1ra-986/13 — 213 lit.b Cod penal

1ra-986/13 — 213 lit.b Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra-986/2013

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

03 decembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Ghenadie Nicolaev,

Judecători – Ion Arhiliuc, Valentina Clevadî, Ion Corolevschi și Ion Druță,

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Pavel Guțan împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2013 în cauza penală în

privința lui

Baxan Vladimir Gheorghe, născut la 28 iunie

1954, originar din s. Călinești, r-nul Fălești,

domiciliat în s. Răuțel, r-nul Fălești;

Date referitoare la termenul de examinare al

cauzei:

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Procurorul –Sergiu Crijanovschi, care a susținut recursul în sensul declarat și

a solicitat admiterea acestuia.

Avocatul Eduard Ceornea, care a solicitat respingerea recursului ordinar

declarat de procuror.

Asupra recursului în cauză, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă :

Gheorghe a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de

art.213 lit.b) Cod penal, în temeiul art. 390 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală,

din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Vladimir pentru faptul că, deținînd funcția de medic obstetrician-ginecolog la SRL

1

“Incomed”, din mun. Bălți, str. Hotinului 37, a încălcat din neglijență metodele de

acordare a asistenței medicale în privința pacientei Lupușor Liliana, în următoarele

circumstanțe:

La 06 octombrie 2004, la ora 1640, cet. Lupușor Liliana, a.n. 1975, a fost

internată staționar în Centrul Medical „Incomed”, din mun. Bălți, cu diagnosticul:

„sterilitate secundară, fără patologii concomitente”.

La 07 octombrie 2004, la ora 0820, de către medicul obstetrician – ginecolog,

Baxan Vladimir, a fost efectuată pacientei Lupușor Liliana laparascopia chirurgicală

adezioliză, salpinogostomie bilaterală. Perioada postoperatorie precoce s-a

complicat la pacientă cu sindromul CID acut, cu hemoragie intra-abdominală,

urmată de șoc hemoragic, depistate peste 6 ore după intervenția chirurgicală, nefiind

efectuată profilaxia pre- și inter-operatorie a hipercoagulării.

La ora 1625, după 6 ore de la intervenția chirurgicală, medicul Baxan Vladimir

a primit decizia de relaparascopie, în cursul căreia nu a fost depistată o sursă de

hemoragie, deși, hemoragia s-a confirmat. Apariția sindromului CID denotă

caracterul lui acut, cu dezvoltare în termeni scurți a fazei de hipocoagulare

decompensate, cu consumul considerabil al factorilor de coagulare și a

trombocitelor, ce a servit drept cauză a hemoragiei intensive urmată de șoc

hemoragic.

Însă, medicul, Baxan Vladimir, a constatat numai ofibrinogenemie - termen

care nu a fost acceptat la etapa dată, deoarece nu reflecta esența modificărilor

multiple ale hemostazei. Astfel, pentru corecția hemostazei, Baxan Vladimir nu a

efectuat tratamentul transfuzional cu plasmă proaspăt congelată în volum de cel

puțin 1,5 litri la prima transfuzie, care trebuia să fie efectuată în jet, la fel acesta nici

nu a administrat cu 2 ore pînă la operație heporină sau heporină cu masă moleculară

mică în asociere cu ciroplasma, intraoperator, cît și în primele ore după operație.

De asemenea, medicul Baxan Vladimir nu a apelat la serviciul AVIASAN

mai devreme, apelînd doar la 08 octombrie 2004, la ora 1530.

Supravegherea clinică și monitorizarea stării sănătății pacientei în perioada

postoperatorie, în documentația medicală, Baxan Vladimir a reflectat-o fragmentar.

Neglijența medicului Baxan Vladimir și erorile de conduită la etapa instalării

sindromului CID acut, faza hipocoagulării cu hemoragie masivă, șoc hemoragic și

insuficiența multiplă de organe toate acestea au dus la decesul, la 09 octombrie

2004, a cet. Lilia Lupușor.

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de

condamnare a inculpatului Baxan Vladimir, conform învinuirii înaintate în baza

art.213 lit.b) Cod penal, la 3 ani închisoare, iar în temeiul art.90 Cod penal,

executarea pedepsei stabilite să fie suspendată condiționat pe un termen de probă de

2 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de 3 ani.

Apelantul a considerat că partea acuzării a prezentat suficiente probe care, în

opinia lui, au confirmat vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate,

care nu au fost apreciate de instanța de fond la justa valoare, și anume: raportul de

constatare medico-legală a cadavrului nr.122 din 10 octombrie 2004 (f.d.96-97,

vol.I), raportul de expertiză medico-legală nr.89 din 15 iulie 2005 (f.d.119-127,

2

vol.I), nota informativă a comisiei de medici specialiști în domeniu (f.d.101-103,

vol.I), precum și actele cauzei.

apelul procurorului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței în cauza

penală în privința lui Baxan Vladimir .

4.1 În argumentarea soluției sale, Colegiului penal a invocat că instanța de

fond, la judecarea cauzei, a examinat sub toate aspectele probele prezentate de părți,

a verificat versiunile înaintate, a făcut o analiză amplă a probelor acumulate în

cauză, apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

lor, iar a tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coraborării lor, și la

adoptarea sentinței, a descris circumstanțele constatate de instanța de judecată, cu

includerea motivelor pentru care instanța a admis unele probe și le-a respins pe

altele, cu enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului.

Totodată, a menționat că argumentele invocate în apel nu și-au găsit

confirmarea, limitîndu-se doar la o expunere a conținutului rechizitoriului, cu

analiza probelor de la urmărirea penală, fără a ține cont de circumstanțele constatate

în cadrul judecării cauzei.

Instanța de apel a reținut că calificarea infracțiunii trebuie să fie întemeiată în

mod obligatoriu pe articole concrete și puncte din acte normative ce conțin regulile

și metodele de acordare a asistenței medicale care se prezumă că au fost încălcate.

Însă, atît în instanța de fond, cît și în instanța de apel, nu au fost prezentate

probe ce ar demonstra care anume obligațiuni, ce țin de domeniul de activitate a

inculpatului, au fost concret neglijate, în urma căror neglijențe s-a produs efectul

respectiv, probe care ar demonstra că anume neglijența lui Baxan Vladimir a dus la

consecințele în cauză.

De asemenea, nu a fost demonstrată legătura cauzală dintre acțiunile

(inacțiunile) neglijente și consecința survenită la pătimita în cauză. Învinuirea adusă

nu conține care reguli, metode, instrucțiuni au fost neglijate de inculpat, astfel

lipsește confirmarea laturii obiective a infracțiunii imputate lui Baxan Vladimir.

solicitat casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanța de

apel din motiv că instanțele de judecată au dat o apreciere unilaterală

circumstanțelor constatate și neîntemeiat au ignorat un șir de probe, care confirmau

vinovăția lui Baxan Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute de art.213 lit.b)

Cod penal.

octombrie 2008, a fost admis recursul declarat de procuror, casată decizia instanței

de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt

complet de judecători din motiv că instanța de apel, încălcînd prevederile art. 414

Cod de procedură penală, nu a supus verificării probele prezentate în sprijinul

învinuirii și cele invocate de procuror în apel, și anume: - raportul de expertiză

medico-legală în comisie nr. 89 din 15 iulie 2005, unde s-a constatat că în practica

clinică, la existența complicațiilor sub formă de hemoragie intra-abdominală, după

laparascopie este indicată laparatomie urgentă (deschiderea cavității peritonale),

pentru stoparea definitivă a hemoragiei. În cazul dat, laparatomia a fost efectuată cu

întîrziere, ce a dus la lungirea perioadei șocului hemoragic, care au rezultat cu

3

schimbări poliorganice, și s-au dovedit a fi ireversibile. Din concluzia raportului de

expertiză medico-legală în comisie nr.98 din 03 iulie 2007 rezultă că, după

intervenția chirurgicală (laparascopie) și manifestările clinice de hemoragie

abdominală, diagnoza nu se scrie în foaia de observație, sunt invitați consultanții și

consultă starea pacientei, dar nu se formulează diagnoza, însă aceasta apare notată în

foaia de observație a bolnavei Lupușor Liliana pentru prima dată la 08 octombrie

2004, la ora 1530.

În documentația medicală nu a fost descrisă necesitatea laparatomiei de

urgență, necesară în asemenea complicații (hemoragia abdominală). Laparatomia

efectuată cu întîrziere a condiționat înrăutățirea stării generale, aprofundarea

sindromului CID a hemoragiei abdominale ceea ce a rezultat cu decesul Lilianei

Lupușor. Gravitatea evoluției manifestărilor CID sindromului și a șocului

hemoragic, favorizată la laparatomia întîrziată, au fost determinate ca fiind cauze

principale ce au generat consecința nefavorabilă – decesul.

fost respins, ca nefondat, apelul declarat de procuror și menținută sentința

Judecătoriei Bălți din 18 martie 2008.

7.1. Instanța de apel a argumentat decizia prin faptul că instanța de fond a

ținut cont de un șir de probe care corespund prevederilor legale, la cercetarea cărora

au avut acces toate părțile în egală măsură și care dovedesc nevinovăția inculpatului,

precum: - declarațiile lui Baxan V. din care a rezultat că acesta a luat toate măsurile

necesare de acordare a unei asistențe medicale competente pacientei Lupușor L.; -

declarațiile martorilor Nedelciuc P., Midcov D., Vasin A., Friptu V., Chele Iu.,

Sajin M. care au menționat că au fost luate toate măsurile necesare pentru a o salva

pe Lupușor L.; - declarațiile medicului-legist Macrițchii S. care a confirmat că în

fișa medicală a pacientei Lupușor L. au fost descrise toate etapele tratamentului și

diagnosticul clinic.

Pacientei i-a fost efectuată o intervenție chirurgicală planificată și obiecții sau

neclarități în raport cu fișa medicală și rezultatele examinării nu s-au constatat.

Toate probele, în opinia instanței de apel, nu prezintă nici o îndoială, fiind

corect admise și puse la baza hotărîrii de achitare.

Totodată, Colegiul penal al Curții de Apel Bălți a considerat că instanța de

fond întemeiat a pus la îndoială și nu a admis ca probe: - declarațiile succesorilor

legali ai părții vătămate Lupușor V. și Sternioală M., care nu sunt specialiști în

domeniul medicinii, sînt rude apropiate ale decedatei Lupușor L., au avut de suferit

moral și care presupun că Baxan Vladimir a comis greșeli la acordarea asistenței

medicale pacientei Lupușor L., însă ei nu au indicat concret care reguli și metode de

acordare a asistenței medicale au fost încălcate de către Baxan V. din neglijență; -

declarațiile martorului Tetercev V., probă la care procurorul a renunțat în cadrul

cercetării judecătorești (f.d.154 verso, vol.II), care a participat la întocmirea

raporturilor de expertiză medico-legală; - nota informativă cu privire la examinarea

cauzei de deces a pacientei Lupușor L., care nu este inclusă în lista probelor anexată

la rechizitoriu, dar în pofida prevederilor art.373 alin.(1) Cod de procedură penală, a

fost cercetată în lipsa propunerii din partea acuzării; - raporturile de expertiză

medico-legală nr. 89 din 15 iulie 2005 și nr. 96 din 13 iulie 2006, care poartă un

caracter contradictoriu, fapt ce pune la îndoială învinuirea formulată inculpatului.

4

Prin urmare, instanța a concluzionat că, din probele expuse, cu certitudine a

rezultat că acordarea asistenței medicale de către inculpat de unul singur nu a fost

însoțită de neglijență, cu încălcarea regulilor și metodelor, iar după apariția

hemoragiei intra-abdominale și evoluției manifestărilor CID, a procedat conform

consultărilor cu medicii de la Centrul Perinatal Bălți, inclusiv de la serviciul

AVIASAN, invitați în scopul verificării stării pacientei și trasării măsurilor de

asistență medicală.

solicitat casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către

acceași instanță, în alt complet de judecători.

Recurentul a invocat că instanța de apel neîntemeiat a susținut motivele

instanței de fond, incorect apreciind probele administrate și neîntemeiat a susținut

sentința de achitare față de Baxan V., aceasta fiind ilegală, neîntemeiată, bazată pe

concluzii contradictorii, ce nu corespund circumstanțelor cauzei, pe cînd expertizele

medico-legale nr.122 din 10 octombrie 2004, nr.89 din 15 iulie 2005, nr.96 din 13

iulie 2006 și nr.98 din 03 iulie 2007, prin care s-a stabilit cauza decesului și legătura

cauzală dintre decesului lui Lupușor L. și acțiunile lui Baxan V., nota informativă

formulată de un consiliu de medici – care au concluzionat că decesul pacientei

Lupușor L. a avut loc în urma șocului hemoragic, a hemoragiei intraabdominale din

suprafața lezată a trompei uterine drepte, din suprafața masivului adirențial a

bazinului mic și din plaga postoperatorie pe fon de coagulopatie cronică de geneză

neclară. Intervenția chirurgicală a fost destul de traumatică și s-a complicat cu

sindromul de coagulare intravasculară deseminată.

Tratamentul transfuzional urma să fie început nu cu masă eritrocitară, dar cu

plasmă proaspăt congelată în volum de cel puțin 1,5 l la prima transfuzie și care

urma să fie efectuată în jet. Lipsită de temei a fost infuzia intravenoasă a acidului

aminocaproic și administrarea vicasolului.

Neraționale au fost transfuziile directe cu colectarea sîngelui pe heparină,

contraindicată în faza de hipercoagulare decompensată și cu un număr mic de

trombocite.

Nu a fost binevenită și administrarea enoxiparinei. Ar fi fost rațional, cu 2 ore

pînă la apariția sindromului CID de administrat heparină sau heparină cu masă

moleculară mică, în asociere cu crioplazmă, intraoperator și în primele ore după

operație.

iulie 2009, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2009 și dispusă rejudecarea

cauzei de către instanța de apel, într-un alt complet de judecători, din motiv că

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

9.1 În argumentarea soluției date, Colegiul penal lărgit a menționat că instanța

de apel prematur a concluzionat despre nevinovăția lui Baxan V., de vreme ce

probele prezentate în sprijinul învinuirii, menționate în cererea de apel, n-au fost

cercetate sub toate aspectele, complet și obiectiv, astfel încălcîndu-se principiul

contradictorialității în procesul penal, stipulat în art.24 Cod de procedură penală,

făcîndu-se o evaluare și o apreciere neconcordantă a probelor prezentate în sprijinul

învinuirii, ce s-a reflectat în soluția pronunțată.

5

Instanța de recurs a concluzionat, ca fiind neconcludente pentru susținerea

soluției de achitare motivele instanțelor judecătorești referitor la faptul că procurorul

nu a invocat legea ori actul normativ neglijat de către Baxan V. la acordarea

ajutorului medical la așa fel de complicări depistate la pacienta Lupușor L., în cazul

cînd, prin concluziile scrise ale specialiștilor și experților în domeniu, s-a

recunoscut că norme speciale pentru asemenea situație survenită la Lupușor L. nu

sunt, însă există o practică clinică, recunoscută în domeniu, cum trebuie să se

procedeze.

Instanța de apel, la rejudecarea cauzei, nu a îndeplinit cerințele acestei norme

de procedură penală și a respins un ansamblu de probe care, în opinia procurorului,

dovedesc vinovăția lui Baxan Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.213 lit.b) Cod penal, și anume actele cauzei precum: nota informativă cu privire

la examinarea cazului de deces a pacientei Lupușor L., formulată de un consiliu de

medici (f.d.101, vol.I), - rapoartele de expertiză medico-legală în comisie nr.89 din

15.07.2005 (f.d.119-127, vol.I) și nr.98 din 03.07.2007 (f.d.31-35 vol.II).

apelul procurorului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței, din motiv că

probele administrate și cercetate în ședința de judecată cu respectarea prevederilor

art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenței, veridicității și coroborării reciproce, au confirmat nevinovăția lui

Baxan Vladimir în comiterea infracțiunii imputate în baza art.213 lit.b) Cod penal;

nici o probă prezentată de acuzatorul de stat nu a indicat nici direct, nici indirect

asupra anumitor fapte privind încălcarea din neglijență a regulilor și metodelor de

acordare a asistenței medicale din partea lui Baxan Vladimir.

prin care, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea hotărîrii instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță, argumentînd că totalitatea probelor administrate au permis de a

confirma că vinovăția inculpatului Baxan Vladimir a fost dovedită integral,

deoarece toate probele prezentate de acuzare sunt coerente, nu conțin oarecare

contraziceri și reciproc se completează una cu alta, pe cînd Curtea de Apel le-a

verificat superficial, concluzionînd pripit și neîntemeiat asupra legalității sentinței

de achitare.

februarie 2011, a fost respins recursul ordinar declarat de procuror împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 aprilie 2010 în cauza lui

Baxan Vladimir Gheorghe ca fiind inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

Serbinov s-a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție

din 22 februarie 2011, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de recurs,

în alt complet de judecători.

Recurentul a invocat faptul că instanța de apel a lăsat fără examinare

argumentele și probele prezentate de partea acuzării, cu toate că acestea au

confirmat vinovăția lui Baxan Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

213 lit.b) Cod penal, însă instanța de apel le-a dat o apreciere incorectă, de aceea

neîntemeiat a conchis asupra legalității sentinței de achitare- concluzie menținută și

6

de instanța de recurs în decizia sa din 22 februarie 2011.

fost admis recursul în anulare declarat de Procurorul General Adjunct, Igor Serbinov,

casată decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 22 februarie

2011 în cauza penală în privința lui Baxan Vladimir Gheorghe, cu remiterea cauzei la

rejudecare în Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, ca instanță de recurs

ordinar, pentru examinarea recursului declarat de către procuror împotriva deciziei

Curții de Apel Bălți din 14 aprilie 2010.

14.1 În motivarea hotărîrii, Plenul Curții Supreme de Justiție a menționat că

instanța de recurs a preluat concluziile instanței de apel fără să recurgă la un examen

propriu cu privire la verificarea legalității hotărîrii atacate pe baza materialului din

dosarul cauzei și fără să răspundă cu argumente la fiecare dintre criticile și mijloacele

de promovare a intereselor procesuale invocate de procuror și reprezentantul legal al

victimei.

La fel, instanța de recurs nu a asigurat desfășurarea unui proces echitabil în

cauza dată, hotărîrea fiind adoptată contrar prevederilor art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, iar

soluția fiind lovită de nulitate, de aceea cauza urmează a fi remisă la rejudecare la

Curtea Supremă de Justiție ca instanță de recurs ordinar, pentru a fi examinat recursul

declarat de procuror împotriva deciziei instanței de apel.

2012, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată total decizia Colegiului

penal al Curții Apel de Bălți din 14 aprilie 2010 în cauza penală în privința lui Baxan

Vladimir Gheorghe și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

15.1 În motivarea deciziei sale, instanța de recurs a menționat faptul că potrivit

părții descriptive a deciziei instanței de apel din 14 aprilie 2010, aceasta nu a corectat

erorilor de drept comise de instanța de fond, nu s-a pronunțat asupra circumstanțelor

constatate prin deciziile Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 28

octombrie 2008 și 07 iulie 2009, reflectate și în hotărîrea Plenului Curții Supreme de

Justiție din 20 decembrie 2012 ignorînd, și prevederile art. 436 alin. (2) Cod de

procedură penală.

2013, a fost respins ca nefondat apelul procurorului declarat împotriva sentinței

Judecătoriei Bălți din 18 martie 2008, cu menținerea acesteia fără modificări.

16.1 În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat faptul că la

judecarea apelului au fost audiați inculpatul, succesorii părții vătămate și martorul

Macrițchii S., au fost verificate probele cercetate la judecarea cauzei în instanța de

fond, însă Colegiul penal a reiterat că nu au fost prezentate probe de vinovăție a

inculpatului și prin urmare, nu există motive de admitere a apelului.

invocînd ca temeiuri de declarare a recursului art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală, solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare.

Recurentul invocă faptul că:

7

-atît instanța de fond cît și cea de apel nu au argumentat din care motiv au

respins rapoartele de expertiză existente la materialele cauzei penale;

- instanța de apel neîntemeiat a susținut motivarea instanței de fond precum că

probele cercetate în ședința judiciară nu au confirmat incontestabil că fapta incriminată

inculpatului a avut loc în realitate și că el a încălcat regulele și metodele de acordare a

asistenței medicale care au cauzat decesul lui Lupușor Liliana.

Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor profesionale de

către lucrătorul medical, încălcarea din neglijență a regulelor și metodelor de acordare

a asistenței medicale constituie o urmare a atitudinii neglijente sau necorespunzătoare

față de ele, care trebuie înțeleasă ca o executare rea, indiferentă, neatentă, fără de

acuratețe, nepăsătoare;

- în hotărîrile instanțelor de fond s-au luat la bază declarațiile medicilor V.

Friptu și Iu. Chelea, însă au fost neglijate alte probe dobîndite în modul stabilit de

legea procesual- penală care servesc la constatarea existenței infracțiunii precum și la

stabilirea împrejurărilor pentru justa soluționare a cauzei ca raportul de expertiză

medico-legală în comisie nr.89 din 15 iulie 2005.

lărgit concluzionează asupra admiterii acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, temeiuri care și-au găsit reflectare în decizia atacată.

Potrivit prevederilor art.436 alin.(1) Cod de procedură penală, procedura de

rejudecare a cauzei, după casarea hotărîrii în recurs, se desfășoară conform regulilor

generale pentru examinarea ei.

Conform alin.(2) al aceluiași articol, pentru instanța de rejudecare, indicațiile

instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămîne cea care a

existat la soluționarea recursului.

Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel, în decizia sa din 20

februarie 2013, concluzionînd asupra menținerii soluției primei instanțe, prin care

„Baxan Vladimir Gheorghe a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii

prevăzute de art.213 lit.b) Cod penal, în temeiul art. 390 alin.(1) pct.1) Cod de

procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”, nu a

îndeplinit indicațiile din hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție din 20 februarie

2012 și cele din decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12

iunie 2012 care, potrivit alin.(2) al art. 436 Cod de procedură penală „sunt obligatorii

în măsura în care situația de fapt rămîne cea care a existat la soluționarea

recursului”.

Astfel, instanța de apel, la examinarea apelului procurorului, nu a argumentat

din care motive a respins probele prezentate de acuzatorul de stat în sprijinul învinuirii,

relevate în cuprinsul apelului acestuia:

- nota informativă cu privire la examinarea cazului de deces a pacientei Liliana

Lupușor, formulată de un consiliu de medici ( f.d. 101 vol.I ), conform căreia,

8

diagnosticul medico-legal stabilit este – șoc hemoragic, hemoragie intraabdominală

din suprafața lezată a trompei uterine drepte, din suprafața masivului aderențial al

bazinului mic și din plaga postoperatorică pe fond de coagulopatie cronică de

geneză neclară.

Comisia medicală a mai stabilit că pentru corecția hemostazei ar fi fost mai

corect (util) de început tratamentul transfuzional nu cu masă eritrocitară, dar cu

plazmă prospăt congelată, în volum de cel puțin 1,5 l la prima transfuzie, care

trebuia să fie efectuată în jet. Lipsită de temei a fost infuzia i/v a acidului

aminocaproic și administrarea vicasolului. Neraționale au fost transfuziile directe cu

colectarea sîngelui pe heparină, contraindicată în faza de hipercoagulare

decompensată și cu un număr mic de trombocite. Nu a fost binevenită și

administrarea enoxiparinei. Ar fi fost rațional, cu 2 ore pînă la apariția sindromului

CID, de administrat heparină sau heparină cu masă moleculară mică, în asociere cu

crioplasmă, intraoperator și în primele ore după operație.

Conform concluziei comisiei medicale date, relaparascopia efectuată cu scop

diagnostic ar fi putut fi lărgită prin laparatomie în scopul precizării sigure a sursei de

hemorogie și posibilii hemostaze chirurgicale, în condițiile corecției transfuzionale a

indiciilor hemostatici.

Totodată s-a menționat și faptul că era cazul de apelat către serviciul

AVIASAN mai devreme;

- declarațiile martorului Cociu Nicolae - medic hematolog, care a relatat că, la

indicația unor medici din Chișinău, instituția medicală SRL „Incomed" a solicitat

concentrat trombocitar, care se face numai la comandă și se utilizează timp de 12

ore, însă din cauza că pacienta deja decedase (peste trei zile), prepararea acestui

preparat medical a fost stopată;

- declarațiile inculpatului Baxan Vladimir, care a recunoscut că prioritar

pacienta urma a fi tratată tranfuzional cu plazmă, însă din cauza lipsei acesteia în

instituția medicală, preparatul dat nu a fost administrat;

- declarațiile părților vătămate Sternioală Maria și Lupușor Victor, care, cu

toate că nu au cunoștințe în domeniul medicinei, coroborează cu alte probe

examinate în cadrul judecării cauzei penale ca: rapoartele de expertiză medico-

legală nr.89 din 15 iulie 2005 și nr.98 din 03 iulie 2007.

Conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 89 din 15

iulie 2005 ( f.d. 119-127 vol. I ) s-a constatat că:

- în practica clinică, la existența complicațiilor sub formă de hemoragie

intraabdominală, după laparascopie este indicată laparatomie urgentă

(deschiderea cavității peritonale) pentru stoparea definitivă a hemoragiei. În

cazul dat laparatomia a fost efectuată cu întîrziere, fapt ce a dus la lungirea

perioadei șocului hemoragic care au rezultat cu schimbări poliorganice, și s-

au dovedit a fi ireversibile.

- instrucții concrete de acordare a ajutorului medical în astfel de cazuri nu

sunt. Însă, medicii acționează conform practicii clinicii create – la stabilirea

diagnozei „hemoragie intraabdominală” imediat trebuie să fie efectuată

laparatomia cu stoparea definitivă a hemoragiei.

Din concluzia raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 98 din 03

iulie 2007 ( f.d. 31-35 vol.II) rezultă că:

9

- după intervenție chirurgicală (laparascopie) și manifestările clinice de

hemoragie abdominală, diagnoza nu se scrie în foaia de observație. Se invită

medici consultanți și se examinează starea pacientei și nu se formulează

diagnoza. Diagnoza s-a notat în foaia de observație a bolnavei Lupușor L.

pentru prima dată la 08 octombie 2004 la ora 15.30.

- În documentația medicală nu se descrie necesitatea laparatomiei de urgență

necesară în asemenea complicații (hemoragia abdominală ).

- Laparatomia efectuată cu întîrziere a condiționat înrăutățirea stării generale,

aprofundarea sindromului CID, a hemoragiei abdominale care au și cauzat

decesul Lilianei Lupușor.

- Gravitatea evoluției manifestărilor sindromului CID și a șocului hemoragic,

favorizată la laparatomia întîrziată, au fost determinate ca fiind principalele

cauze ce au generat consecința nefavorabilă – decesul.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că la examinarea cauzei, instanța de

apel nu a acordat deplină eficiență dispozițiilor art. 2 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale- dreptul la viață,

care este garantat oricărei persoane prin dispozițiile menționate și, în mod

incontestabil, apare ca esențial în sistemul drepturilor fundamentale, întrucît, fără

consacrarea și protejarea efectivă a acestui drept, protecția celorlalte drepturi ar

rămîne fară obiect.

Curtea Europeană a notat preeminența dreptului la viață în calitate de atribut

inalienabil al ființei umane, ce reprezintă valoarea supremă în ierarhia drepturilor

omului (Streletz, Kessler și Krenz c. Germaniei, hotărîre din 22.03.2001, paragraf

92, 94), statele avînd obligația pozitivă de a lua toate măsurile care se impun pentru

protejarea efectivă a acestui drept.

Îndatorirea menționată implică și obligația de a instaura un sistem judiciar

eficace și independent, apt să stabilească cauzele decesului unei persoane care s-a

găsit sub autoritatea organismelor specializate în materie de sănătate, publice sau

private (Powell c. Regatului Unit, hotărîre din 04.05.2000).

În acest sens, CEDO a acordat rudelor victimei statut de victime indirecte,

luînd în considerație legătura personală dintre persoana decedată și reclamantul din

fața instanței europene (McCann și alții c. Regatului Unit, hotărîre din 27.09.1995).

Abordarea superficială a probatoriului în cauză, cît și nemotivarea concluziilor

instanței de apel privind respingerea probelor prezentate de către procuror sunt

contrare principiilor stabilite în jurisprudența instanței europene de contencios al

drepturilor omului, care impun analiza fiecărei probe pertinente speței, precum și a

coraportului dintre toate probele administrate, sub aspectul stabilirii „dincolo de

orice dubii rezonabile", prin raționamente satisfăcătoare și convingătoare a cauzei

decesului (Velikova c. Bulgariei, hotărîre din 18.05.2000).

Prin urmare, la rejudecarea cauzei, dacă instanța de apel va ajunge la concluzia

că învinuirea adusă lui Baxan Vladimir este neclară din motiv că în rechizitoriu,

acuzatorul de stat nu a făcut referire la un careva act cu caracter normativ care

conține regulile sau metodele de acordare a asistenței medicale, ținînd cont de faptul

că elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 213 Cod penal este descris

prin prisma unei dispoziții de blanchetă și în rechizitoriu urma să fie făcută trimitere

10

la actele normative în care sunt prescrise regulile și metodele a căror respectare este

obligatorie la acordarea asistenței medicale (legi, hotărîri, ordine, regulamente

precum și standardele elaborate de către Ministerul Sănătății), atunci instanța de

apel urmează să verifice dacă în acțiunile lui Baxan Vladimir se conțin elementele

infracțiunii prevăzute de art. 149 Cod penal- lipsirea de viață din imprudență.

Din aceste considerente, instanța de apel a admis erori procesuale, care nu pot

fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar deoarece soluționarea acestora

ține de desfășurarea legală a procedurii de judecată în instanța de apel care, conform

art.414 Cod de procedură penală, trebuie să judece apelul procurorului din punct de

vedere al stării de fapt și de drept, deci al legalității și temeinicii sentinței atacate.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel, urmează să țină seama de

motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției

adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414, 419 Cod de procedură penală, să

verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel și să adopte o hotărîre legală și întemeiată, care să

corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, Pavel Guțan.

Casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20

februarie 2013 în cauza penală în privința lui Baxan Vladimir Gheorghe, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de

judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, pronunțată în ședință publică la

data de 24 decembrie 2013.

Președinte Ghenadie Nicolaev

Judecători Ion Arhiliuc

Valentina Clevadî

Ion Corolevschi

Ion Druță

11