3ra-252/25 — privind anularea actului administrativ defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea actului administrativ defavorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-252/25 — privind anularea actului administrativ defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Lucia Jantovan,
în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în
judecată depusă de Lucia Jantovan împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale privind contestarea actului administrativ individual defavorabil,
împotriva deciziei din 28 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care
s-a admis cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale,
s-a casat hotărârea din 12 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani și s-a emis o nouă decizie prin care s-a respins acțiunea de contencios
administrativ,
(Dosarul nr. 3ra-252/25
Nr. PIGD 2-23034165-01-3ra-20052025)
Recursul este vădit neîntemeiat, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un
temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Centru (Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)
04 martie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Lucia Jantovan,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 06 martie 2023 Lucia Jantovan a înaintat acțiunea în contencios
administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind
contestarea actului administrativ individual defavorabil.
În motivarea acțiunii a menționat că Lucia Jantovan activează în cadrul
Casei Naționale de Asigurări Sociale din 18 octombrie 2004, iar, la 23
februarie 2023 de către Casa Națională de Asigurări Sociale a fost emis
Ordinul nr.125p din 23 februarie 2023 „Cu privire la aplicarea sancțiunii
disciplinare dnei Lucia Jantovan, șef adjunct subdiviziune teritorială, CTAS
sect. Rîșcani, mun. Chișinău”, prin care i s-a aplicat sancțiunea disciplinară
sub formă de avertisment.
Cu ordinul menționat supra a susținut că nu este de acord, îl consideră
ilegal și solicită anularea acestuia, pe motiv că în conținutul acestuia
autoritatea publică nu a indicat care puncte din fișa postului, contractul
individual de muncă sau din alte acte normative au fost încălcate de către
reclamantă. Or, în fișa postului nu este menționată obligația acesteia cu
privire la controlul circuitului dosarelor și controlul cu privire la respectarea
termenului privind stabilire a pensiei de dizabilitate. Conform procedurii de
primire și stabilirea prestațiilor sociale, recepționarea/primirea de către
specialiștii a cererilor în Front Office. După primirea cererilor și a actelor
necesare de către șeful Front Office (Valentina Dilion) pachetul de
documente se transmite în baza Registrului electronic de transmitere a
documentelor șefului Back Office (șef Back Office, Lucia Jantovan) potrivit
punctului 16 a Instrucțiuni privind modul de perfectare a dosarelor de pensie
numărul 2A din 09 ianuarie 2017.
A mai menționat că potrivit registrului electronic de transmitere a
documentelor, dosarul cetățeanului Răcilă Serghei nu a fost transmis în Back
Office, motiv din care reclamanta nu putea să controleze circuitul acestora,
respectarea termenului privind crearea deciziei de refuz în stabilirea pensiei
de dizabilitate cetățeanului Răcilă Serghei.
Drept urmare, în temeiul celor expuse a solicitat admiterea acțiunii, cu
anularea Ordinului nr.125p din 23 februarie 2023 „Cu privire la aplicarea
1
sancțiunii disciplinare dnei Jantovan Lucia, șef adjunct subdiviziune
teritorială, CTAS sect. Rîșcani, mun. Chișinău”.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 12 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a admisă acțiunea în contenciosul administrativ depusă de Lucia
Jantovan. S-a anulat Ordinul nr.125p cu privire la aplicarea sancțiunii
disciplinare dnei Lucia Jantovan, emis de Casa Națională de Asigurări
Sociale la 23 februarie 2023, ca ilegal (f.d. 40).
Dispozitivul hotărârii din 12 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani a fost notificat prin intermediul poștei electronice Casei
Naționale de Asigurări Sociale la 14 decembrie 2023, fapt confirmat prin
extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d. 43).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 14 decembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d. 43),
Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat împotriva
hotărârii din 12 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin
care a solicitat admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe, emiterea
unei noi decizii prin care să fie respinsă integral acțiunea formulată de Lucia
Jantovan (f.d. 44).
Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.3-572/23
(f.d.53), la 19 iunie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat
prin intermediul poștei terestre pentru notificare în adresa Casei Naționale
de Asigurări Sociale, copia hotărârii motivate a primei instanțe, care a fost
recepționată de la 27 iunie 2013, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat
la materialele cauzei (f.d. 54).
La 26 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d. 57), Casa
Națională de Asigurări Sociale în temeiul art. 232 alin. (2) din Codul
administrativ a depus apel suplimentar (f.d. 58/61).
La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție,
relevă că instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul
depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 12
decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 28 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a admis
cererea de apel depusă de de Casa Națională de Asigurări Sociale. S-a casat
hotărârea din 12 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și
s-a emis o decizie nouă potrivit căreia: acțiunea în contencios administrativ
depusă de Lucia Jantovan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale
privind anularea Ordinului nr.125p din 23 februarie 2023 „Cu privire la
aplicarea sancțiunii disciplinare dnei Jantovan Lucia, șef adjunct
2
subdiviziune teritorială, CTAS sect. Rîșcani, mun. Chișinău”, s-a respins
(f.d. 80; 81/96).
Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând prevederile legale
care guvernează raportul juridic în coraport cu materialele cauzei și
argumentele invocate în cererea de apel a conchis că hotărârea primei
instanțe este adoptată cu aprecierea eronată a normelor materiale în
coroborare cu circumstanțele faptice ale cauzei, motiv din care urmează a fi
casată cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii înaintate
de Lucia Jantovan, din următoarele considerente.
În susținerea soluției instanța de apel a notat că reieșind din cumulul
probelor, Comisia de disciplină a constatat lipsa de control managerial (la
caz) din parte dnei Lucia Jantovan privind circuitul dosarelor și respectarea
termenului privind crearea deciziei de refuz în stabilirea pensiei de
dizabilitate cet. Răcilă Serghei, potrivit atribuțiilor sale funcționale de
conducere deținute, care a condus la încălcări grave în ce privește accesul la
date cu caracter personal de către o altă persoană și la eventuale litigii și
prejudicii ce ar fi putut apărea, precum și în lipsa controlului managerial s-a
admis și tergiversarea emiterii deciziei care urma a fi emisă în termen de 60
zile în conformitate cu art. 31 alin. (3) din Legea nr. 156/1998 privind
sistemul public de pensii. Urmare constatărilor menționate a propus
aplicarea în privința Luciei Jantovan a sancțiunii disciplinare avertisment.
Astfel, pe baza concluziilor Comisiei de disciplină, Directorul General
al CNAS a emis Ordinul nr.125p din 23.02.2023 „Cu privire la aplicarea
sancțiunii disciplinare dnei Jantovan Lucia, șef adjunct subdiviziune
teritorială, CTAS sect. Rîșcani, mun. Chișinău”, potrivit căruia conform
prevederilor art.57 lit.(l), art.58 lit.(a) și art. 59 alin. (1) din Legea nr. 158/,
decizia directorului general al CNAS a dispus aplicarea sancțiunii
disciplinare sub formă de avertisment, dnei Lucia Jantovan, șef adjunct
subdiviziune teritorială, CTAS sect. Rîșcani, mun. Chișinău.
Așadar, în contextul celor enunțate mai sus, instanța de apel a apreciat
ca fiind întemeiat ordinul de sancționare a dnei Lucia Jantovan, or, aceasta,
în calitate de șef adjunct subdiviziune teritorială CTAS Rîșcani, mun.
Chișinău a fost sancționată disciplinar prin Ordinul nr. 125P din 23 februarie
2023, primind un avertisment pentru lipsa de control managerial asupra
gestionării dosarelor și respectării termenelor de emitere a deciziilor
administrative, sancțiune care a fost justificată în pct. 13, din Fișa postului
nr. 512 din 01 noiembrie 2022, potrivit căreia Lucia Jantovan răspunde de
calitatea și eficiența activităților desfășurate, ceea ce implică un control strict
asupra fluxului dosarelor de stabilire a pensiilor. Așadar, deși, dosarul dlui
Răcilă Serghei a fost procesat în mod defectuos, aceasta nu a intervenit
pentru a corecta neregulile apărute la timp.
De asemenea, instanța de apel a reținut că de către dna Lucia Jantovan,
în calitatea sa de șef adjunct subdiviziune teritorială CTAS Rîșcani, mun.
3
Chișinău nu a fost asigurată respectarea termenelor legale la emiterea
deciziei de stabilire a pensiei. Or, art. 31 alin. (3) din Legea nr. 156/1998
privind sistemul public de pensii impune ca decizia de refuz a pensiei să fie
emisă în termen de maximum 60 de zile, termen care a fost depășit.
În acest context, instanța de apel a relevat că dna Lucia Jantovan avea
obligația de a monitoriza respectarea acestor termene, potrivit pct. 13 din
Fișa postului, dar nu a intervenit pentru a asigura emiterea deciziei în
termenul legal. Mai mult de atât, potrivit pct. 11.1.4 din Fișa postului, Lucia
Jantovan avea obligația de a verifica corectitudinea emiterii deciziilor
privind stabilirea și reexaminarea pensiilor. Astfel se atestă lipsa de control
managerial asupra fluxului documentelor.
La caz, instanța de apel a constatat încălcarea Regulamentului intern
privind accesul utilizatorului la activele informaționale (Ordinul nr. 75-A din
29 aprilie 2022) de către Lucia Jantovan. Or, potrivit art. 15 și 17 din acest
Regulament, funcționarii sunt obligați să asigure securitatea datelor și să nu
permită utilizarea neautorizată a conturilor informatice, însă, Lucia Jantovan
nu a respectat această obligație, respectiv încâlcind prevederile pct. 13 din
Fișa postului, potrivit căreia ultima avea obligația de a asigura respectarea
legislației și de a lua măsuri pentru prevenirea acestor nereguli.
Subsecvent, instanța de apel a reținut ca fiind confirmată încălcarea
Regulamentului privind organizarea și funcționarea sistemului de control
intern managerial în cadrul CNAS (Ordinul nr. 136-A din 09 octombrie
2019), deoarece potrivit regulamentului enunțat mai sus, șefii adjuncți sunt
responsabili pentru monitorizarea și gestionarea riscurilor care pot afecta
activitatea instituției. Respectiv, lipsa de intervenție a șefului adjunct
subdiviziune teritorială CTAS Rîșcani, mun. Chișinău – Lucia Jantovan, a
generat riscul inclusiv ce ține de posibile litigii cu implicarea CNAS, fapt ce
o dată în plus atestă prezența în acțiunile reclamantei a elementelor abaterii
disciplinare reținute. Or, Lucia Jantovan în calitate de funcționar public, în
virtutea exercitării obligațiilor funcționale avea obligația de a verifica
circuitul documentelor și de a se asigura că dosarele sunt procesate corect (în
conformitate cu dispozițiile pct. 11.1.3 din Fișa postului).
Instanța de apel a considerat necesar de a menționa și faptul că Lucia
Jantovan nu a intervenit pentru a preveni utilizarea neautorizată a conturilor
informatice, atestă indici de neglijență în exercitarea atribuțiilor de control
managerial. Or, pe parcursul desfășurării anchetei de serviciu ai mai fost
semnalate alte 7 cazuri similare în care parolele au fost utilizate
necorespunzător, iar, potrivit pct. 13 din Fișa postului, trebuia să raporteze
neregulile constatate superiorilor, ceea ce nu a fost făcut de Lucia Jantovan.
În lumina celor expuse supra, și reieșind din analiza probelor și a
regulilor interne aplicabile, instanța de apel a concluzionat că aplicarea
sancțiunii disciplinare la caz Luciei Jantovan prin avertisment, a fost legală
și justificată. Or, Lucia Jantovan avea responsabilități clare privind controlul
4
managerial potrivit pct.13, pct.11.1.3 și pct.11.1.4. ale Fișei postului nr. 512
din 01 noiembrie 2022 stabilește în mod clar atribuțiile dnei Lucia Jantovan,
însă, aceasta nu a asigurat respectarea acestor obligații, ceea ce a permis
apariția unor nereguli grave în gestionarea dosarului de pensie al dlui Răcilă
Serghei.
Respectiv, instanța de apel a susținut că controlul managerial deficitar
a condus la întârzierea și gestionarea neconformă a dosarului cetățeanului
Răcilă Serghei a fost înregistrat la data de 12 septembrie 2022, însă, nu a fost
remis în termen către Back Office, contrar prevederilor Regulamentului
intern privind circuitul documentelor, iar, decizia de refuz a pensiei a fost
emisă peste termenul legal de 60 de zile, prevăzut de art. 31 alin. (3) din
Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii.
Drept urmare, instanței de apel a concluzionat că Lucia Jantovan nu a
luat măsuri pentru a verifica dacă dosarele gestionate în subdiviziunea sa
sunt procesate în termenul prevăzut de lege, iar, această omisiune
managerială a contribuit la tergiversarea examinării dosarului.
În acest context, instanța de apel a notat că avertismentul este cea mai
blândă sancțiune care poate fi aplicată funcționarului public, constând într-o
atenționare scrisă asupra consecințelor negative sau păgubitoare pentru
activitatea subdiviziunii sau autorității în care acesta activează, cu punerea
în vederea acestuia că pe viitor, dacă mai admite așa ceva, i se vor aplica
sancțiuni mai severe.
Suplimentar, instanța de apel a remarcat că CNAS a aplicat o sancțiune
disciplinară echilibrată, fără caracter excesiv în privința șefului adjunct
subdiviziune teritorială, CTAS sect. Rîșcani, mun. Chișinău, Lucia
Jantovan, în coraport cu încălcările admise de ultima. Respectiv, argumentul
instanței de fond precum că: „...pârâtul nu a stabilit proporționalitatea
măsurilor întreprinse în temeiul ordinului de sancționare disciplinară în
lumina art. 29 din Codul administrativ.”, este unul neîntemeiat, reieșind din
argumentele instanței de apel expuse supra.
În continuare cu referire la argumentul primei instanțe precum că
Ordinul nr. 125p din 23 februarie 2023 este unul nemotivat, instanța de apel
a considerat necesar de a menționa că în conținutul ordinului se face referire
explicită la temeiurile juridice relevante, și anume: art. 57 lit. (l), art. 58 lit.
(a) și art. 59 alin. (1) din Legea nr. 158-XVI din 04 aprilie 2008, care
reglementează procedura de aplicare a sancțiunilor disciplinare.
Totodată, instanța de apel a subliniat că deși ordinul nu include în
detaliu toate motivele concrete pentru aplicarea sancțiunii, abaterea
disciplinară a fost constatată în cadrul desfășurării anchetei de serviciu,
documentația aferentă investigației interne anexată la materialele dosarului
administrativ completează motivarea deciziei. Or, Legea nr. 158-XVI din 04
iulie 2008 prevede că sancțiunile disciplinare pot fi aplicate doar după
efectuarea unei cercetări prealabile, ceea ce implică întocmirea unui proces-
5
verbal, audierea salariatului și evaluarea probelor, iar din materialele cauzei
se atestă parcurgerea acestor proceduri, faptele imputate reclamantei au fost
individualizate, respectiv, sancțiunea disciplinară fiind aplicată în
corespundere cu acestea, motiv din care instanța de apel a concluzionat că
pretenția reclamantei privind anularea Ordinului nr.125p din 23 februarie
2023 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dnei Jantovan Lucia, șef
adjunct subdiviziune teritorială, CTAS sect. Rîșcani, mun. Chișinău”,
urmează a fi respinsă ca neîntemeiate, reieșind din prevederile art. 224 alin.
(1) lit. f) din Codul administrativ.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 26 martie 2025, prin intermediul poștei terestre (f.d. 105), Lucia
Jantovan a depus recurs preliminar împotriva deciziei din 28 ianuarie 2025
a Curții de Apel Centru (f.d. 104), iar, la 12 mai 2025, prin intermediul
Biroului pentru audiență și relații cu publicul al Curții Supreme de Justiție a
depus cerere de recurs concretizată, prin care a solicitat admiterea acestuia,
casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii prin care să
fie menținută hotărârea primei instanțe (f.d. 108/110).
În motivarea recursului a indicat motivele de drept și de fapt invocate
pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,
suplimentar invocându-se că decizia instanței de apel este nefondată și eronat
argumentată, deoarece instanța de apel incorect a aplicat prevederile Legii
nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, în
coraport cu prevederile art. 29 din Codul administrativ și jurisprudența
CtEDO.
ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN ORDINE DE RECURS
La 23 mai 2025, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui
proces echitabil în ordine de recurs, a expediat prin intermediul poștei
electronice, pentru notificare în adresa intimatei Casa Națională de Asigurări
Sociale, copia cererii de recurs depusă de Lucia Jantovan, împotriva deciziei
din 28 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică anexată la materialele dosarului (f.d. 112/113).
La 12 iunie 2025, prin intermediul poștei electronice (f.d. 115), Casa
Națională de Asigurări Sociale a depus referință prin care a solicitat ca
recursul depusă de Lucia Jantovan, împotriva deciziei din 28 ianuarie 2025
a Curții de Apel Centru, să fie respins integral ca neîntemeiat (f.d. 116/117).
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 245 din Codul administrativ, reglementează că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
6
Așadar, cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Centru a
pronunțat decizia contestată la 28 ianuarie 2025, în ședință publică (f.d. 80).
Decizia motivată a Curții de Apel Centru din 28 ianuarie 2025, a fost
notificată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la 24
martie 2025, ora 15:44, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică
anexat la materialele cauzei (f.d. 101).
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recurenta Lucia Jantovan, s-a conformat prevederilor legale
și a depus cererea de recurs în termenul prevăzut de art. 245 din Codul
administrativ.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 2451 alin.(1), lit. a) și b) din Codul administrativ, prevede că:
,,(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție;”
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, reglementează că:
,,(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de
Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu normele de drept citate
supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul este inadmisibil.
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reiterează că din analiza prevederilor art.2451-246 din Codul administrativ,
enunțate la pct.38-39, din prezenta încheiere, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile
menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente si serioase.
7
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să
conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate
mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în
vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
La fel, instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în
cererea de recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o
aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor
de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurată.
Suplimentar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare
celor expuse în cerere de chemare de judecată și în referință, care au fost
analizate de către Curtea de Apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în ordine de
apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare
corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de
natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
8
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza
Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; cauza Stanev împotriva Bulgariei
(MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a
unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(cauza Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale
unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations
Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem (cauza Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports
1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar
chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot 10 fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul depus de Lucia Jantovan, împotriva deciziei
din 28 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
9