3ra-192/24 — contestarea actului administrativ

3ra-192/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-192/24

2-24011576-01-3ra-26022024

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, M. Anton, I.Țurcan)

Î N C H E I E R E

05 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ghenadie Eremciuc

Lilia Roic-Botezatu

examinând admisibilitatea recursului depus de Leonid Umaneț, reprezentat de

avocatul Mariana Barașianț,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Leonid Umaneț împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță Partidul

Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, administrator (președinte) Ion Ceban,

privind anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale privind efectele executării

deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2023 (dos. nr.3a-1467/23)

nr.2168 din 26 ianuarie 2024,

împotriva hotărârii din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Leonid

Umaneț,

c o n s t a t ă:

La 29 ianuarie 2024, Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana

Barașianț a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale

Centrale, persoană terță Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”,

administrator (președinte) Ion Ceban, solicitând anularea hotărârii Comisiei

Electorale Centrale privind efectele executării deciziei Curții de Apel Chișinău din

14 decembrie 2023 (dosarul nr.3a-1467/23) nr.2168 din 26 ianuarie 2023.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la 05 noiembrie 2023 au avut

loc alegeri locale generale, inclusiv în comunei Bubuieci, mun. Chișinău. Potrivit

rezultatelor finale a alegerilor locale generale în circumscripția electorală comunală

Bubuieci, turul I, în calitate de candidat la funcția de primar din partea Partidului

Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, a obținut 991 de voturi valabil exprimate

sau 33,49%, iar conform rezultatelor preliminare ale turului II, a obținut 1248 voturi

sau 50,75%, iar Alexei Percemlî - 1211 voturi sau 49,25%. Rezultatele nu au fost

contestate, nu a fost solicitată renumărarea voturilor, ceea ce înseamnă că a fost ales

în funcția de primar al comunei Bubuieci de către alegătorii/ locuitorii comunei

Bubuieci.

La data de 26 ianuarie 2024, Comisia Electorală Centrală a aprobat hotărârea

nr.2168, în temeiul căreia au fost declarat nule alegerile pentru funcția de primar al

1

comunei Bubuieci. mun. Chișinău din 05 noiembrie 2023 și 19 noiembrie 2023, s-a

stabilit pentru data de 11 februarie 2024, votarea repetată, cu includerea în buletinul

de vot a candidaților care au participat în turul I cu excepția reclamantului, a fost

revocat din funcție președintele Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

comunale Bubuieci. În motivarea soluției de declarare ca fiind nule alegerile pentru

funcția de primar al comunei Bubuieci, mun. Chișinău din 05 noiembrie 2023 și 19

noiembrie 2023, Comisia Electorală Centrală a indicat despre existența deciziei

irevocabile a Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2023 (dosarul nr.3a-

1467/23), potrivit căreia Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale

Bubuieci a fost obligat să emită act administrativ individual de retragere a hotărârii

nr.9 din 05 octombrie 2023 de înregistrare a lui Leonid Umaneț, în calitate de

candidat pentru funcția de primar al comunei Bubuieci, municipiul Chișinău din 05

noiembrie 2023. Concomitent, se invocă existența hotărârii Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nr.1/8 din 27 decembrie 2023, prin

care a fost executată decizia Curții de Apel Chișinău enunțată.

De asemenea, a precizat că, la 26 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat decizia pe dosarul nr.3a-118/24, contestată la Curtea Supremă de Justiție,

iar ședința Comisiei Electorale Centrale la această întrebare, a fost anunțată la data

de 25 ianuarie 2024. Pârâtul a menționat despre existența unui alt litigiu pe rolul

instanțelor judecată (dosarul nr.3a-73/2024), însă a omis a indica faptul că acest

litigiu se află pe rolul Curții de Apel Chișinău, nu era adoptată o decizie definitivă

și irevocabilă.

Totodată, a afirmat că, unul din membrii Comisiei Electorale Centrale, dna

Vangheli, s-a abținut de la examinarea chestiunii respective, motivând decizia sa

prin existența unui litigiu pe rolul instanțelor de judecată, în cadrul căruia a fost

ridicată excepția de neconstituționalitate.

În cadrul procedurii administrative, a fost prezentată și anexată la materialele

dosarului administrativ încheierea din 18 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău de

admitere a solicitării de ridicare a excepției de neconstituționalitate. În cadrul

procedurii administrative, la Comisia Electorală Centrală, a fost anexată și copia

actului de studii, or, toate hotărârile instanțelor de judecată și pretențiile s-au referit

anume la lipsa actului de studii. Astfel că în cadrul procedurii administrative s-a

solicitat completarea proiectului hotărârii contestate cu informațiile respective.

Reclamantul a declarat că, în actul contestat nu se regăsește nici unul din

argumente expuse de el și reprezentantul său în ședința Comisiei Electorale Centrale

din 26 ianuarie 2024. Totodată, reprezentantul terțului Partidului Politic „Mișcarea

Alternativă Națională” a anexat la materialele dosarului administrativ sesizarea

depusă în privința Președintei Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, care

s-a expus public politic în privința Partidului Politic „Mișcarea Alternativă

Națională” de mai multe ori și a solicitat recuzarea ei de la examinarea chestiunii

respective, dar nici această informație nu se regăsește în hotărârea contestată.

În hotărârea contestată se invocă deja alte argumente, decât cele care pot fi

imputate lui: pe parcursul examinării cauzelor în instanțe de judecată a apărut un

proces-verbal al ședinței Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

comunale Bubuieci din care rezultă că pentru înregistrarea în cursă a sa, ar fi votat

trei membri ai consiliului și unul a votat împotrivă, argument care fiind analizat de

instanțele de judecată nu a constituit temei pentru infirmarea legalității alegerilor sau

2

retragerea înregistrării în cursă a reclamantului. Astfel, nu este clară motivarea

hotărârii contestate, pe de o parte se invocă încălcări ale membrilor organului

electoral de nivel 1, fără a le audia în acest sens, iar pe de altă parte îl exclud din

cursă fără un motiv temeinic și argumentat.

Cu trimitere la prevederile art.174 alin.(1)-(2), art.176, art.177 alin.(1)-(2) din

Codul Electoral, reclamantul a indicat că, Comisia Electorală Centrală poate lua

decizia privind nulitatea alegerilor în baza hotărârilor consiliilor locale. Consiliul

local poate lua hotărârea privind infirmarea legalității alegerilor doar după

examinarea tuturor contestațiilor. În speța examinată, a fost luată hotărârea privind

infirmarea legalității alegerilor, din motiv de neprezentare a diplomei de studii în

setul de acte la înregistrare, care fiind contestată, se află pe rolul Curții de Apel

Chișinău. Astfel, nu este clar din care considerente Comisia Electorală Centrală a

decis să omită litigiul aflat la examinare și, din alte motive, fără o hotărâre consiliului

local în acest sens, a adoptat hotărârea contestată.

Există două hotărâri separate de infirmare a legalității/ nulității alegerilor de la

două organe electorale distincte și pe temeiuri diferite, fiind o situație inadmisibilă

într-un stat de drept în care voturile cetățenilor au fost exprimate și ar trebui să fie

respectate de organe electorale. Or, din hotărârea contestată nu rezultă care

presupuse încălcări ar fi putut influența votul cetățenilor și care ar fi responsabilitatea

sa în acest sens.

Prin hotărârea din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, examinînd

cauza într-un complet legal format, s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea în

contencios administrativ înaintată de Leonid Umaneț împotriva Comisiei Electorale

Centrale, terț Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, administrator

(președinte) Ceban Ion, privind anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale

privind efectele executării deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2023

(dos. nr.3a-1467/23) nr.2168 din 26 ianuarie 2024.

Totodată, un membru al completului de judecată a întocmit opinie separată,

exprimând poziția în favoarea temeiniciei acțiunii înaintate.

În motivarea soluției adoptate, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, actul

administrativ contestat în prezenta speță și anume hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr.2168 din 26 ianuarie 2024 a fost emisă întru executarea hotărârii

judecătorești irevocabile și anume a deciziei Curții de Apel Chișinău din 14

decembrie 2023 (dos. nr.3a-1467/23), prin care a fost dispusă ... obligarea

Consiliului Electoral de Circumscripție Electorală com. Bubuieci nr.1/8, să emită

actul administrativ individual cu privire la retragerea hotărârii CECE comunale

Bubuieci nr.9 din 05 octombrie 2023 cu privire la cererea de înregistrare a domnului

Umaneț Leonid în calitate de candidat la funcția de primar al com. Bubuieci, mun.

Chișinău, desemnat de către Partidul Politic ,,Mișcarea Alternativa Națională ...”.

În acest sens, instanța a reiterat prevederile art.224 alin.(1) lit. a) și f) din Codul

administrativ.

Astfel, pentru a fi legal, un act administrativ trebuie să fie emis de către

autoritatea responsabilă, prin procedura legală prescrisă și în formă corectă și nu

poate să conțină nici un defect de substanță. Dacă una din aceste cerințe nu este

îndeplinită, actul administrativ este ilegal. Legalitatea actului administrativ se

apreciază în raport cu dispozițiile legale existente la momentul emiterii actului

administrativ.

3

În același timp, legalitatea trebuie privită din trei perspective ,,ca fundament al

acțiunii administrative, ca limită a acesteia, dar și ca o obligație a autorității de a

acționa în scopul efectiv al respectării legii”.

Așadar, instanța de judecată a relevat că, este posibilă anularea unui act

administrativ individual în baza unei acțiuni în contestare (art.224 alin.1) lit. a) din

Codul administrativ), la caz, a hotărârii Comisiei Electorale Centrale cu privire la

efectele executării deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2023 (dos.

nr.3a-1467/23) nr.2168 din 26 ianuarie 2024, doar în cazul în care actul administrativ

individual este ilegal și prin el reclamantul este vătămat în drepturile sale, condiție

legală neîntrunită în prezenta speță.

Or, la caz decizia din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a stabilit caracterul ilegal al actului administrativ de înregistrare a reclamantului

Leonid Umaneț, în calitate de candidat în cursa electorală din partea PP ,,Mișcarea

Alternativa Națională” (hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

comunale Bubuieci nr.9 din 05 octombrie 2023), a cărei executare a fost dispusă prin

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2168 din 26 ianuarie 2024, a cărei

legalitate se contestă în prezenta speță, fiind supusă controlului judiciar a fost

menținută prin încheierea din 22 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție

(dos.2ra-1223/23), devenind irevocabilă.

Iar, nefiind răsturnată prezumția de legalitate a actului administrativ sus

enunțat, actul judecătoresc a obținut forță juridică de a fi executat în mod obligatoriu.

Totodată, prin prisma prevederilor art.16 alin.(1), art.225 alin. (1)-(2) din Codul

administrativ, instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra

oportunității unui act administrativ. Verificarea exercitării de către autoritatea

publică a dreptului discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-

a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în considerare toate faptele relevante; c) a

respectat limitele legale ale dreptului discreționar; d) și-a exercitat dreptul

discreționar conform scopului acordat prin lege.

În particular, reieșind din împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, instanța a

reținut că autoritatea publică pârâtă, care a emis hotărârea contestată, nu a avut

dreptul discreționar de a opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare

scopului legii așa cum prevede legiuitorul în art.16 din Codul administrativ, dar a

avut doar obligația să execute întocmai decizia din 14 decembrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, prin care s-a dispus obligarea Consiliului Electoral de Circumscripție

Electorală com. Bubuieci nr.1/8, să emită actul administrativ individual cu privire la

retragerea hotărârii Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale

Bubuieci nr.9 din 05 octombrie 2023 cu privire la cererea de înregistrare a dlui

Leonid Umaneț, în calitate de candidat la funcția de primar al com. Bubuieci, mun.

Chișinău, desemnat de către Partidul Politic ,,Mișcarea Alternativa Națională ...”,

care fiind executorie a devenit și irevocabilă prin încheierea din 22 decembrie 2023

a Curții Supreme de Justiție.

Iar, reclamantul Leonid Umaneț, prin acțiune formulată în prezenta speță mai

mult își exprimă dezacordul cu soluția adoptată de instanța de apel la 14 decembrie

2023, în privința căreia deja operează caracterul obligatoriu pentru toți subiecții de

drept.

În această ordine de idei, a menționat jurisprudența constată a Curții Europene,

care statuează că respectarea hotărârilor judecătorești se exprimă prin obligativitatea

4

executării acestora, iar dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești constituie

parte integrantă a dreptului de acces la justiție.

Sub un alt aspect, neexecutarea efectivă a hotărârilor judecătorești ar face actul

de justiție iluzoriu, iar garanțiile art.6 CEDO de care a beneficiat justițiabilul în fața

instanțelor judecătorești și-ar pierde orice rațiune de a fi.

De asemenea, obligativitatea executării sentințelor și a altor hotărâri definitive

ale instanțelor judecătorești este reglementată și la nivel național în Constituție

(art.120).

Conform art.249 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile judecătorești și alte

titluri executorii se execută conform prezentului capitol. În corespundere cu art.251

alin.(1)-(2) din Codul administrativ, hotărârile judecătoriilor sânt executorii după

expirarea termenului de apel. Deciziile instanțelor de apel sânt executorii de la

emiterea lor.

Pe de altă parte, anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale privind efectele

executării deciziei irevocabile din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău (dos.

nr.3a-1467/23) nr.2168 din 26 ianuarie 2024, act administrativ emis în vederea

executării unui act judecătoresc, a priori nu este posibilă, în caz contrar s-ar încălca

grav principiul securității raporturilor juridice.

Subsidiar, pe baza probelor administrare în cadrul litigiilor ce au avut ca obiect

hotărârile nr.9 din 05 octombrie și nr.44-c din 21 noiembrie 2023, s-a stabilit că in

cadrul votării hotărârii CECEC Bubuieci nr.1/8 privind înregistrarea domnului

Leonid Umaneț în cursa electorală au fost admise încălcări ale prevederilor art.35

alin.(10) din Codul electoral și ale Regulamentului de activitate al consiliului

electoral de circumscripție în perioada electorală, aprobat prin hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr.1100/2023, încălcarea s-a referit la numărul de voturi date

pentru hotărârea nr.09 din 05 octombrie 2023 și nicidecum la lipsa actului de studii.

Conform pct.41 din Regulamentul de activitate al consiliului electoral de

circumscripție în perioada electorală, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr.1100/2023, în vederea realizării atribuțiilor stabilite de Codul electoral,

consiliul electoral de circumscripție adoptă hotărâri prin vot deschis cu votul

majorității absolute a membrilor. Fiecare membru se pronunță cu votul său „pentru”

sau „împotrivă”, iar în caz de paritate de voturi, procedura de votare se va repetă.

Dacă egalitatea de voturi se înregistrează repetat, actul administrativ individual se

consideră respins. Membrii consiliului electoral de circumscripție care nu sunt de

acord cu hotărârile adoptate au dreptul să-și exprime opinia separată, care se prezintă

în scris în termen de 24 de ore de la adoptarea hotărârii și se anexează la procesul-

verbal al ședinței.

Potrivit pct.42 din același Regulament hotărârile adoptate se semnează de către

președintele consiliului electoral de circumscripție, chiar dacă a votat împotriva

adoptării acestora, iar în cazul lipsei acestuia de către secretarul consiliului electoral

de circumscripție. La caz, reieșind din extrasul procesului verbal nr.9 al ședinței din

05 octombrie 2023 Comisia a constatat că la aceasta au fost prezenți patru membri,

Svetlana Cojocaru-președinte, Olga Moraru-secretar, Larisa Vrabie și Cristina

Dumbravă. Au lipsit de la ședință Larisa Baccelea, Svetlana Golub și Svetlana

Postolachi. Având în vedere că prin hotărârea nr.39 din 26 septembrie 2023 a CECE

mun. Chișinău nr.1 a fost stabilită componența numerică a CECEC Bubuieci nr.1/8

5

în număr de șapte membri, iar patru au fost prezenți la ședință, comisia a conchis că

ședința a avut caracter deliberativ, fiind posibilă adoptarea actelor administrative.

Conform art.135 alin.(3) din Codul administrativ, majoritatea absolută

reprezintă cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor organului colegial.

Deși, în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală adoptă hotărâri cu

votul majorității absolute a membrilor, în procesul verbal nr.9 al ședinței din 05

octombrie 2023 este consemnat referitor la rezultatele votării proiectului privind

examinarea cererii de înregistrare a dlui Leonid Umaneț, în calitate de candidat la

funcția de primar al com. Bubuieci, trei dintre membri au votat pentru, unul

împotrivă. Astfel, procedural la votarea hotărârii nr.9 din 05 octombrie 2023 cu

privire la înregistrarea dlui Leonid Umaneț, în calitate de candidat la funcția de

primar al com. Bubuieci, mun. Chișinău, nu a fost acumulat numărul necesar de

voturi, caz în care hotărârea nu poate fi considerată ca fiind adoptată.

În pofida acestui fapt, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

comunale Bubuieci nr.1/8, reprezentat de președintele acestuia a semnat actul

administrativ cu încălcarea procedurii, viciind astfel procesul electoral propriu zis.

Prin urmare, procesul electoral desfășurat în circumscripția Bubuieci a fost

viciat prin aplicarea eronată a normelor procedurale și materiale de către președintele

organului electoral prin semnarea actului administrativ privind înregistrarea dlui

Leonid Umaneț, în calitate de candidat la funcția de primar.

Iar, faptul că pe rolul instanței mai există o altă cauză pendinte intentată la

acțiunea depusă de Leonid Umaneț în cadrul căruia a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate a prevederilor art.68 alin.(1) lit. j) din Codul electoral, potrivit

cărora candidatul electoral urma să prezinte copia de pe diploma de studii și

nicidecum un al document justificativ în acest sens, este irelevant, în condițiile în

care în prezenta cauză aceste circumstanțe nu constituie obiect de studiu. Or, în actul

administrativ individual contestat la caz s-a invocat neacumularea numărului necesar

de voturi necesare pentru înregistrarea candidatului electoral și nicidecum lipsa

actelor de studii a candidatului.

Astfel, instanța a apreciat critic și argumentul reclamantului Leonid Umaneț

precum că nu este clară motivarea hotărârii contestate, în care pe de o parte se invocă

presupuse încălcări a membrilor organului electoral de nivel 1, iar pe de altă parte

se exclude reclamantul din cursă, în opinia acestuia, fără motive întemeiate, în

condițiile în care încălcările admise de membrii electorali de nivel 1 sunt suficiente

pentru a exclude pe cale de consecință reclamantul din cursa electorală.

Nu poate fi reținut nici argumentul reclamatului precum că la moment sunt

două hotărâri separate de infirmare a legalității alegerilor de la două organe

electorale distincte, în condițiile în care cauza prin care Leonid Umaneț a pretins

nulitatea hotărârii nr.46 din 01 decembrie 2023 cu privire la infirmarea legalității

alegerilor pentru funcția de primar în com. Bubuieci, mun. Chișinău pe motivul

neprezentării actului de studii, în cadrul căreia a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate a prevederilor art.68 alin.(1) lit. j) din Codul electoral este încă

pendinte.

În consecință, dat fiind că la caz nu sunt întrunite condițiile de adoptare a unei

hotărâri prevăzute la lit. a)–e), instanța a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea

de contencios administrativ înaintată de Leonid Umaneț.

6

La data de 23 februarie 2024, ora 15:04, prin intermediul poștei electronice

(f.d.169), Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț a depus cerere

de recurs împotriva hotărârii din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii din 20 februarie 2024 a Curții de

Apel Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de

chemare în judecată, sau cu transmiterea cauzei spre rejudecare, în alt complet de

judecată.

În motivarea recursului, recurentul reiterând cronologic circumstanțele speței,

a invocat că, prin decizia instanței de apel din 14 decembrie 2023 a fost obligat

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci, și nu Comisia

Electorală Centrală să retragă hotărârea de înregistrare. Astfel, executarea acesteia a

fost pusă în sarcina Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale

Bubuieci și nu a Comisiei Electorale Centrale.

Totodată, a menționat că, litigiul în care a fost contestată hotărârea nr. 47 din

27 decembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale

Bubuieci, prin care ar fi fost executată decizia din 14 decembrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, nu a fost soluționat, Curtea Supremă de Justiție și-a pronunțat la data

de 07 februarie 2024, existând și opinia separată unui judecător în acest sens.

În cadrul examinării cauzei, a invocat existența unui alt litigiu pe rolul

instanțelor judecată (dosarul nr. 3a-73/2024), aflat pe rolul Curții de Apel Chișinău,

nefiind adoptată o decizie definitivă și irevocabilă.

Deși, în hotărârea din 20 februarie 2024, contestată prin acest recurs, se invocă

lipsa de conexiune între litigii, a evidențiat că, legislația electorală prevede

necesitatea de a aștepta examinarea tuturor contestațiilor în materie electorală pentru

respectivul scrutin. Mai mulți judecători Curții de Apel Chișinău au depus declarații

de abținere în prezenta speță, din motivul că au participat la examinarea cauzelor

conexe, inclusiv celei menționate.

În hotărârea contestată nu este apreciat argumentul ce ține de recuzarea unei

membre a Comisiei Electorale Centrale de la examinarea subiectului.

Reprezentantul terțului Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, în cadrul

procedurii administrative, a anexat la materialele dosarului administrativ sesizarea

depusă în privința Președintei Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, care

s-a expus public politic în privința Partidului Politic „Mișcarea Alternativă

Națională” de mai multe ori, și a solicitat recuzarea ei de la examinarea chestiunii

respective. În cadrul examinării cauzei la Curtea de Apel Chișinău, Comisia

Electorală Centrală nu a prezentat dosarul administrativ în corespundere cu art. 82

din Codul administrativ.

Referitor la încălcările de procedură în organizarea procesului electoral,

argument nou a apărut în hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2168, recurentul

a opinat că, este necesar de apreciat faptul că presupusă lipsa de cvorum la adoptarea

hotărârii de înregistrare, în calitate de concurent electoral a avut loc la data de 06

octombrie 2023. Comisia Electorală Centrală, precum și Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău nu au acționat câteva luni în acest

sens și au decis abia în ianuarie 2024 că s-ar fi produs încălcări, ceea ce evident

încalcă principiul securității raportului juridic.

De asemenea, a declarat că, la prezentarea raportului final în cadrul unei

conferințe, Asociația „PromoLex” a constatat că toate întrebările ce țin de

7

înregistrarea concurenților electorali urmează a fi soluționate până la ziua votării,

altfel la alegător se creează impresia că votul lui nu este important.

Recurentul a opinat că, presupusele încălcări invocate nu-i pot fi imputate și nu

ar trebui să ducă la excluderea din cursă.

A mai afirmat că, în cadrul procedurii administrative nu a fost apreciat faptul

că lipsa de voturi invocată a fost examinată de instanțele de judecată, acestea

definitiv soluționând că nu există încălcări care ar putea duce la excluderea din cursă

din acest motiv, dar și nu reprezintă temei pentru declararea nulității alegerilor. La

fel, a evidențiat opinia separată exprimate în cadrul acestui dosar.

Încălcările de procedura în cadrul examinării cauzei în prima instanța vizează

că, la data de 29 ianuarie 2024 dosarul respectiv a fost repartizat pentru examinare

completului format din judecătorii: Ghenadie Mîra, Angela Bostan și Grigore

Dașchevici. Iar la 31 ianuarie 2024, judecătorii Angela Bostan și Grigore Dașchevici

au declarat abținere, din motiv că au participat la examinarea cauzei conexe, soldate

cu pronunțarea deciziei la data de 14 decembrie 2023. Declarația de abținere a fost

examinată și admisă de completul de judecată constituit din judecătorii: Ion Țurcan,

Ala Malîi și Dorin Dulghieru, fiind dispusă redistribuirea cauzei. La 02 februarie

2024, judecătorii Angela Braga și Victoria Sîrbu au declarat abținere de la

examinarea cauzei, care a fost examinată și admisă de completul de judecată

constituit din judecătorii: Eugeniu Clim, Stelian Iorgov și Olga Cojocaru.Prin

încheierea din 08 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, se constată că, dosarul

respectiv ar fi fost repartizat pentru examinare judecătorului raportor Vitoria Sîrbu,

completul fiind format și din judecătorii Ghenadie Mîra și Angela Braga. După

admiterea declarațiilor de abținere, dosarul a fost repartizat judecătorului raportor

Veronica Negru, membrii completului fiind, de asemenea, judecătorii Ghenadie

Mîra și judecătorul Marina Anton. Declarația de abținere judecătorului Veronica

Negru a fost admisă de completul constituit din judecătorii: Ion Țurcan, Viorica

Mihăilă și Ala Malîi. Ulterior, cauza a fost repartizată judecătorului raportor Ion

Țurcan, membrii completului fiind Ghenadie Mîra și Marina Anton.

Conform dispoziției nr. 41 din 29 decembrie 2023 privind componența

colegiilor și constituirea completelor de judecată în cadrul Curții de Apel Chișinău

pentru anul 2024, pct. 12, au fost constituite 2 complete specializate în examinarea

cauzelor în contencios administrativ: Ghenadie Mîra, Angela Bostan și Grigore

Dașchevici; Victoria Sîrbu, Angela Braga și Veronica Negru. Totodată, judecătorul

Ion Țurcan a fost desemnat specializat în materie civilă, fiind în complet cu

judecătorul Ala Malîi, iar judecătorul Marina Anton examinează cauze civile în

complet cu judecătorii Nelea Budăi și Ina Dutca.

Cu trimitere la prevederile art. 61 din Legea privind organizarea judecătorească

nr. 514/1995, luând în considerare faptul că membrii completelor în prezenta speță

au fost schimbați de mai multe ori, aparent fără motive justificative, precum și fără

respectarea specializării, recurentul a considerat că instanța nu a fost compusă

conform prevederilor legale, ceea ce constituie teniei pentru transmiterea cauzei la

rejudecare în prima instanță în alt complet, format corespunzător.

În opina recurentului, în speță sunt aplicabile temeiurile prevăzute de art. 432

alin.(1) lit.b),e),f) din Codul de procedura civilă. Or, existența opiniei separate a unui

judecător presupuse necesitatea verificării în fond speței deduse judecării întru

schimbarea/ consolidarea practicii judiciare;, precum a descris supra, probele și

8

circumstanțele pricinii au fost apreciate nerezonabil. Mai important, completul a fost

format contrar prevederilor legale, contrar principiului distribuirii aleatorii, prin ce

inclusiv a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

La 26 februarie 2024, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei

electronice, a expediat în adresa intimatului, precum și persoanei terțe, copia

recursului depus de Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț,

împotriva hotărârii din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel

participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii

în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a

referinței (f.d.175).

Prin referința depusă la 28 februarie 2024, ora 17:07, prin intermediul poștei

electronice (f.d.207), Comisia Electorală Centrală, a solicitat declararea recursului

inadmisibil, în mod principal și în mod secundar, neîntemeiat respingerea recursului

și menținerea hotărârii (f.d.208-210).

Persoană terță Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, deși, a

recepționat copia recursului, expediat prin intermediul poștei electronice (f.d. 175),

nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, prin care să-

și expună opinia referitor la recursul depus de Leonid Umaneț, reprezentat de

avocatul Mariana Barașianț, împotriva hotărârii din 20 februarie 2024 a Curții de

Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin

de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului

cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine

principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

În virtutea alineatului 8 al aceluiași articol, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin.(1).

Hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 20 februarie 2024,

și conform extrasului din poșta electronică, dispozitivul hotărârea instanței a fost

notificat recurentului la 20 februarie 2024, ora 17:36 (f.d.163), iar hotărârea

motivată, inclusiv opinia separată, a fost notificată recurentului la 21 februarie 2024,

ora 13:50 (f.d. 53 verso).

Astfel, calea de atac în ordine de recurs, demarată la 23 februarie 2024, a fost

exercitată în interiorul termenului legal.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Leonid Umaneț,

reprezentat de avocatul Mariana Barașianț,, în raport cu actele cauzei, Completul de

9

judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1), (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)

lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

10

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana

Barașianț, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de

către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată,

care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod

corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel

Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

11

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Leonid

Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art.

230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana

Barașianț, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ghenadie Eremciuc

Lilia Roic-Botezatu

12