3ra-98/24 — constatarea nulitatii actului

Dosarul nr. 3ra-98/24 2-24003680-01-3ra-29012024 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Braga, V. Negru, V. Sîrbu) Î N C H E I E R E 07 februarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Mariana Ursachi Aliona Donos examinând recursul depus de Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Leonid Umaneț împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nr. 1/8, persoane terțe Comisia Electorală Centrală, Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” și Alexei Percemlî cu privire la constatarea nulității actului, împotriva deciziei din 26 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 05 ianuarie 2024, Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, a înaintat o acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1 și Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Comunale Bubuieci nr.1/8, persoane terțe Comisia Electorală Centrală și Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, solicitând constatarea nulității hotărârii nr.47 din 27 decembrie 2023 cu privire la executarea deciziei din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la 05 noiembrie 2023 au avut loc alegeri locale generale, inclusiv în comuna Bubuieci, mun. Chișinău. Conform rezultatelor finale a alegerilor locale generale în circumscripția electorală comunală Bubuieci, turul I, în calitate de candidat la funcția de primar din partea Partidului Politic „Mișcarea Alternativă Națională” a obținut 991 de voturi valabil exprimate sau 33,49%. Conform rezultatelor preliminare a turului II, a obținut 1248 voturi sau 50,75%, iar Alexei Percemlî - 1211 voturi sau 49,25%. Totodată, a indicat că, aceste rezultate nu au fost contestate, nu a fost solicitată renumărarea voturilor, ceea ce înseamnă că a fost ales în funcția de primar al comunei Bubuieci de către alegătorii/ locuitorii comunei Bubuieci.

La 28 decembrie 2023 a recepționat hotărârea adoptată la 27 decembrie 2023 cu privire la executarea deciziei din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, 1 prin care s-a hotărât: „Se retrage/se revocă hotărârea Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nr.1/8 nr.9 din 05 octombrie 2023 cu privire la cererea de înregistrare a domnului Umaneț Leonid în calitate de candidat la funcția de primar al com. Bubuieci, mun. Chișinău, desemnat de către Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”. Prin prisma prevederilor art.143, art.145 din Codul administrativ, a afirmat că, Codul administrativ prevede două proceduri distincte, cu efecte diferite, revocarea și retragerea actului administrativ individual.

Însă din hotărârea contestată nu rezultă clar, dacă actul administrativ individual, hotărârea nr. 9 din 6 octombrie 2023, a fost revocată sau retrasă. Cu trimitere la prevederile art.119 alin.(1), art.141 din Codul administrativ, reclamantul a opinat că, în speță există temeiuri suficiente pentru constatarea nulității hotărârii nr.47 din 27 decembrie 2023, adoptate de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Comunale Bubuieci. Totodată, a precizat că, la 30 decembrie 2023 a fost depusă cerere prealabilă în adresa Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Comunale Bubuieci, iar la 03 ianuarie 2024, pârâtul a perfectat o notă informativă, prin care a constatat imposibilitatea examinării cererii prealabile.

Prin cererea prealabilă a fost solicitată suspendarea executării hotărârii cu privire la executarea deciziei din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, nr.47 din 27 decembrie 2023. În contextul prevederilor art. 172, art.214 din Codul administrativ, a menționat despre întrunirea primului element necesar pentru dispunerea suspendării executării hotărârii contestate. Suspiciunile rezonabile și serioase privind legalitatea acestuia, reprezintă lipsa unei certitudini referitor la procedura administrativă aplicată și efectele ce urmează să producă acest act. Prejudiciile ireparabile în contextul soluției adoptate prin actul administrativ individual defavorabil contestat constau în riscul desfășurării unei votări repetate, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, încălcarea dreptului de a fi ales al unui candidat, dar și dreptului de a alege al locuitorilor comunei.

Prin încheierea din 10 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s- a atras în proces Alexei Percemlî, în calitate de persoană terță. Prin hotărârea din 15 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins, ca fiind nefondată, acțiunea în contencios administrativ depusă de Leonid Umaneț împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Comunale Bubuieci nr.1/18, persoane terțe Comisia Electorală Centrală, Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, Alexei Percemlî cu privire la constatarea nulității hotărârii nr.47 din 27 decembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nr.1/8.

Prin decizia din 26 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Leonid Umaneț, ca neîntemeiat și s-a menținut hotărârea din 15 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin hotărârea din 15 ianuarie 2024, a respins ca fiind nefondată acțiunea în contencios administrativ a Leonid Umaneț împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Comunale 2 Bubuieci nr.1/18, persoane terțe Comisia Electorală Centrală, Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, Alexei Percemlî cu privire la constatarea nulității hotărârii nr.47 din 27 decembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nr.1/8.

Instanța de apel a constatat că, hotărârea instanței de fond este întemeiată, a fost adoptată cu aprecierea corectă a probelor administrate și aplicarea justă a normelor de drept material și procedural, reieșind din următoarele motive. Din analiza art. 225 alin.(1), (2) din Codul administrativ, instanța de apel a relevat că, la examinarea cererii în anulare, legalitatea unui act administrativ, urmează a fi examinată prin prisma verificării dacă autoritatea și-a exercitat dreptul discreționar, a luat în considerare toate faptele relevante, a respectat limitele legale ale dreptului discreționar și și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.

În continuare, instanța de apel redând prevederile art. 37 alin. (1) lit. a), art. 91 alin.(1) lit. a), art. 96 alin.(1), (2), (3) din Codul electoral, art.144 alin. (1) art.146 alin.(1), art.249 alin.(1), art.251 alin.(1), (2), (3), (4) din Codul administrativ, a stabilit cu certitudine că, actul administrativ contestat la caz, și anume hotărârea nr.47 din 27 decembrie 2023, emis de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Comunale nr.1/8, prin care a fost dispusă retragerea/revocarea hotărârii Consiliului electoral a circumscripției electorale comunale Bubuieci nr.1/8 nr.9 din 05 octombrie 2023 cu privire la cererea de înregistrare a domnului Leonid Umaneț, în calitate de candidat la funcția de primar al comunei Bubuieci, mun.

Chișinău, desemnat de către Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, a fost emisă întru executarea hotărârii judecătorești, și anume a deciziei din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, fiind dispus: „Se obligă Consiliul Electoral de Circumscripție Electorală comunală Bubuieci nr.1/8 să emită act administrativ individual cu privire la retragerea hotărârii Consiliului Electoral de Circumscripție Electorală comunale Bubuieci nr.9 din 05 octombrie 2023 „cu privire la cererea de înregistrare a domnului Umaneț Leonid în calitate de candidat la funcția de primar al comunei Bubuieci, mun.

Chișinău, desemnat de către Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională.” Prin urmare, instanța de apel a constatat fără echivoc că este corectă concluzia primei instanțe, precum că autoritatea publică pârâtă, emitent al deciziei contestate – Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nr.1/8, nu a avut dreptul discreționar de a opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii așa cum prevede legiuitorul în art.16 din Codul administrativ, însă era obligată să execute întocmai actul judecătoresc definitiv - decizia din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, care fiind executorie a devenit irevocabilă conform încheierii din 22 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, având în vedere reglementarea constituțională a caracterului obligatoriu al hotărârii judecătorești definitive (art.120 din Constituția Republicii Moldova).

Corespunzător, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia primei instanțe că, constatarea nulității unui asemenea act administrativ, adică a actului administrativ emis în vederea executării unui act judecătoresc apriori nu este posibilă, dat fiind faptul că atare soluție este incompatibilă cu principiul securității raporturilor juridice, la caz, însă este cert că prin acțiunea înaintată Leonid Umaneț își exprimă de fapt dezacordul cu soluția adoptată de instanța de apel la 14 decembrie 3 2023, în privința căreia deja operează caracterul obligatoriu pentru toți subiecții de drept.

Cu referire la argumentele reclamantului-apelant Leonid Umaneț precum că, actul administrativ contestat este nul, din motiv că din conținutul acestuia nu rezultă clar dacă hotărârea nr.9 din 06 octombrie 2023, a fost revocată sau retrasă, iar Codul administrativ prevede două proceduri distincte, cu efecte diferite - revocarea și retragerea actului administrativ, instanța de apel a considerat necesar de a le respinge ca fiind neîntemeiate, dat fiind faptul că respectivele argumente nu pot fi apreciate ca fiind vicii deosebit de grave în sensul dispozițiilor art. 141 din Codul administrativ, și, respectiv, nu pot constitui temei de nulitate a actului contestat pe motivele formale invocate de către reclamant, întrucât acestea nu afectează legalitatea și valabilitatea actului adoptat.

Referitor la alegațiile apelantului Leonid Umaneț, precum că din conținutul actului administrativ nu reiese dacă efectele acestuia sunt pentru viitor sau pentru trecut, nu au fost reținute ca fiind întemeiate, întrucât nici din conținutul dispozitivului deciziei din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, nu rezultă o atare mențiune, astfel alegația apelantului în această privință nu constituie viciu deosebit de grav, ce ar constitui un temei de nulitate a actului, așa cum a pretins Leonid Umaneț. Instanța de apel a notat că, legea într-o manieră certă și clară a indicat la art.141 din Codul administrativ, că, actul administrativ individual este nul dacă conține un viciu deosebit de grav și acest lucru este evident în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care se iau în considerare.

Or, norma precitată indică expres condițiile nulității actului administrativ, însă, la caz, apelantul nu a putut identifica vreun temei de nulitate, iar instanța de judecată nu a constatat existența viciului deosebit de grav. La 28 ianuarie 2024, ora 15:11, prin intermediul poștei electronice (f.d.186), Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, a depus cerere de recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată (f.d.187-190). În motivarea recursului, recurentul, în esență, a reiterat în ordine cronologică, circumstanțele speței, inclusiv actele emise la cererile și acțiunile înaintate.

Suplimentar, a evidențiat că, din partea pârâților și reclamanților nu a fost prezentat dosarul administrativ integral al procedurii administrative respective. Astfel hotărârea primei instanțe, dar și a instanței de apel, au fost pronunțate cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de Codul administrativ. Totuși, în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, a fost prezentat dosarul administrativ, dar care evident conținea selectiv materialele dosarului: lipsește hotărârea primei instanțe, contestațiile sunt atașate selectiv și doar din partea terțului Alexei Percemlî. În context s-a referit la prevederile art. 82 alin. (1) din Codul administrativ, întocmirea dosarului administrativ. La materialele dosarului se află procesul - verbal al ședinței Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci, din conținutul căruia se constată o circumstanță importantă, ce confirmă poziția sa.

În pct. 1 al procesului-verbal al ședinței Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci, din 27 decembrie 2023, a fost supusă votării, la ordinea de zi, adoptarea unui act administrativ, așa cum a fost dispus prin decizia 4 instanței de judecată, ce urma să fie executată. Ulterior, în cadrul dezbaterilor, Olga Moraru a propus ca textul proiectului de hotărâre să fie suplinit cu textul „se revocă”. După aceasta, a urmat votarea proiectului inițial: 0 voturi pro și 6 contra. Ulterior a fost supus votului proiectul dispozitivului, ce conținea sintagma propusă de Olga Moraru. Drept rezultat, proiectul a fost votat cu 6 voturi pro și 0 voturi contra. Concluzia evidentă este că, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci a refuzat să execute decizia Curții de Apel Chișinău întocmai și a utilizat dreptul său discreționar/ arbitrar, a modificat decizia instanței de judecată.

În cadrul examinării cauzei, părțile, dar și instanțele de judecată au constatat că Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nu a avut dreptul discreționar de a opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopul legii, așa cum prevede legiuitorul în art. 16 din Codul administrativ, însă era obligat să execute actul judecătoresc definitiv, decizia din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, care a devenit irevocabilă conform încheierii din 22 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție. Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nu avea dreptul de a introduce o sintagmă nouă în hotărârea sa, „/a revoca hotărârea nr. 9 din 05 octombrie 2023”, ceea ce a rămas fără aprecierea instanțelor de judecată.

De asemenea, instanțele de judecată au omis să ia în considerare faptul că, potrivit procesului-verbal din dosarul administrativ, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci a votat împotriva adoptării actului administrativ conform dispoziției instanței. Cu trimitere la prevederile art. 143 alin. (1), (2), (3), (4), (5), art. 144 alin. (1), (2), (3), (4), (5), (6), art. 145, art. 146 alin. (1), (2), (3), (4), (5) din Codul administrativ, privind retragerea și revocarea actului administrativ individual și efectele, recurentul a opinat că, dispozitivul actului administrativ este ambiguu și creează incertitudini, inclusiv contrar prevederilor art. 119 alin.(1) din Codul administrativ.

Codul Administrativ prevede două proceduri distincte, cu efecte diferite, revocarea și retragerea actului administrativ individual. Din hotărârea contestată nu rezultă clar dacă actul administrativ individual, hotărârea nr. 9 din 6 octombrie 2023, a fost revocat sau retras. Inclusiv prin prisma prevederilor art. 141 alin. (1), (2), (3), (4) din Codul administrativ, a opinat că, în speță, există temeiuri suficiente pentru constatarea nulității hotărârii nr. 47 din 27 decembrie 2023, adoptate de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci.

La 29 ianuarie 2024, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei electronice, a expediat în adresa intimaților, cât și terților, copia recursului depus de Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, împotriva deciziei din 26 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței (f.d.197-202). La data de 30 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.203), Comisia Electorală Centrală a depus referință la cererea de recurs, exprimând poziția în favoarea respingerii recursului (f.d.204-205).

La data de 30 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.207), Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 a depus 5 referință la cererea de recurs, exprimând poziția în favoarea respingerii recursului (f.d.208-209). Intimatul Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nr. 1/8 și persoanele terțe Alexei Percemlî și Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, deși, au recepționat copia recursului, expediat prin intermediul poștei electronice (f.d. 198-202), nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe, prin care să-și expună opinia referitor la recursul depus de Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, împotriva deciziei din 26 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod. În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

În virtutea alineatului 8 al aceluiași articol, înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1). Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 26 ianuarie 2024 și conform extrasului din poșta electronică, decizia instanței de apel a fost notificată recurentului la 26 ianuarie 2024 (f.d.183). Astfel, calea de atac în ordine de recurs, demarată la 28 ianuarie 2024, a fost exercitată în interiorul termenului legal. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1), (3) din Codul administrativ, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

6 Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod. În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451. Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recurs de către Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. 7 În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț. 8 Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Mariana Ursachi Aliona Donos 9