3ra-252/25 — Privind anularea actului administrativ defavorabil

La 06 martie 2023 Lucia Jantovan a înaintat acțiunea în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii a menționat că Lucia Jantovan activează în cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale din 18 octombrie 2004, iar, la 23 februarie 2023 de către Casa Națională de Asigurări Sociale a fost emis Ordinul nr.125p din 23 februarie 2023 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dnei Lucia Jantovan, șef adjunct subdiviziune teritorială, CTAS sect. Rîșcani, mun. Chișinău”, prin care i s-a aplicat sancțiunea disciplinară sub formă de avertisment.

Cu ordinul menționat supra a susținut că nu este de acord, îl consideră ilegal și solicită anularea acestuia, pe motiv că în conținutul acestuia autoritatea publică nu a indicat care puncte din fișa postului, contractul individual de muncă sau din alte acte normative au fost încălcate de către reclamantă. Or, în fișa postului nu este menționată obligația acesteia cu privire la controlul circuitului dosarelor și controlul cu privire la respectarea termenului privind stabilire a pensiei de dizabilitate. Conform procedurii de primire și stabilirea prestațiilor sociale, recepționarea/primirea de către specialiștii a cererilor în Front Office. După primirea cererilor și a actelor necesare de către șeful Front Office (Valentina Dilion) pachetul de documente se transmite în baza Registrului electronic de transmitere a documentelor șefului Back Office (șef Back Office, Lucia Jantovan) potrivit punctului 16 a Instrucțiuni privind modul de perfectare a dosarelor de pensie numărul 2A din 09 ianuarie 2017.

A mai menționat că potrivit registrului electronic de transmitere a documentelor, dosarul cetățeanului Răcilă Serghei nu a fost transmis în Back Office, motiv din care reclamanta nu putea să controleze circuitul acestora, respectarea termenului privind crearea deciziei de refuz în stabilirea pensiei de dizabilitate cetățeanului Răcilă Serghei.

Drept urmare, în temeiul celor expuse a solicitat admiterea acțiunii, cu anularea Ordinului nr.125p din 23 februarie 2023 „Cu privire la aplicarea 1 sancțiunii disciplinare dnei Jantovan Lucia, șef adjunct subdiviziune teritorială, CTAS sect. Rîșcani, mun. Chișinău”.

Dispozitivul hotărârii din 12 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificat prin intermediul poștei electronice Casei Naționale de Asigurări Sociale la 14 decembrie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d. 43).

Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.3-572/23 (f.d.53), la 19 iunie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat prin intermediul poștei terestre pentru notificare în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, copia hotărârii motivate a primei instanțe, care a fost recepționată de la 27 iunie 2013, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 54).

La 26 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d. 57), Casa Națională de Asigurări Sociale în temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ a depus apel suplimentar (f.d. 58/61).

La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție, relevă că instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 12 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând prevederile legale care guvernează raportul juridic în coraport cu materialele cauzei și argumentele invocate în cererea de apel a conchis că hotărârea primei instanțe este adoptată cu aprecierea eronată a normelor materiale în coroborare cu circumstanțele faptice ale cauzei, motiv din care urmează a fi casată cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii înaintate de Lucia Jantovan, din următoarele considerente.

În susținerea soluției instanța de apel a notat că reieșind din cumulul probelor, Comisia de disciplină a constatat lipsa de control managerial (la caz) din parte dnei Lucia Jantovan privind circuitul dosarelor și respectarea termenului privind crearea deciziei de refuz în stabilirea pensiei de dizabilitate cet. Răcilă Serghei, potrivit atribuțiilor sale funcționale de conducere deținute, care a condus la încălcări grave în ce privește accesul la date cu caracter personal de către o altă persoană și la eventuale litigii și prejudicii ce ar fi putut apărea, precum și în lipsa controlului managerial s-a admis și tergiversarea emiterii deciziei care urma a fi emisă în termen de 60 zile în conformitate cu art. 31 alin. (3) din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii. Urmare constatărilor menționate a propus aplicarea în privința Luciei Jantovan a sancțiunii disciplinare avertisment.

Astfel, pe baza concluziilor Comisiei de disciplină, Directorul General al CNAS a emis Ordinul nr.125p din 23.02.2023 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dnei Jantovan Lucia, șef adjunct subdiviziune teritorială, CTAS sect. Rîșcani, mun. Chișinău”, potrivit căruia conform prevederilor art.57 lit.(l), art.58 lit.(a) și art. 59 alin. (1) din Legea nr. 158/, decizia directorului general al CNAS a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment, dnei Lucia Jantovan, șef adjunct subdiviziune teritorială, CTAS sect. Rîșcani, mun. Chișinău.

Așadar, în contextul celor enunțate mai sus, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiat ordinul de sancționare a dnei Lucia Jantovan, or, aceasta, în calitate de șef adjunct subdiviziune teritorială CTAS Rîșcani, mun. Chișinău a fost sancționată disciplinar prin Ordinul nr. 125P din 23 februarie 2023, primind un avertisment pentru lipsa de control managerial asupra gestionării dosarelor și respectării termenelor de emitere a deciziilor administrative, sancțiune care a fost justificată în pct. 13, din Fișa postului nr. 512 din 01 noiembrie 2022, potrivit căreia Lucia Jantovan răspunde de calitatea și eficiența activităților desfășurate, ceea ce implică un control strict asupra fluxului dosarelor de stabilire a pensiilor. Așadar, deși, dosarul dlui Răcilă Serghei a fost procesat în mod defectuos, aceasta nu a intervenit pentru a corecta neregulile apărute la timp.

De asemenea, instanța de apel a reținut că de către dna Lucia Jantovan, în calitatea sa de șef adjunct subdiviziune teritorială CTAS Rîșcani, mun. 3 Chișinău nu a fost asigurată respectarea termenelor legale la emiterea deciziei de stabilire a pensiei. Or, art. 31 alin. (3) din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii impune ca decizia de refuz a pensiei să fie emisă în termen de maximum 60 de zile, termen care a fost depășit.

În acest context, instanța de apel a relevat că dna Lucia Jantovan avea obligația de a monitoriza respectarea acestor termene, potrivit pct. 13 din Fișa postului, dar nu a intervenit pentru a asigura emiterea deciziei în termenul legal. Mai mult de atât, potrivit pct. 11.1.4 din Fișa postului, Lucia Jantovan avea obligația de a verifica corectitudinea emiterii deciziilor privind stabilirea și reexaminarea pensiilor. Astfel se atestă lipsa de control managerial asupra fluxului documentelor.

La caz, instanța de apel a constatat încălcarea Regulamentului intern privind accesul utilizatorului la activele informaționale (Ordinul nr. 75-A din 29 aprilie 2022) de către Lucia Jantovan. Or, potrivit art. 15 și 17 din acest Regulament, funcționarii sunt obligați să asigure securitatea datelor și să nu permită utilizarea neautorizată a conturilor informatice, însă, Lucia Jantovan nu a respectat această obligație, respectiv încâlcind prevederile pct. 13 din Fișa postului, potrivit căreia ultima avea obligația de a asigura respectarea legislației și de a lua măsuri pentru prevenirea acestor nereguli.

Subsecvent, instanța de apel a reținut ca fiind confirmată încălcarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea sistemului de control intern managerial în cadrul CNAS (Ordinul nr. 136-A din 09 octombrie 2019), deoarece potrivit regulamentului enunțat mai sus, șefii adjuncți sunt responsabili pentru monitorizarea și gestionarea riscurilor care pot afecta activitatea instituției. Respectiv, lipsa de intervenție a șefului adjunct subdiviziune teritorială CTAS Rîșcani, mun. Chișinău – Lucia Jantovan, a generat riscul inclusiv ce ține de posibile litigii cu implicarea CNAS, fapt ce o dată în plus atestă prezența în acțiunile reclamantei a elementelor abaterii disciplinare reținute. Or, Lucia Jantovan în calitate de funcționar public, în virtutea exercitării obligațiilor funcționale avea obligația de a verifica circuitul documentelor și de a se asigura că dosarele sunt procesate corect (în conformitate cu dispozițiile pct. 11.1.3 din Fișa postului).

Instanța de apel a considerat necesar de a menționa și faptul că Lucia Jantovan nu a intervenit pentru a preveni utilizarea neautorizată a conturilor informatice, atestă indici de neglijență în exercitarea atribuțiilor de control managerial. Or, pe parcursul desfășurării anchetei de serviciu ai mai fost semnalate alte 7 cazuri similare în care parolele au fost utilizate necorespunzător, iar, potrivit pct. 13 din Fișa postului, trebuia să raporteze neregulile constatate superiorilor, ceea ce nu a fost făcut de Lucia Jantovan.

În lumina celor expuse supra, și reieșind din analiza probelor și a regulilor interne aplicabile, instanța de apel a concluzionat că aplicarea sancțiunii disciplinare la caz Luciei Jantovan prin avertisment, a fost legală și justificată. Or, Lucia Jantovan avea responsabilități clare privind controlul 4 managerial potrivit pct.13, pct.11.1.3 și pct.11.1.4. ale Fișei postului nr. 512 din 01 noiembrie 2022 stabilește în mod clar atribuțiile dnei Lucia Jantovan, însă, aceasta nu a asigurat respectarea acestor obligații, ceea ce a permis apariția unor nereguli grave în gestionarea dosarului de pensie al dlui Răcilă Serghei.

Respectiv, instanța de apel a susținut că controlul managerial deficitar a condus la întârzierea și gestionarea neconformă a dosarului cetățeanului Răcilă Serghei a fost înregistrat la data de 12 septembrie 2022, însă, nu a fost remis în termen către Back Office, contrar prevederilor Regulamentului intern privind circuitul documentelor, iar, decizia de refuz a pensiei a fost emisă peste termenul legal de 60 de zile, prevăzut de art. 31 alin. (3) din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii.

Drept urmare, instanței de apel a concluzionat că Lucia Jantovan nu a luat măsuri pentru a verifica dacă dosarele gestionate în subdiviziunea sa sunt procesate în termenul prevăzut de lege, iar, această omisiune managerială a contribuit la tergiversarea examinării dosarului.

În acest context, instanța de apel a notat că avertismentul este cea mai blândă sancțiune care poate fi aplicată funcționarului public, constând într-o atenționare scrisă asupra consecințelor negative sau păgubitoare pentru activitatea subdiviziunii sau autorității în care acesta activează, cu punerea în vederea acestuia că pe viitor, dacă mai admite așa ceva, i se vor aplica sancțiuni mai severe.

Suplimentar, instanța de apel a remarcat că CNAS a aplicat o sancțiune disciplinară echilibrată, fără caracter excesiv în privința șefului adjunct subdiviziune teritorială, CTAS sect. Rîșcani, mun. Chișinău, Lucia Jantovan, în coraport cu încălcările admise de ultima. Respectiv, argumentul instanței de fond precum că: „...pârâtul nu a stabilit proporționalitatea măsurilor întreprinse în temeiul ordinului de sancționare disciplinară în lumina art. 29 din Codul administrativ.”, este unul neîntemeiat, reieșind din argumentele instanței de apel expuse supra.

În continuare cu referire la argumentul primei instanțe precum că Ordinul nr. 125p din 23 februarie 2023 este unul nemotivat, instanța de apel a considerat necesar de a menționa că în conținutul ordinului se face referire explicită la temeiurile juridice relevante, și anume: art. 57 lit. (l), art. 58 lit. (a) și art. 59 alin. (1) din Legea nr. 158-XVI din 04 aprilie 2008, care reglementează procedura de aplicare a sancțiunilor disciplinare.

Totodată, instanța de apel a subliniat că deși ordinul nu include în detaliu toate motivele concrete pentru aplicarea sancțiunii, abaterea disciplinară a fost constatată în cadrul desfășurării anchetei de serviciu, documentația aferentă investigației interne anexată la materialele dosarului administrativ completează motivarea deciziei. Or, Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 prevede că sancțiunile disciplinare pot fi aplicate doar după efectuarea unei cercetări prealabile, ceea ce implică întocmirea unui proces- 5 verbal, audierea salariatului și evaluarea probelor, iar din materialele cauzei se atestă parcurgerea acestor proceduri, faptele imputate reclamantei au fost individualizate, respectiv, sancțiunea disciplinară fiind aplicată în corespundere cu acestea, motiv din care instanța de apel a concluzionat că pretenția reclamantei privind anularea Ordinului nr.125p din 23 februarie 2023 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dnei Jantovan Lucia, șef adjunct subdiviziune teritorială, CTAS sect. Rîșcani, mun. Chișinău”, urmează a fi respinsă ca neîntemeiate, reieșind din prevederile art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ.

În motivarea recursului a indicat motivele de drept și de fapt invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar invocându-se că decizia instanței de apel este nefondată și eronat argumentată, deoarece instanța de apel incorect a aplicat prevederile Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, în coraport cu prevederile art. 29 din Codul administrativ și jurisprudența CtEDO.

La 12 iunie 2025, prin intermediul poștei electronice (f.d. 115), Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință prin care a solicitat ca recursul depusă de Lucia Jantovan, împotriva deciziei din 28 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, să fie respins integral ca neîntemeiat (f.d. 116/117).

Așadar, cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Centru a pronunțat decizia contestată la 28 ianuarie 2025, în ședință publică (f.d. 80).

Decizia motivată a Curții de Apel Centru din 28 ianuarie 2025, a fost notificată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la 24 martie 2025, ora 15:44, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d. 101).

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recurenta Lucia Jantovan, s-a conformat prevederilor legale și a depus cererea de recurs în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Art. 2451 alin.(1), lit. a) și b) din Codul administrativ, prevede că: ,,(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție;”

Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, reglementează că: ,,(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că din analiza prevederilor art.2451-246 din Codul administrativ, enunțate la pct.38-39, din prezenta încheiere, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente si serioase. 7

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

La fel, instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în cererea de recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

Suplimentar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cerere de chemare de judecată și în referință, care au fost analizate de către Curtea de Apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în ordine de apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la 8 examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot 10 fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ,