursurilor la

începutul perioadei de referință o constituia 6 cauze penale de reabilitare, iar la sfîrșitul

acestei perioade - 5 cauze penale.

Comparativ cu perioada raportată din anul precedent, în anul 2012 se atestă că

numărul cererilor de recurs privind reabilitarea persoanelor supuse represiunilor politice

s-a micșorat considerabil, fiind înregistrate cu 52 de cauze mai puțin.

Examinarea cererilor de strămutare, de abținere

și referitoare la conflictele de competență

Pe parcursul anului 2012, pe rolul Colegiului penal au parvenit pentru înregistrare

128 cereri de strămutare, inclusiv referitoare la conflictele de competență dintre

instanțele ierarhic inferioare, fiind examinate 124 cereri, dintre care: 49 cereri au fost

admise (39,5%), 70 cereri au fost respinse (56,45%) și 5 cereri au fost scoase de pe rol

(4%). Restanța la începutul perioadei de referință o constituia 0 cereri, iar la sfîrșitul

perioadei de referință o constituie - 4 cereri.

Cu privire la declarațiile de abținere, în perioada raportată au fost înregistrate și

examinate 91 cereri de abținere, dintre care: 72 au fost admise (79,1%), 16 au fost

respinse (17,6%) și 3 cereri au fost scoase de pe rolul instanței (3,3%). În restanță, atît la

începutul perioadei de referință, cît și la sfîrșitul ei, nu au rămas cereri neexaminate.

Se constată că majoritatea declarațiilor de abținere au parvenit de la curțile de

apel Cahul și Comrat. Temeiurile de declarare a acestor cereri au fost insuficiența de

cadre în instanțele de apel (nu pot fi formate complete de judecată din trei judecători

pentru examinarea cererilor de apel sau de recurs declarate) și, în unele cazuri, relațiile

de rudenie între participanții la proces și judecătorii acestor instanțe. Cu toate acestea,

sunt frecvente situațiile cînd cererile sunt depuse nejustificat și nu corespund normelor

procedurale în vigoare.

În comparație cu anul precedent, numărul cererilor de strămutare, inclusiv a

conflictelor de competență, s-a mărit cu 24 de cereri, iar al declarațiilor de abținere a

rămas constant.

Evoluția sarcinii de lucru în Colegiul penal

Ținînd cont de datele statistice reflectate în secțiunile anterioare și concluzionînd

asupra evoluției sarcinii de lucru în Colegiul penal pentru anul 2012, se constată că în

perioada respectivă de către magistrații Colegiului penal au fost judecate:

- în recurs ordinar - 1332 de cauze penale;

- în recurs extraordinar:

▪ în Colegiul penal - 632 de cauze penale;

▪ în Plenul CSJ - 355 de cauze penale.

Tabela de mai jos reflectă sarcina de lucru a judecătorilor Colegiului penal pentru

anul 2012:

Judecătorii

Colegiului Penal 1ra Inclu- 1re Inclu 1r 1 1r- 1cs 1ac Total

al Curții siv -siv reab. arest

Supreme de în

Justiție C.L C.L

1 2 2a 3 3a 4 5 6 7 8 9

Gurschi C. 54 25 63 16 1 1 17 10 146

Furdui S. 92 49 28 3 1 5 3 129

Adam O. 63 30 46 6 2 1 1 4 9 126

Alerguș C. 109 65 73 11 1 3 2 24 10 222

Arhiliuc I. 116 74 42 9 2 3 3 2 6 174

Bejenaru Iu. 16 9 11 1 1 29

Covalenco E. 117 50 45 10 1 4 1 5 3 176

Diaconu Iu. 125 58 44 9 2 2 2 10 7 192

Gordila N. 106 42 49 3 1 6 4 7 173

Harghel A. 93 33 44 9 1 1 3 4 146

Nicolaev Gh. 123 46 46 5 1 1 2 7 6 186

Popovici T. 95 36 79 9 1 1 17 14 207

Timofti Vl. 124 62 43 5 1 2 2 11 4 187

Ursache P. 99 42 34 9 1 3 1 9 5 152

Clima N. 1 1 1

Fistican E. 1 1 1

TOTAL: 1334 623 647 104 14 23 22 119 88 2247

Astfel, analizînd tabelul de mai sus, comparativ cu anul precedent, se constată o

creștere a volumului de lucru al judecătorilor Colegiului penal - cu 124 cauze penale

examinate în ordine de recurs ordinar și cu 193 cauze penale examinate în ordinea

recursului în anulare.

În continuare, este prezentată informația cu privire la cauzele penale examinate de

magistrații Colegiului penal pe parcursul ultimilor 5 ani.

Anul 1ra 1re 1r 1 1r- 1cs 1ac Total

reab. arest

1 2 3 4 5 6 7 8 9

2012 1334 647 14 23 22 119 88 2247

2011 984 398 7 74 15 104 91 1673

2010 1101 952 5 11 16 55 122 2262

2009 1138 1581 6 52 11 88 127 3037

2008 1358 1496 8 46 - 86 127 3539

Din tabelul de mai sus se constată că, începînd cu 2008 pînă în 2011, volumul de

lucru al judecătorilor Colegiului penal avea o tendință de micșorare, în 2011 cauzele

examinate ajungînd la 1673 cauze, comparativ cu 2008 în care au fost examinate 3539

de cauze penale. Totodată, în anul 2012 se atestă o creștere a volumului de lucru al

magistraților cu 574 de cauze penale.

Volumul de lucru în Colegiul penal a fost în creștere continuă în perioada

anilor 2002-2009, însă odată cu adoptarea Legii nr. 82 din 07.05.2010 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, au fost operate un șir de modificări și

completări în Codul penal, Codul de procedură penală și în articolul II din Legea

nr.277-XVI din 18 decembrie 2008 pentru modificarea și completarea Codului penal al

Republicii Moldova, ceea ce a generat reducerea numărului de dosare examinate în

Colegiul penal în ordinea recursului în anulare.

Colegiu 2002 2004

penal al CP CP 2005 2006 2007 2008 2009 2010

CSJ vechi nou

Recur 843 c 1238 c 1335 c 1358 c 1138 c. 1101 c.

ordinar 225 1100 1531 1689 1714 1444 pers. 1328

pers pers pers pers pers.

Recurs 203 161 c 390 c 912 c 1496 c 1581 c. 952 c.

extraordi 173 pers 517 962 1677 1693 pers. 972 pers.

nar pers pers pers

Plen 20 117 c 253 c 435 c 418 c 779 c. 1167 c.

129 pers 285 465 526 955 ps. 1313 ps.

pers pers pers

Total 478 c. 830 c. 1121 c. 1881 c. 2682 c. 3272 c. 3498 c. 3220 c.

1100 1358 2333 3116 3917 4092 3613

ps pers. pers. pers. pers. pers. pers.

Termenul de judecare a recursurilor

În conformitate cu art.431 Cod de procedură penală, termenul de examinare a

recursurilor nu poate fi mai mare de 3 luni pentru cauzele cu inculpați minori sau

deținuți în stare de arest și nu mai mare de 6 luni pentru celelalte cauze.

În perioada raportată, încălcări de procedură la acest capitol au fost înregistrate în

privința la 10 cauze penale examinate în ordinea recursului ordinar. Cu toate acestea,

menționăm că majoritatea cauzelor penale au fost examinate în termenul prevăzut de

legislația în vigoare.

Potrivit art. 435 alin. (3) Cod de procedură penală, adoptarea deciziei instanței de

recurs și întocmirea acesteia se efectuează în conformitate cu prevederile art. 417 și 418

Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.

În urma adoptării Legii nr. 66 din 05 aprilie 2012 pentru modificarea și

completarea Codului de procedură penală, care a intrat în vigoare la 27 octombrie 2012,

dispozițiile art. 417 și 418 CPP au fost supuse modificării.

Astfel, conform art. 418 alin. (1) CPP, deliberarea și adoptarea deciziei se

efectuează conform prevederilor art. 338 și 339 CPP. Potrivit art. 338 alin. (3) CPP

hotărîrea motivată se pronunță în termen de pînă la 30 de zile. În situații excepționale,

cînd, raportată la complexitatea cauzei, pronunțarea nu poate avea loc în termenul

prevăzut, instanța poate amîna pronunțarea pentru cel mult 15 zile.

Potrivit prevederilor legale, termenul prevăzut pentru redactarea deciziilor și

transmiterea lor în cancelarie a fost respectat de către judecătorii Colegiului penal.

Chestiunea privind necesitatea redactării deciziilor judecătorești în termenele stabilite

de Codul de procedură penală a fost discutată la toate ședințele operative ale Colegiului

penal, judecătorii fiind atenționați asupra respectării acestor prevederi imperative ale

legii.

Reflectarea activității curților de apel prin prisma

soluțiilor pronunțate de Colegiul penal

În conformitate cu prevederile art.414 Cod de procedură penală, verificarea

legalității și temeiniciei hotărîrii atacate ține de competența curților de apel, al doilea

grad de jurisdicție, instanțe care examinează atît aspectele de drept, cît și cele de fapt ale

cauzelor penale. Acestor instanțe le revine atribuția de a continua judecarea fondului și

de a corecta erorile admise de primele instanțe.

Situația privind judecarea cauzelor în ordine de apel pe anul 2012 este reflectată în

următorul tabel:

Curțile de Cauze Nr. de Menți Casate deciziile instanțelor de apel (în persoane)

apel judeca persoane nute

te judeca hotărîri Împreu Cu Cu re În % casării Total

te le jude nă cu menț. miterea total cauze

căto sentința sentinț la reju judecate %

rești I inst. decare

Chișinău 621 775 377 c. 21 c. 56 c. 167 c. 244 c. Cauze39,2 Cauze

cauze persoane 463 p. 28 p. 71 p. 213 p. 312 p. 9% 58,36%

Pers.40,25 Pers.58,5

% %

Bălți 300 383 187 c. 7 c. 18 c. 88 c. 113 c. Cauze37,6 Cauze

cauze persoane 234 p. 11 p. 25 p. 113 p. 149 p. % 28,1%

Pers.38,9 Pers.28,7

% %

Cahul 56 70 35 c. 3 c. 5 c. 13 c. 21 c. Cauze37,5 Cauze5,2

cauze persoane 39 p. 7 p. 7 p. 17 p. 31 p. % %

Pers.44,2 Pers.5,2%

%

Bender 51 54 29 c. 2 c. 3 c. 17 c. 22 c. Cauze43,1 Cauze

cauze persoane 31 p. 2 p. 3 p. 17 p. 23 p. 3% 4,7%

Pers.42,5 Pers. 4%

%

Comrat 36 42 24 c. 2 c. 1 c. 9 c. 12 c. Cauze33,3 Cauze

cauze persoane 29 p. 2 p. 2 p. 9 p. 13 p. % 3,3%

Pers.30,9 Pers. 3,1%

%

În total: 1064 1324 652 c. 35 c. 83 c. 294 c. 412 c. Cauze38,7

cauze persoane 796 p. 50 p. 108 p. 370 p. 528 p. 2%

Pers.39,87

%

Analizînd deciziile curților de apel, putem menționa următoarele erori comise de

acestea la judecarea apelurilor, care au servit drept temei pentru casarea deciziilor de

către Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție:

1) instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30,

31 și 33 CPP - 3 cauze în privința a 6 persoane;

2) judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și a

apărătorului, interpretului și traducătorului, cînd participarea lor era obligatorie potrivit

legii - 4 cauze în privința a 4 persoane;

3) cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei

părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința

instanța despre această imposibilitate - 3 cauză în privința a 3 persoane;

4) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau dispozitivul

hotărîrii redactate nu corespunde cu dispozitivul pronunțat după deliberare - 151 cauze

în privința a 185 persoane;

5) instanța a admis o cale de atac neprevăzută de lege sau apelul a fost introdus

tardiv - 6 cauze în privința a 7 persoane;

6) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre

de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub

învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai

blînde - 6 cauze în privința a 14 persoane;

7) s-au aplicat pedepse în alte limite decît cele prevăzute de lege - 9 cauze în

privința a 13 persoane;

8) faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită - 18 cauze, 39 persoane;

9) ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile cînd legea prevede

altfel - pe 1 cauză în privința la 1 persoană.

Activitatea secției documentare procesuală a cauzelor penale

În perioada 01.01.2012 - 31.12.2012, în secția de documentare procesuală a

cauzelor penale au parvenit în total 2840 de recursuri, dintre care 1231 (43.3%)

recursuri în anulare și 1609 (56,65%) recursuri ordinare, în care se includ - 948 (59%)

recursuri înregistrate la recepție personal și 661 (41%) recursuri parvenite prin poștă.

Din numărul total de recursuri ordinare parvenite:

- 552 recursuri (19,43%) au fost declarate de către procurori;

-455 recursuri (16%) au fost declarate de către avocați în interesele

condamnaților;

- 472 de recursuri (16,6%) au fost declarate de către condamnați și reprezentanții

lor legali;

- 130 de recursuri (4.57%) au fost declarate de către părțile vătămate, părțile

civile, apărătorii și reprezentanții lor legali;

În perioada de referință au fost analizate 1688 recursuri ordinare, dintre care 1678

(99,4%) au fost transmise secției evidență procesuală a Colegiului penal și 10 recursuri

(0,6%) au fost remise pentru perfectare recurenților, în acestea se includ:

- 4 recursuri (0,24%) au fost remise avocaților;

- 6 recursuri (0,36%) au fost remise condamnaților;

Comparativ cu anul precedent, în anul 2012, au parvenit cu 175 de recursuri

ordinare mai multe.

În perioada de referință, în secția de documentare procesuală a cauzelor penale au

parvenit 1231 recursuri în anulare, dintre care 268 recursuri (21,6%) au fost înregistrate

la recepție personal, iar 963 recursuri (78,4%) au parvenit prin poștă.

Din numărul total de recursuri în anulare parvenite pe parcursul anului:

- 46 recursuri au fost depuse de către adjuncții Procurorului General;

- 128 recursuri au fost depuse de către avocați în interesele condamnaților;

- 877 recursuri au fost depuse de către condamnați și reprezentanții lor legali;

- 12 recursuri au fost depuse de către părțile vătămate, apărătorii și reprezentanții

lor legali;

- 174 recursuri au fost depuse de către petiționari;

- 11 recursuri au fost depuse de părinți.

În total, au fost analizate 1378 recursuri în anulare, dintre care:

- 828 recursuri au fost transmise în secția evidență procesuală a Colegiului penal;

- 187 recursuri au fost transmise judecătoriilor după competență;

- 363 recursuri au fost remise părților pentru perfectare.

Astfel, în anul 2012 se atestă o descreștere cu 237 recursuri în anulare parvenite,

comparativ cu anul precedent.

Restanța la începutul perioadei de referință a constituit-o 295 recursuri ordinare și

257 recursuri în anulare, în total - 552 recursuri. La sfîrșitul perioadei de referință,

restanța o constituie 216 recursuri ordinare și 110 recursuri în anulare, în total - 326 de

recursuri.

La acest capitol, totuși menționăm că restanța de 326 recursuri este atît de mare

întrucît majoritatea recursurilor – circa 283 – au parvenit în luna decembrie 2012 și fiind

interpelate, dosarele nu au parvenit în instanță.

Dacă facem o comparație a activității secției de documentare procesuală a

dosarelor penale (recursuri parvenite și înregistrate) cu anii precedenți, începînd cu anul

2004, atunci avem următorul tablou:

Anul Recurs ordinar Recurs în anulare

2004 1090 556

2005 1192 366

2006 2107 701

2007 1993 1441

2008 1962 3321

2009 1674 3980

2010 1529 1217

2011 1434 980

2012 1904 1488

Astfel, potrivit datelor prezentate, secția documentare procesuală a dosarelor

penale s-a confruntat cu o creștere progresivă a recursurilor procesate, ca urmare a

creșterii exponențiale a numărului de persoane ce se adresează în instanță, Astfel, datele

statistice atestă că numărul cererilor procesate este în continuă creștere.

Actele procesuale preparatorii desfășurate de secția de documentare

procesuală a cauzelor penale

Pe parcursul anului 2012, conform datelor statistice, au fost remise pentru

perfectare 373 de cereri în legătură cu faptul că, condamnații nu indică corect data

pronunțării sentinței și deciziei curții de apel, iar în consecință, cauzele penale greșit

sunt solicitate de la instanțele de fond. Totodată, unele instanțe de judecată expediază

alte cauze penale decît cele solicitate.

Motivele remiterii recursurilor ordinare și recursurilor în anulare pentru perfectare

sunt următoarele:

- nu a fost anexată traducerea în limba de stat a recursului;

- nu au fost anexate copii pentru fiecare participant la proces (se referă numai la

avocați);

- nu corespundeau după conținut prevederilor art.430 sau art.455 Cod de

procedură penală, și anume nu conțineau date cu privire la hotărîrea judecătorească

contestată sau se contestau mai multe hotărîri printr-un singur recurs;

- recursurile nu au fost semnate;

- nu s-a indicat instanța de judecată la care se depune recursul sau s-a indicat

greșit instanța;

- nu s-au anexat copiile la cererile de recurs și copiile hotărîrilor judecătorești în

ce privește recursul în anulare.

În cazurile sus-menționate, secția documentare procesuală a dosarelor penale

solicită de la condamnați să prezinte datele necesare, explicîndu-le, totodată, și

prevederile art. 430 și 455 CPP.

Sunt frecvente situațiile în care cauzele parvenite în secția penală nu pot fi

transmise în cancelaria penală pentru înregistrare, din motiv că instanțele de apel nu le-

au expediat condamnaților copiile deciziilor în limba pe care aceștia o cunosc, încălcînd

astfel prevederile art. 16 alin. (4) CPP, dar și din motivul că nu au fost anexate

recipisele care dovedesc faptul expedierii în adresa condamnaților a copiilor deciziilor

în limba pe care aceștia o cunosc. În astfel de cazuri, Curtea Supremă de Justiție

urmează să solicite aceste recipise de la curțile de apel, ceea ce, în consecință, duce la

tergiversarea procedurii de îndeplinire a actelor preparatorii. Or, în perioada raportată,

au fost remise Curții de Apel Chișinău 85 de cauze penale, pentru a fi aplicate

prevederile art. 16 alin. (4) CPP.

În alte situații, recursurile sunt depuse în limba rusă, urmînd a fi transmise în

secția traduceri pentru a fi efectuată traducerea lor, fapt care generează tergiversarea

transmiterii cauzelor penale în cancelaria penală.

Totuși, pînă în prezent, principala dificultate cu care se confruntă secția în

activitatea sa, rămîne a fi neexpedierea, de către unele instanțe de judecată, a dosarelor

penale solicitate, fapt care necesită interpelarea lor repetată.

Or, în secție sunt prezente mai multe cereri de recurs asupra cărora s-au efectuat

interpelări repetate (de 2-3 ori - Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău).

Cu privire la interpelarea dosarelor, în urma efectuării controlului registrului de

evidență a recursurilor parvenite în secție, s-a constatat că activitatea secției la acest

capitol s-a îmbunătățit considerabil în comparație cu perioada supusă monitorizării din

anul precedent. Astfel, interpelările în baza cererilor înregistrate în anul 2012 sunt

întocmite și expediate în judecătorii în termen de 5-10 zile, termen care poate fi apreciat

ca rezonabil.

Activitatea secției penale a Direcției de generalizare a

practicii judiciare și analiză a statisticii judiciare

Potrivit Planului de activitate al Curții Supreme de Justiție pentru anul 2012,

Colegiul penal a efectuat generalizarea practicii judiciare, întocmind note informative

care au fost transmise spre examinare judecătorilor Colegiului penal și Plenului Curții:

- Generalizarea practicii judiciare și analiza statisticii judiciare cu privire la

judecarea apelului și stabilirea erorilor judiciare comise de instanța de apel. Identificarea

erorilor judiciare comise de instanța de apel la rejudecarea cauzelor penale.

- Generalizarea practicii judiciare cu privire la judecarea cauzelor referitoare la

infracțiunea de omor intenționat (art.145 CP) în cazul în care, prin hotărîre definitivă,

faptei săvîrșite i s-a dat o altă încadrare juridică (art.146-151 alin.(4) CP).

- Generalizarea practicii judiciare cu privire la chestiunile ce urmează a fi

soluționate de către instanța de judecată la executarea pedepsei, prevăzute de art.469

alin.(1) pct.11), 14) CPP.

- Generalizarea practicii judiciare cu privire la judecarea recursului în cazul în

care este admis recursul procurorului, casată decizia atacată și dispusă rejudecarea de

către instanța de apel în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

- Generalizarea practicii judiciare pe cauzele în care instanța nu a fost compusă

potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art.30, 31, 33 CPP.

- Analiza erorilor judiciare comise de instanțele de judecată naționale, stabilite și

relevate în cuprinsul hotărîrilor CEDO împotriva Republicii Moldova.

- Nota informativă cu privire la audierea privind efectuarea justiției în Curtea de

Apel Chișinău.

- Nota informativă cu privire la audierea privind efectuarea justiției în Curtea de

Apel Bender.

- Notă informativă privind Hotărîrile CEDO contra Moldovei și bilanțul privind

activitatea Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție în scopul executării Hotărîrii

Parlamentului Republicii Moldova nr. 72-XVI din 28.03.2008.

COLEGIUL CIVIL, COMERCIAL ȘI DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV

Examinarea recursurilor pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul

secțiunea I

În conformitate cu prevederile art. 397 CPC al RM ( exclus prin Legea nr. 155

din 05.07.2012, în vigoare de la 01.12.12), în secțiunea 1, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ a examinat recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate în

primă instanță de curțile de apel (contencios administrativ) și altor hotărîri pentru care

legea nu prevede calea apelului.

Începînd cu 01.12.2012, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

examinează în secțiunea I - recursuri împotriva încheierilor judecătorești.

Ținînd cont de faptul că modificările și completările în Codul de procedură civilă

au intrat în vigoare abia la sfîrșitul perioadei raportate, vom face analiza activității

potrivit legislației în vigoare pe parcursul anului 2012.

În anul 2012, de către Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ în

secțiunea I au fost examinate în total 7427 de cauze, dintre care:

- 2386 cauze în contencios administrativ; (a. 2011-2210 cauze)

- 901 cauze civile (pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul); (anul

2011-1031 cauze)

- 280 cauze comerciale;(anul 2011-421 cauze)

În secțiunea I recursurile au fost înaintate atît împotriva hotărîrilor, cît și

împotriva încheierilor.

 Analiza statistică a cauzelor examinate în contencios administrativ

(recursuri împotriva hotărîrilor) - 1893 recursuri, remarcăm că au fost respinse 1200

recursuri sau 63,39%; au fost admise 693 de recursuri sau 36,60%. În urma admiterii

recursurilor, 682 de hotărîri au fost casate și 11 hotărîri au fost modificate.

Din cele 682 de hotărîri casate:

- în 365 de cauze (53,5%) s-au pronunțat hotărîri noi;

- 301 cauze (44,13%) au fost restituite la rejudecare;

- în 11 cazuri (1,61%) a fost încetat procesul;

- în 5 cazuri (0,73%) s-a dispus scoaterea cererii de pe rol.

La casarea hotărîrilor cu restituirea cauzelor spre rejudecare, drept temei de

casare a servit: în 301 cauze – necercetarea fondului cauzei

În procedura contenciosului administrativ au fost examinate 493 recursuri

împotriva încheierilor, cu 17 recursuri mai puține decît în anul precedent. Din numărul

total al recursurilor împotriva încheierilor, 273 (55,37%) au fost respinse și 220

(44,63%) au fost admise.

În ce privește pricinile examinate în contencios administrativ, remarcăm faptul

că, spre deosebire de anul precedent, s-a mărit numărul recursurilor respinse cu 296.

Totodată, observăm o descreștere neesențială a numărului de hotărîri casate și a

numărului de pricini remise spre rejudecare. Spre deosebire de anul precedent, în 2012

numărul hotărîrilor casate s-a micșorat cu 98, iar numărul pricinilor restituite la

rejudecare –cu 100 cauze.

 În secțiunea I au fost examinate 901 de pricini civile (pentru care nu este

prevăzută calea de atac apelul), inclusiv: 283 recursuri împotriva hotărîrilor și 618

recursuri împotriva încheierilor.

În urma examinării recursurilor împotriva hotărîrilor, 154 de recursuri sau

54,42% au fost respinse, în 116 cauze sau 40,99% hotărîrile contestate au fost casate

(recursuri admise) și în 13 cauze sau 4,59% hotărîrile au fost modificate (recursuri

admise).

În urma admiterii celor 116 de recursuri, în 89 cauze sau 76,73% a fost

pronunțată o hotărîre nouă, 26 cauze sau 22,42 % au fost remise la rejudecare, în 1

cauză sau 0,87% a fost încetat procesul. În cele 26 cauze remise la rejudecare, drept

temei de casare a servit necercetarea fondului cauzei.

În rezultatul examinării celor 618 recursuri declarate împotriva încheierilor, au

fost admise 252 (40,79%) de recursuri, dintre care au fost casate 247 încheieri și 5

încheieri au fost modificate.

În a. 2012, numărul recursurilor declarate în pricinile civile s-a mărit cu 168

cereri (în a. 2011, numărul acestora a constituit 450 recursuri).

Restanța la 01.01.2012 a constituit 117 de cauze, iar la sfîrșitul perioadei de

referință – 193 de cauze.

De asemenea, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ a examinat

în secțiunea I -280 litigii comerciale. La această categorie de dosare, restanța la

începutul perioade raportate a constituit 39 cauze, iar la finele acesteia-82 cauze. Dintre

cele 280 de cauze examinate - 106 recursuri au fost depuse împotriva hotărîrilor și 174

recursuri au fost depuse împotriva încheierilor.

În urma examinării recursurilor în cauzele comerciale declarate împotriva

hotărîrilor (106) - 41 au fost respinse sau 38,67%, 65 recursuri au fost admise sau

61,32%

Dintre cele 65 recursuri admise, în 6 cauze hotărîrile au fost modificate, iar în 59

cauze hotărîrile au fost casate.

Dintre cele 59 hotărîri casate:

- în 12 de cauze (20,34%) s-au pronunțat noi hotărîri;

- 44 cauze (74,57%) au fost restituite la rejudecare;

- în 2 cazuri (3,39%) a fost încetat procesul;

- în 1 caz (1,70%) s-a dispus scoaterea cererii de pe rol.

Drept urmare a examinării recursurilor în cauzele comerciale declarate împotriva

încheierilor (174 recursuri) - în 75 cauze încheierile au fost casate, în 95 cauze

recursurile au fost respinse și 4 încheieri au fost modificate.

În comparație cu anul precedent, numărul litigiilor comerciale examinate în

instanța de recurs s-a micșorat cu 141.

Temeiurile de casare a hotărîrilor

Temeiurile de casare a hotărîrilor primei instanțe au fost următoarele:

- nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea pricinii în fond;

- nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță ca fiind

stabilite;

- concluziile primei instanțe, expuse în hotărîre, sînt în contradicție cu

circumstanțele pricinii;

- au fost încălcate sau aplicate greșit normele de drept material sau normele de

drept procedural;

- hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței generale sau

jurisdicționale.

Examinarea recursurilor declarate împotriva deciziilor instanțelor de apel

Prin Legea nr. 155 din 05.07.2012, în vigoare de la 01.12.12, în secțiunea II,

Colegiul examinează recursuri împotriva actelor de dispoziție ale instanțelor de apel.

În conformitate cu art. 429 alin. (1) CPC al RM (exclus prin Legea nr. 155), pot

fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitate de instanță de apel

(secțiunea a 2-a).

În secțiunea a 2-a, au parvenit 2484 de cauze civile, fiind examinate 2506 de

cauze. Restanța la începutul anului 2012 a constituit 549 de cauze, iar la sfîrșitul

acesteia – 516 cauze.

În urma judecării pricinilor, au fost declarate inadmisibile 1086 de recursuri

(43,33%), au fost respinse 587 de recursuri (23,42%) și au fost admise 833 de recursuri

(33,24%).

În rezultatul admiterii recursurilor (833), în 51 de cauze a fost modificată

hotărîrea instanței de fond, în 422 de cauze (50,66%) au fost casate atît decizia instanței

de apel, cît și hotărîrea primei instanțe, inclusiv:

- în 274 pricini (64,92%) – cu pronunțarea unei noi hotărîri;

- în 136 cauze (32,22%) – cu restituirea pricinii la rejudecare în instanță de fond;

-în 11 cauze (2,60%) – a fost încetată procedura;

-în 1 cauză (0,24%)- cererea a fost scoasă de pe rol

Drept temeiuri de casare a hotărîrilor, cu remiterea pricinii la rejudecare, în cele

136 de cauze au servit:

- necercetarea fondului – în 133 de pricini;

- lipsa citării legale a părților – în 1 cauză;

- lipsa de competență materială sau jurisdicțională - 2 cauze.

În 360 de cauze, a fost casată numai decizia instanței de apel, inclusiv:

- cu menținerea hotărîrii primei instanțe – în 126 de cauze (35%);

- cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanță de apel – în 229 de cauze (63,61

%);

- cu modificarea deciziei – în 5 cauze (1,39%).

În materie comercială, în secțiunea II, pe parcursul perioadei raportate au fost

examinate 245 de cauze. Restanța la începutul perioadei de referință constituia 41 cauze,

iar la finele acesteia - 100 cauze.

În urma judecării pricinilor, au fost declarate inadmisibile 79 de recursuri

(32,24%), au fost respinse 51 de recursuri (20,81%) și au fost admise 115 de recursuri

(46,93%).

În rezultatul admiterii recursurilor (115), în 3 cauze a fost modificată hotărîrea

instanței de fond, în 72 de cauze (62,60 %) au fost casate atît decizia instanței de apel,

cît și hotărîrea primei instanțe, inclusiv:

- în 34 pricini (47,22%) – cu pronunțarea unei noi hotărîri;

- în 29 cauze (40,27%) – cu restituirea pricinii la rejudecare în instanță de fond;

- în 8 cauze (11,11%) – a fost încetată procedura;

- în cauză (1,38%)- cererea a fost scoasă de pe rol

Drept temei de casare a hotărîrilor, cu remiterea pricinii la rejudecare, în cele 29

cauze a servit necercetarea fondului.

În 40 de cauze, a fost casată numai decizia instanței de apel, inclusiv:

- cu menținerea hotărîrii primei instanțe – în 21 de cauze (52,5%);

- cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanță de apel – în 19 de cauze (47,5

%);

Dacă, în anul 2012, în secțiunea a 2-a au parvenit 2789 (atît comerciale, cît și

civile), fiind examinate 2751, în perioada raportată, s-a mărit atît numărul cauzelor

parvenite în comparație cu anul precedent (anul 2011 - 2322 de cauze), cît și a celor

examinate (anul 2011- 2440 de cauze).

Temeiurile de casare a hotărîrilor

Cele mai frecvente temeiuri de casare a deciziilor instanței de apel au fost

următoarele:

- pricina a fost judecată în absența unui participant la proces, căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

- instanța de apel a examinat cererea de apel care nu corespunde prevederilor art.

364 alin. (1) și 365 alin. (1) CPC, încălcînd astfel art.368, 369 CPC;

- instanța de apel a admis schimbarea temeiului acțiunii, încălcînd prevederile

art.372 alin. (3) CPC;

- au fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept material sau procedural.

Examinarea cererilor de revizuire

În perioada analizată, au fost înregistrate 528 cereri, în condițiile în care la

începutul perioadei raportate restanța constituia 98. Prin urmare, la 01.01.2012, numărul

total de cereri privind revizuirea hotărîrilor pronunțate în cauzele civile, comerciale și

de contencios administrativ constituia 626 cereri.

Din numărul total de cereri au fost examinate 531 de cereri (84,82%), dintre care

509 (81,30%) au fost respinse ca fiind inadmisibile și 22 (3,51%) au fost admise.

Restanța la finele perioadei raportate – 84 de pricini.

În comparație cu anul 2011, în anul 2012, numărul cererilor de revizuire

examinate s-a mărit cu 144 cereri (a.2011- 406).

În perioada de referință, numărul cererilor de revizuire admise a crescut

considerabil în raport cu anul precedent: dacă, în anul 2011 au fost admise 10 cereri de

revizuire din cele depuse, apoi, în anul 2012 au fost admise 22 cereri de revizuire.

Temei de admitere a cererilor de revizuire au constituit următoarele situații:

- s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, că unul dintre participanții la

proces sau unul dintre judecători a comis o infracțiune în legătură cu judecarea pricinii;

- au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute petiționarului anterior;

- după emiterea hotărîrii, s-au descoperit înscrisuri probatoare care au fost reținute

de un participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanței într-o împrejurare

ce nu depinde de voința participantului la proces;

- s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești

sau hotărîrea ori decizia unui alt organ care au servit drept temei pentru emiterea

hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere;

- Guvernul Republicii Moldova, reprezentat de Agentul guvernamental, sau

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a inițiat o procedură amiabilă într-o cauză

pendinte împotriva Republicii Moldova, care consideră că prin hotărîrea instanței s-a

încălcat grav un drept prevăzut de Constituția Republicii Moldova sau de Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Examinarea cererilor de strămutare, de abținere și referitoare la conflictele

de competență

Pe parcursul anului 2012, au parvenit 352 de cereri de strămutare, cereri de

abținere și conflicte de competență dintre alte instanțe. La începutul perioadei

raportate, la 01.01.2013, restanța a constituit 1 cauză. La situația din 31.12.2012, au

fost examinate 322 cereri, dintre care 185 au fost admise și 28 au fost restituite fără

examinare. Astfel, la finele perioadei nominalizate, la acest compartiment au rămas

nesoluționate 3 cauze.

Menționăm că, în comparație cu anul precedent, numărul de cauze din această

categorie s-a mărit cu 79 de cauze.

Ca și în anul precedent, majoritatea cererilor de abținere au parvenit de la curțile

de apel Bender, Cahul și Comrat. De cele mai dese ori, drept temeiuri ale acestor cereri

au servit imposibilitatea formării completelor de judecată pentru examinarea cererilor de

apel sau de recurs din motivul insuficienței de cadre în aceste instanțe. În mai puține

cazuri, drept temeiuri ale cererilor respective au constituit relațiile de rudenie sau

prietenie între participanții la proces și judecătorii acestor instanțe.

Termenul de judecare a recursurilor

Rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina circumstanțelor

cauzei, ținînd cont de următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul

reclamantului și al autorităților relevante și importanța cauzei pentru reclamant, ultimul

criteriu nefiind reglementat de legislația națională în vigoare.

În vederea prevenirii încălcării termenului rezonabil, precum și compensării

prejudiciului cauzat în urma încălcării acestuia în procesul de examinare a cauzelor în

instanța de judecată s-a ținut cont de normele Legii privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a

cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanțelor judecătorești.

Reflectarea activității curților de apel prin prisma soluțiilor pronunțate de

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

Situația pe circumscripțiile curților de apel este reflectată în următoarele date

statistice:

Recurs în secțiunea 1

Contencios administrativ

2012/2011

Curtea Examinate Hotărîri Hotărîri Hotărîri Hotărîre Rejudecare Scoaterea

de apel în total menținute modificate casate nouă cererii de

pe rol,

încetate

Chișinău 1735/1540 1086/827 10/16 639/727 340/326 283/379 16/22

Bălți 98/77 65/46 -/- 33/31 19/20 14/11 -/

Bender 12/11 11/3 -/- 1/8 -/4 1/4 -/-

Comrat 32/36 27/25 -/- 5/11 2/4 3/6 -/1

Cahul 16/6 11/3 1/- 4/3 4/2 -/1 -/-

În total 1893/1670 1200/904 11/16 780 356 401 23

Pricini civile

2012/2011

Curtea Examina Hotărîri Hotărîri Hotărîri Hotărîr Rejudecar Scoaterea

de apel te în total menținut modifica casate e nouă e cererii de

e te pe rol,

încetate

Chișinău 278/70 151/35 13/2 114/33 87/13 26/18 1/-

Bălți 1/- 1/- - - - - -

Bender - - - - - - -

Comrat 1/- - - 1/- 1/- - -

Cahul - - - - - -

În total 71 36 2 33 13 18 2

Recurs în secțiunea a 2-a

2012/2011

i n c l u s i v

C ap u e r l t ea de exam D in ec a i t z e i i ii anu D la ec te iz ă u o n e r î r ă e r a c e d u j e ă t u n i ț n e M a e r î r ă t o h e ț n a t s n i i e m ,e t a t e c n Î e p e d e s a o l o r

t o R i r c s

H p

Chișinău 1813/1604 582/579 224/161 270/330 79/86 9/2

Bălți 476/453 136/143 37/29 68/95 29/18 -/1

Bender 86/100 30/46 9/12 10/24 11/10 -/-

Comrat 74/102 25/34 7/8 13/20 4/6 -/-

Cahul 57/63 9/17 2/5 4/11 3/1 1/-

ÎN

2506/2322 782/819 279/215 365/480 126/121 10/3

TOTAL

La acest capitol, ținem să remarcăm că, în perioada de referință, este în

descreștere numărul de hotărîri casate, precum și numărul cauzelor remise spre

rejudecare.

Evoluția sarcinii de lucru în Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ

În anul 2012, activitatea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

a fost marcată de un șir de amendamente legislative.

Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 29 din 6

martie 2012, art. IV, Colegiul economic și Colegiul civil și de contencios administrativ

ale Curții Supreme de Justiție au fost comasate, fiind creat Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

Ulterior, prin Legea nr. 155 din 05.07.2012, în vigoare de la 01.12.12 au fost

operate modificări și completări în Codul de procedură civilă.

Ca efect al Legii respective, începînd cu 01.12.2012, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ examinează în:

 secțiunea I - recursuri împotriva încheierilor judecătorești;

 secțiunea II - recursuri împotriva actelor de dispoziție ale instanțelor de apel.

În anul 2012, pe rolul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

au fost înregistrate 7696 de cauze. În situația în care, la începutul anului precedent,

restanța constituia 1271 de cauze, numărul total al cauzelor aflate în procedura

Colegiului a fost de 8967 de cauze (în anul 2011- 7078 de pricini aflate în procedura

Colegiului).

Sub aspect comparativ, numărul dosarelor înregistrate s-a mărit datorită

comasării celor 2 Colegii nominalizate, precum și datorită numărului de litigii

examinate în baza Legii nr.87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești.

Totodată, a crescut considerabil numărul dosarelor examinate în această perioadă.

În perioada de referință, de către judecătorii Colegiului au fost examinate 7427,

sarcina medie pentru fiecare judecător constituind aproximativ 265 de cauze. Spre

deosebire de anul 2011, (5892 de dosare examinate), observăm că numărul de dosare

examinate s-a mărit cu 1535, însă s-a micșorat sarcina medie pentru fiecare judecător

cu 62 de pricini. În anul 2011, aceasta a constituit 327 dosare, în condițiile în care, în

Colegiu activau, potrivit statului de personal, 21 de judecători, dintre care 3 erau

detașați.

Potrivit statului de personal, în cadrul Colegiului activează 30 de judecători,

dintre care 1 a fost detașat: dl Dumitru Visternicean (membru al CSM). În a doua

jumătate a anului, 2 judecători au demisionat –Natalia Moldovan și Vasile Cherdivară.

Respectiv, pînă la finele anului, Colegiul a activat în lipsa a 3 judecători.

Activitatea secției documentare procesuală a cauzelor civile, comerciale și de

contencios administrativ

În perioada 01.01.2012 – 31.12.2012, au fost înregistrate 5554 de cereri (anul 2011 –

4656 de cereri), dintre care:

 3166 de cereri de recurs în secțiunea II civile;

 440 cereri de recurs în secțiunea II comerciale ;

 38 cereri de recurs în secțiunea II contencios administrativ;

 1133 cereri de recurs secțiunea I civile;

 115 cereri de recurs secțiunea I comerciale

 328 de cereri de revizuire în cauze civile (a. 2011 – 328);

 174 de cereri revizuire în contencios administrativ (a. 2011 – 160);

 53 cereri de revizuire comerciale

 Suplimentar, la cererile de recurs, au fost înregistrate:

 267 de cereri cu privire la suspendarea executării hotărîrii atacate cu recurs în

secțiunea a 2-a, dintre care 167 au fost admise și 69 au fost respinse;

 28 de cereri cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare;

 3 cereri cu privire la ridicarea măsurilor de asigurare;

 492 de cereri cu privire la scutirea de plata taxei de stat, dintre care: 268 au fost

admise, 166 au fost respinse, 45 au fost admise parțial; în 8 cazuri s-a revenit asupra

chestiunii scutirii de plata taxei de stat, în 4 cazuri a fost eșalonată taxa de stat și într-un caz

plata taxei a fost amînată.

Cuantumul taxei de stat încasate de la persoanele fizice și juridice pentru examinarea

cererilor de recurs în perioada anului 2012 a constituie 3 109 646 lei (a. 2011 -1.441.505,40

lei).

În anul de referință au fost înregistrate și cereri cu privire la suspendarea executării

deciziilor împotriva cărora au fost înaintate cereri de revizuire:

- 41 cereri în cauze civile (a. 2011 – 30);

- 9 cereri în contencios administrativ (a. 2010 – 18);

- 17 cereri în recurs în secțiunea 1 (a. 2010 – 21).

Ținem să menționăm că, la începutul perioadei de referință, restanța a constituit 264

cereri (recurs secțiunea II civile - 225 cereri).

La sfîrșitul perioadei raportate, au rămas nesoluționate 374 de cereri (dintre care un

număr mare de cereri nesoluționate au fost - recurs secțiunea II civile - 265cereri , recurs

secțiunea II comerciale - 38 cereri, recurs secțiunea II contencios administrativ-29 cereri).

Activitatea secției civile, comerciale și de contencios administrativ a Direcției

de generalizare a practicii judiciare și analiză a statisticii judiciare

Potrivit Planului de activitate al CSJ pentru anul 2012, aprobat prin Hotărîrea

Plenului CSJ nr. 2 din 30.01.2012, în procesul analizei practicii judiciare, au fost

întocmite proiectele hotărîrilor explicative ale Plenului CSJ, generalizări ale practicii

judiciare, revista semestrială a erorilor comise în procesul activității de înfăptuire a

justiției și note informative, după cum urmează:

 Generalizarea practicii privind temeiurile de declarare a cererilor de revizuire

în instanța de recurs;

 Generalizarea practicii privind aplicarea de către instanțele judecătorești a

legislației la soluționarea litigiilor referitoare la recunoașterea și înregistrarea dreptului

de proprietate asupra imobilelor depuse în ipotecă;

 Generalizarea practicii privind temeiurile restituirii de către instanța de recurs a

pricinilor spre rejudecare (secțiunea 1 și 2);

 Generalizarea practicii cu privire la unele chestiuni referitoare la practica

aplicării de către instanțele judecătorești a legislației la soluționarea litigiilor legate de

schimbarea datei nașterii copilului ca urmare a încuviințării adopției și excluderea

datelor despre tată din actul de naștere în procesul soluționării cererilor privind

decăderea din drepturile părintești;

 Generalizarea practicii privind admisibilitatea recursurilor;

 Generalizarea practicii privind aplicarea de către instanțele de judecată a

prevederilor Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărîrii judecătorești nr. 87 din 24.04.2011 și a prevederilor art. 192

CPC al RM;

 Generalizarea practicii judiciare privind soluționarea de către instanțele

judecătorești a litigiilor referitoare la suspendarea și retragerea licenței ce vizează

activitatea de întreprinzător.

 Generalizarea practicii judiciare privind soluționarea de către instanțele de fond

și apel a cererilor de amînare, eșalonare sau scutire de plata taxei de stat

 Generalizarea practicii judiciare privind examinarea cauzelor referitoare la

leasing;

 Generalizarea practicii judiciare privind aplicarea măsurilor de asigurare a

acțiunii și suspendarea executării hotărîrilor în orice fază a procesului.

 Generalizarea practicii judiciare privind examinarea litigiilor referitoare la

încheierea, modificarea, rezilierea și rezoluțiunea contractelor – (la verificare la

judecătorul raportor);

 Generalizarea practicii judiciare privind soluționarea litigiilor referitoare la

dizolvarea persoanelor juridice;

 Revista erorilor judiciare comise de către instanțele judecătorești la judecarea

pricinilor civile în instanța de apel;

 Notă informatăvă cu privire la unele chestiuni legate de depunerea recursurilor

în conformitate cu prevederile Secțiunii I, Codul de procedură civilă;

 Notă informativă cu privire la încasarea taxei de stat în pricinile civile privind

apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale;

 Notă informativă privind hotărîrile CEDO contra Moldovei în cauzele civile,

comerciale și de contencios administrative;

 Notă informativă cu privire la reprezentarea în instanțele judecătorești;

 Recomandarea Curții Supreme de Justiție referitor la procedura de examinare a

cererilor cu privire la obligarea OSC de a emite decizii privind modificarea, rectificarea

actelor stării civile ca urmare a schimbării sexului.

Activitatea magistraților Curții Supreme de Justiție în

vederea acordării asistenței metodice judecătorilor

În conformitate cu Programul de acordare a asistenței metodice judecătorilor în

chestiunile de aplicare a legislației pentru anul 2012, aprobat prin hotărîrea Plenului CSJ

nr.2 din 28.01.2011 și hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 50/4 din 31

ianuarie 2012, judecătorii CSJ au realizat (cu plecarea în teritoriu) cu judecătorii

instanțelor din circumscripțiile curților de apel seminare zonale, în cadrul cărora a fost

supusă discuției tematica juridică cu privire la erorile judiciare comise de către

instanțele de judecată, inclusiv în contextul hotărîrilor CEDO versus Moldova în

cauzele penale, civile, comerciale și de contencios administrative.

La aceste seminare, au fost analizate încălcările admise de către instanțele

naționale constatate de CEDO în hotărîrile adoptate pe parcursul anului 2012.

În aceeași ordine de idei, în cadrul Institutului Național al Justiției, cu concursul

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, au fost organizate seminare și s-au desfășurat

cursuri de instruire a judecătorilor și procurorilor cu următoarea tematică:

 la 21-22 martie 2012, în cadrul INJ a fost organizat cu suportul Comisiei

Europene și Ministerului Justiției al R. Moldova, Atelierul pentru reforma judiciară;

 la 10-11 mai 2012, în cadrul INJ, în cooperare cu Reprezentanța Înaltului

Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR) din Republica Moldova, a fost

organizat seminarul pentru pregătirea formatorilor, cu genericul „Cadrul juridic

internațional și național în domeniul azilului și apatridei”;

 la 14-15 mai 2012, în incinta INJ a fost organizată, în colaborare cu Fundația

Germană pentru Cooperare Juridică Internațională (IRZ), instruirea judecătorilor în

cadrul seminarului cu genericul „Metodologia pregătirii și predării seminarelor în cadrul

instruirii la distanță”;

 la 15-16 mai și, respectiv, la 17-18 mai 2012, INJ, în colaborare cu Asociația

Judecătorilor și Procuratura Generală, avînd suportul financiar al Consiliului Europei, a

organizat seminarul cu genericul „Metodologia de investigare a plîngerilor de maltratare

și examinarea cauzelor cu privire la maltratare prin prisma jurisprudenței CEDO”;

 la 14-15 iunie 2012, INJ a organizat, în colaborare cu Consiliul Europei, în

cadrul proiectului finanțat de Fondul Fiduciar pentru Drepturile Omului, seminarul

„Eficacitatea remediilor naționale cu privire la durata excesivă a procedurilor judiciare

și de executare”. Scopul seminarului a fost ca judecătorii, procurorii și executorii

judecătorești să discute, în baza unor studii de caz, anumite aspecte ale punerii în

aplicare a legilor din 2011-2012 care au instituit căi de atac interne cu privire la durata

excesivă a procedurilor judiciare și de executare, precum și interpretarea acestora în

conformitate cu cerințele Convenției Europene a Drepturilor Omului.

 la 09 octombrie 2012, s-a desfășurat seminarul cu genericul: Drepturile omului

prevăzute de Convenția de la Aarhus.

 la 10 octombrie 2012, INJ a organizat, pentru judecători și procurori, seminarul

cu tematica: „Jurisprudența CEDO în cazurile contra Moldovei”. În cadrul seminarului

au fost prezentate pe larg următoarele subiecte:

- Efectele hotărîrilor CEDO în ordinea juridică internă a statelor – hotărîri pilot

și hotărîri de precedent;

- Jurisprudența pe marginea drepturilor de natură procedurală: art. 5 (dreptul la

libertate și siguranță) și art. 6 (dreptul la un proces echitabil) – deficiențe identificate de

CEDO;

- Jurisprudența pe marginea drepturilor de natură procedurală: art. 6 (dreptul la

un proces echitabil) – securitatea raporturilor juridice.

- la 6 și 7, cu reluare pe 8 și 9 noiembrie, la INJ a avut loc seminarul cu tematica

„Justiția și mass-media”. Desfășurarea acestui eveniment a fost posibilă grație susținerii

din partea Fundației Germane pentru Cooperare Juridică Internațională (IRZ),

seminarele fiind destinate judecătorilor, formatorilor INJ și jurnaliștilor. Organizatorii

și-au propus ca la aceste training-uri să fie identificate problemele cu care judecătorii

din R. Moldova se confruntă în comunicare cu mass-media și soluționarea acestora,

preluînd, pe cît este posibil, experiența Germaniei, care a fost prezentată de specialiști

aceastei țări.

 la 21-22 noiembrie 2012, a fost organizată masa rotundă, cu contribuția

Misiunii OSCE, BIDDO, Fundația Germană pentru Cooperare Juridică Internațională

(IRZ), cu genericul: „Procedura de evaluare a performanților judecătorilor”

În baza celor expuse, în conformitate cu prevederile articolului 16 din Legea cu

privire la Curtea Supremă de Justiție, Plenul

H O T Ă R Ă Ș T E:

privind activitatea de înfăptuire a justiției pe parcursul anului 2012.

legătură cu actul de justiție, s-a desfășurat în conformitate cu Legea cu privire la Curtea

Supremă de Justiție, Planul de activitate și prioritățile stabilite prin hotărîrile Plenului

adoptate pe parcursul anului 2012.

judecătorii, Direcția de generalizare a practicii judiciare și Direcția legislație vor acorda

o atenție deosebită ajustării practicii judiciare și hotărîrilor explicative la rigorile ce

rezultă din hotărîrile CEDO pronunțate în anul 2012 în privința Republicii Moldova și a

altor state.

vicepreședinților Curții Supreme de Justiție și Șefului Secretariatului CSJ.

publica în Buletinul CSJ și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Președintele

Curții Supreme de Justiție Mihai Poalelungi