2ra-1223/23 — cu privire la demolarea constructiei

2ra-1223/23 — cu privire la demolarea constructiei (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Ana

Rîmari,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de către Ana Rîmari împotriva lui Sergiu Cicala cu privire la demolarea

construcției,

împotriva deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de avocatul Igor Trofimov, în interesele

Anei Rîmari și s-a menținut hotărârea din 12 iulie 2022 a Judecătoriei

Orhei, sediul Central

(Dosarul nr. 2ra-1223/23

NR. PIGD 2-21012976-01-2ra-29082023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023.

Temeiurile declarării recursului.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

Judecătoria Orhei, sediul Central, jud. S. Lazari,

Curtea de Apel Chișinău, jud. I. Secrieru, V. Sîrbu, V. Cotorobai,

18 februarie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Ana Rîmari

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva lui Sergiu Cicala, prin care a solicitat demolarea

construcției edificate în perimetrul liniei de hotar.

locuit cu terenul aferent cu nr. cadastral XXXX amplasat în satul Jora de Jos,

raionul Orhei.

Cicala cu nr. cadastral XXXX.

reclamantei o construcție din piatră, demolând gardul de piatră care delimita

terenurile.

hotar un garaj, deteriorând o porțiune de gard.

pusă în situația de a acționa în judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Ana Rîmari împotriva

lui Sergiu Cicala cu privire la demolarea construcției și garajului de piatră,

edificate în perimetrul liniei de hotar ale caselor de locuit amplasate în satul

Jora de Jos, raionul Orhei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Rîmari, a declarat apel împotriva hotărârii din 12 iulie 2022 a Judecătoriei

Orhei, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă

integral.

1

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de avocatul Igor Trofimov, în interesele Anei Rîmari și s-a

menținut hotărârea din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,

adoptată în cadrul cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de

Ana Rîmari către Sergiu Cicala cu privire la demolarea construcției.

în raport cu starea reală de fapt constatată a stabilit că, în temeiul

contractului de donație nr. 18075 din 11 decembrie 2019, Ana Rîmari a

devenit proprietara casei de locuit cu teren aferent, cu nr. cadastral XXXX,

amplasată în satul Jora de Mijloc, raionul Orhei. Gospodăria Anei Rîmari se

învecinează cu gospodăria lui Sergiu Cicala cu nr. cadastral XXXX. Aceste

două gospodării sunt separate de un gard de piatră, anexe gospodărești și cu

un gard de plasă metalică.

Ana Rîmari a apelat la o firmă privată, care a efectuat măsurările. Conform

dosarului tehnic de Actualizare a planului cadastral, întocmit de SRL

„Trading Prim” s-a stabilit necorespunderea hotarului litigios cu datele

cadastrale.

de reprezentanții Primăriei satului Jora de Mijloc, este indicat planul

schematic al amplasării terenurilor cu nr. cadastral XXXX și nr. cadastral

XXXX.

expres că dacă proprietarul unui teren, cu ocazia ridicării unei construcții, a

construit dincolo de limita terenului său, vecinul trebuie să tolereze

încălcarea hotarului dacă nu a obiectat până la depășirea limitei. Prevederile

acestei norme obligă vecinul să tolereze încălcarea hotarului, în condițiile în

care a observat depășirea hotarului, dar nu a făcut obiecții înainte sau imediat

după depășirea limitei, pentru a-i comunica constructorului despre acest fapt

și a stopa construcția.

proprietate a casei de locuit cu teren aferent cu nr. cadastral XXXX,

amplasată în satul Jora de Mijloc, raionul Orhei, în temeiul contractului de

donație la 11 decembrie 2019, iar potrivit procesului-verbal nr. 4 din 13

august 2022 comisia autorității publice locale din cadrul Primăriei satului

Jora de Mijloc, raionul Orhei a stabilit cu certitudine că gardul de piatră a

fost construit de fostul proprietar Ion Cicală, cu mulți ani în urmă.

a cărei demolare o solicită Ana Rîmari a fost construită de către fostul

proprietar Ion Cicală, dar nu de Sergiu Cicala. Respectiv, și fosta proprietară

2

Elena Thorojevscaia nu a obiectat împotriva construcției edificate. Fostul

proprietar al terenului vecin care a cunoscut despre pretinsa ridicare/sau

edificare a construcției pretins a fi neautorizată și care îi afectează dreptul

său de proprietate, fiind în cunoștință de cauză și cu toate acestea a tolerat

încălcările respective, asumându-și astfel riscurile pe care în mod tacit le-a

acceptat, aspect ce indică la faptul că nu mai poate invoca lezarea drepturilor

asupra proprietății sale.

instanței de fond referitor la faptul că Ana Rîmari a întreprins anumite

eforturi de a proba încălcarea liniei de hotar, apelând la efectuarea unor

măsurări de către o companie specializată, și aceasta din urmă, s-a expus

că linia de hotar, nu corespunde datelor cadastrale. Totodată, actul întocmit

de SRL „Trading Prim”, nu poate fi atribuit un caracter admisibil (art. 122

din Codul de procedură civilă), pe motiv că, responsabilitatea pentru

stabilirea hotarului o poartă autoritatea publică locală.

că pretinsa construcție neautorizată a fost ridicată la o distanță inadmisibil de

mică față de hotarul lotului ce-i aparține, în speță urmează a fi aplicat triplul

test, stabilit de CEDO, adică de existența celor trei condiții pentru

posibilitatea atingerii dreptului persoanei. Respectiv, urmează să se

stabilească dacă ingerința dată este prevăzută de lege, dacă urmărește un scop

legitim și dacă este proporțională cu scopul urmărit.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

acestuia, casarea deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu

emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată, cu

obligarea lui Sergiu Cicala să demoleze construcția din piatră amplasată pe

perimetrul hotarului terenurilor aparținând Anei Rîmari și Sergiu Cicala și

a construcției-garaj, edificate din piatră și amplasată în interiorul terenului,

cu depășirea hotarului terenurilor ce aparțin cu drept de proprietate Anei

Rîmari și lui Sergiu Cicala.

aplicat eronat normele de drept material.

mod eronat asupra faptului că construcția a cărei demolare o solicită Ana

Rîmari a fost construită de către fostul proprietar, dar nu de actualul,

precum și faptul că fosta proprietară nu a obiectat împotriva construcției

edificate, fiind eronat aplicat art. 599 alin. (1) din Codul civil. Concluziile

operate în procesul-verbal nr. 4 din 13 august 2022 a Comisiei Autorității

publice locale din cadrul primăriei nu poate fi apreciat drept un act

3

constatator al momentului edificării construcțiilor litigioase, ori nu poate

produce efecte juridice acest act, fiind întocmit de o comisie care nu este

reglementată de un regulament care să-i atribuie careva competențe.

litigioase au fost construite în perioada când anume ea era proprietar,

adresându-se cu o plângere la autorități, prin care a solicitat aplicarea legii

și apărarea dreptului său de proprietate.

civilă în redacția până la 01 septembrie 2023.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.”

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei

în ședință publică la 18 mai 2023. Decizia motivată a Curții de Apel

Chișinău din 18 mai 2023, a fost expediată Anei Rîmari prin intermediul

poștei electronice la data de 20 iunie 2023 (f.d. 204, vol. I). Astfel, recursul

declarat de către Ana Rîmari, la 17 august 2023, se consideră depus în

termenul stabilit de lege.

oficiului poștal, a expediat în adresa intimatului Sergiu Cocala, recursul

declarat de Ana Rîmari, împotriva deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel

Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște

modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire anexată la materialele dosarului. (f.d. 10, vol. II)

solicitat respingerea recursului declarat de Ana Rîmari, cu menținerea

deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 12 iulie

2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare

la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția

art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01

4

septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor

în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate,

urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor

reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor

examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de către Ana

Rîmari, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi

examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului

la 01 septembrie 2023) relevă că:

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”

până la 01 septembrie 2023) reglementează că:

„ Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile

prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere

5

irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web

oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

MOTIVAREA INSTANȚEI

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele

stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute

în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural,

și anume, dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite

în art. 130 din Codul de procedură civilă.

jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

6

Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.

45).

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către Ana Rîmari, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept

urmare, este inadmisibil.

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),

(2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de către Ana Rîmari, împotriva

deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Oxana Parfeni

7