3ra-98/24 — constatarea nulitatii actului

3ra-98/24 — constatarea nulitatii actului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-98/24

2-24003680-01-3ra-29012024

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Braga, V. Negru, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

07 februarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Mariana Ursachi

Aliona Donos

examinând recursul depus de Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana

Barașianț,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Leonid Umaneț împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

municipale Chișinău nr. 1, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

comunale Bubuieci nr. 1/8, persoane terțe Comisia Electorală Centrală, Partidul

Politic „Mișcarea Alternativa Națională” și Alexei Percemlî cu privire la constatarea

nulității actului,

împotriva deciziei din 26 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 05 ianuarie 2024, Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana

Barașianț, a înaintat o acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1 și Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Comunale Bubuieci nr.1/8, persoane terțe

Comisia Electorală Centrală și Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”,

solicitând constatarea nulității hotărârii nr.47 din 27 decembrie 2023 cu privire la

executarea deciziei din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la 05 noiembrie 2023 au avut

loc alegeri locale generale, inclusiv în comuna Bubuieci, mun. Chișinău. Conform

rezultatelor finale a alegerilor locale generale în circumscripția electorală comunală

Bubuieci, turul I, în calitate de candidat la funcția de primar din partea Partidului

Politic „Mișcarea Alternativă Națională” a obținut 991 de voturi valabil exprimate

sau 33,49%. Conform rezultatelor preliminare a turului II, a obținut 1248 voturi sau

50,75%, iar Alexei Percemlî - 1211 voturi sau 49,25%.

Totodată, a indicat că, aceste rezultate nu au fost contestate, nu a fost solicitată

renumărarea voturilor, ceea ce înseamnă că a fost ales în funcția de primar al

comunei Bubuieci de către alegătorii/ locuitorii comunei Bubuieci.

La 28 decembrie 2023 a recepționat hotărârea adoptată la 27 decembrie 2023

cu privire la executarea deciziei din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

1

prin care s-a hotărât: „Se retrage/se revocă hotărârea Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nr.1/8 nr.9 din 05 octombrie 2023 cu

privire la cererea de înregistrare a domnului Umaneț Leonid în calitate de candidat

la funcția de primar al com. Bubuieci, mun. Chișinău, desemnat de către Partidul

Politic „Mișcarea Alternativă Națională”.

Prin prisma prevederilor art.143, art.145 din Codul administrativ, a afirmat că,

Codul administrativ prevede două proceduri distincte, cu efecte diferite, revocarea

și retragerea actului administrativ individual. Însă din hotărârea contestată nu rezultă

clar, dacă actul administrativ individual, hotărârea nr. 9 din 6 octombrie 2023, a fost

revocată sau retrasă.

Cu trimitere la prevederile art.119 alin.(1), art.141 din Codul administrativ,

reclamantul a opinat că, în speță există temeiuri suficiente pentru constatarea

nulității hotărârii nr.47 din 27 decembrie 2023, adoptate de Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Comunale Bubuieci.

Totodată, a precizat că, la 30 decembrie 2023 a fost depusă cerere prealabilă în

adresa Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Comunale Bubuieci, iar la

03 ianuarie 2024, pârâtul a perfectat o notă informativă, prin care a constatat

imposibilitatea examinării cererii prealabile. Prin cererea prealabilă a fost solicitată

suspendarea executării hotărârii cu privire la executarea deciziei din 14 decembrie

2023 a Curții de Apel Chișinău, nr.47 din 27 decembrie 2023.

În contextul prevederilor art. 172, art.214 din Codul administrativ, a menționat

despre întrunirea primului element necesar pentru dispunerea suspendării executării

hotărârii contestate. Suspiciunile rezonabile și serioase privind legalitatea acestuia,

reprezintă lipsa unei certitudini referitor la procedura administrativă aplicată și

efectele ce urmează să producă acest act. Prejudiciile ireparabile în contextul soluției

adoptate prin actul administrativ individual defavorabil contestat constau în riscul

desfășurării unei votări repetate, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare din

bugetul de stat, încălcarea dreptului de a fi ales al unui candidat, dar și dreptului de

a alege al locuitorilor comunei.

Prin încheierea din 10 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-

a atras în proces Alexei Percemlî, în calitate de persoană terță.

Prin hotărârea din 15 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins, ca fiind nefondată, acțiunea în contencios administrativ depusă de Leonid

Umaneț împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr.1, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Comunale

Bubuieci nr.1/18, persoane terțe Comisia Electorală Centrală, Partidul Politic

„Mișcarea Alternativă Națională”, Alexei Percemlî cu privire la constatarea nulității

hotărârii nr.47 din 27 decembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale comunale Bubuieci nr.1/8.

Prin decizia din 26 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Leonid Umaneț, ca neîntemeiat și s-a menținut hotărârea din 15 ianuarie

2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, fiind învestită cu judecarea

prezentei cauze, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin hotărârea din 15 ianuarie

2024, a respins ca fiind nefondată acțiunea în contencios administrativ a Leonid

Umaneț împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr.1, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Comunale

2

Bubuieci nr.1/18, persoane terțe Comisia Electorală Centrală, Partidul Politic

„Mișcarea Alternativă Națională”, Alexei Percemlî cu privire la constatarea nulității

hotărârii nr.47 din 27 decembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale comunale Bubuieci nr.1/8.

Instanța de apel a constatat că, hotărârea instanței de fond este întemeiată, a fost

adoptată cu aprecierea corectă a probelor administrate și aplicarea justă a normelor

de drept material și procedural, reieșind din următoarele motive.

Din analiza art. 225 alin.(1), (2) din Codul administrativ, instanța de apel a

relevat că, la examinarea cererii în anulare, legalitatea unui act administrativ,

urmează a fi examinată prin prisma verificării dacă autoritatea și-a exercitat dreptul

discreționar, a luat în considerare toate faptele relevante, a respectat limitele legale

ale dreptului discreționar și și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului

acordat prin lege.

În continuare, instanța de apel redând prevederile art. 37 alin. (1) lit. a), art. 91

alin.(1) lit. a), art. 96 alin.(1), (2), (3) din Codul electoral, art.144 alin. (1) art.146

alin.(1), art.249 alin.(1), art.251 alin.(1), (2), (3), (4) din Codul administrativ, a

stabilit cu certitudine că, actul administrativ contestat la caz, și anume hotărârea

nr.47 din 27 decembrie 2023, emis de Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale Comunale nr.1/8, prin care a fost dispusă retragerea/revocarea hotărârii

Consiliului electoral a circumscripției electorale comunale Bubuieci nr.1/8 nr.9 din

05 octombrie 2023 cu privire la cererea de înregistrare a domnului Leonid Umaneț,

în calitate de candidat la funcția de primar al comunei Bubuieci, mun. Chișinău,

desemnat de către Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, a fost emisă

întru executarea hotărârii judecătorești, și anume a deciziei din 14 decembrie 2023

a Curții de Apel Chișinău, fiind dispus: „Se obligă Consiliul Electoral de

Circumscripție Electorală comunală Bubuieci nr.1/8 să emită act administrativ

individual cu privire la retragerea hotărârii Consiliului Electoral de Circumscripție

Electorală comunale Bubuieci nr.9 din 05 octombrie 2023 „cu privire la cererea de

înregistrare a domnului Umaneț Leonid în calitate de candidat la funcția de primar

al comunei Bubuieci, mun. Chișinău, desemnat de către Partidul Politic „Mișcarea

Alternativă Națională.”

Prin urmare, instanța de apel a constatat fără echivoc că este corectă concluzia

primei instanțe, precum că autoritatea publică pârâtă, emitent al deciziei contestate

– Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nr.1/8, nu a

avut dreptul discreționar de a opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare

scopului legii așa cum prevede legiuitorul în art.16 din Codul administrativ, însă era

obligată să execute întocmai actul judecătoresc definitiv - decizia din 14 decembrie

2023 a Curții de Apel Chișinău, care fiind executorie a devenit irevocabilă conform

încheierii din 22 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, având în vedere

reglementarea constituțională a caracterului obligatoriu al hotărârii judecătorești

definitive (art.120 din Constituția Republicii Moldova).

Corespunzător, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia primei

instanțe că, constatarea nulității unui asemenea act administrativ, adică a actului

administrativ emis în vederea executării unui act judecătoresc apriori nu este

posibilă, dat fiind faptul că atare soluție este incompatibilă cu principiul securității

raporturilor juridice, la caz, însă este cert că prin acțiunea înaintată Leonid Umaneț

își exprimă de fapt dezacordul cu soluția adoptată de instanța de apel la 14 decembrie

3

2023, în privința căreia deja operează caracterul obligatoriu pentru toți subiecții de

drept.

Cu referire la argumentele reclamantului-apelant Leonid Umaneț precum că,

actul administrativ contestat este nul, din motiv că din conținutul acestuia nu rezultă

clar dacă hotărârea nr.9 din 06 octombrie 2023, a fost revocată sau retrasă, iar Codul

administrativ prevede două proceduri distincte, cu efecte diferite - revocarea și

retragerea actului administrativ, instanța de apel a considerat necesar de a le respinge

ca fiind neîntemeiate, dat fiind faptul că respectivele argumente nu pot fi apreciate

ca fiind vicii deosebit de grave în sensul dispozițiilor art. 141 din Codul

administrativ, și, respectiv, nu pot constitui temei de nulitate a actului contestat pe

motivele formale invocate de către reclamant, întrucât acestea nu afectează

legalitatea și valabilitatea actului adoptat.

Referitor la alegațiile apelantului Leonid Umaneț, precum că din conținutul

actului administrativ nu reiese dacă efectele acestuia sunt pentru viitor sau pentru

trecut, nu au fost reținute ca fiind întemeiate, întrucât nici din conținutul

dispozitivului deciziei din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, nu rezultă

o atare mențiune, astfel alegația apelantului în această privință nu constituie viciu

deosebit de grav, ce ar constitui un temei de nulitate a actului, așa cum a pretins

Leonid Umaneț.

Instanța de apel a notat că, legea într-o manieră certă și clară a indicat la art.141

din Codul administrativ, că, actul administrativ individual este nul dacă conține un

viciu deosebit de grav și acest lucru este evident în cadrul aprecierii concludente a

tuturor circumstanțelor care se iau în considerare. Or, norma precitată indică expres

condițiile nulității actului administrativ, însă, la caz, apelantul nu a putut identifica

vreun temei de nulitate, iar instanța de judecată nu a constatat existența viciului

deosebit de grav.

La 28 ianuarie 2024, ora 15:11, prin intermediul poștei electronice (f.d.186),

Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, a depus cerere de recurs,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii de chemare în

judecată (f.d.187-190).

În motivarea recursului, recurentul, în esență, a reiterat în ordine cronologică,

circumstanțele speței, inclusiv actele emise la cererile și acțiunile înaintate.

Suplimentar, a evidențiat că, din partea pârâților și reclamanților nu a fost

prezentat dosarul administrativ integral al procedurii administrative respective.

Astfel hotărârea primei instanțe, dar și a instanței de apel, au fost pronunțate cu

încălcarea normelor procedurale prevăzute de Codul administrativ. Totuși, în cadrul

examinării cauzei în instanța de apel, a fost prezentat dosarul administrativ, dar care

evident conținea selectiv materialele dosarului: lipsește hotărârea primei instanțe,

contestațiile sunt atașate selectiv și doar din partea terțului Alexei Percemlî.

În context s-a referit la prevederile art. 82 alin. (1) din Codul administrativ,

întocmirea dosarului administrativ. La materialele dosarului se află procesul - verbal

al ședinței Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci,

din conținutul căruia se constată o circumstanță importantă, ce confirmă poziția sa.

În pct. 1 al procesului-verbal al ședinței Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale comunale Bubuieci, din 27 decembrie 2023, a fost supusă votării, la

ordinea de zi, adoptarea unui act administrativ, așa cum a fost dispus prin decizia

4

instanței de judecată, ce urma să fie executată. Ulterior, în cadrul dezbaterilor, Olga

Moraru a propus ca textul proiectului de hotărâre să fie suplinit cu textul „se revocă”.

După aceasta, a urmat votarea proiectului inițial: 0 voturi pro și 6 contra. Ulterior a

fost supus votului proiectul dispozitivului, ce conținea sintagma propusă de Olga

Moraru. Drept rezultat, proiectul a fost votat cu 6 voturi pro și 0 voturi contra.

Concluzia evidentă este că, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

comunale Bubuieci a refuzat să execute decizia Curții de Apel Chișinău întocmai și

a utilizat dreptul său discreționar/ arbitrar, a modificat decizia instanței de judecată.

În cadrul examinării cauzei, părțile, dar și instanțele de judecată au constatat că

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nu a avut

dreptul discreționar de a opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopul

legii, așa cum prevede legiuitorul în art. 16 din Codul administrativ, însă era obligat

să execute actul judecătoresc definitiv, decizia din 14 decembrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, care a devenit irevocabilă conform încheierii din 22 decembrie 2023

a Curții Supreme de Justiție. Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

comunale Bubuieci nu avea dreptul de a introduce o sintagmă nouă în hotărârea sa,

„/a revoca hotărârea nr. 9 din 05 octombrie 2023”, ceea ce a rămas fără aprecierea

instanțelor de judecată.

De asemenea, instanțele de judecată au omis să ia în considerare faptul că,

potrivit procesului-verbal din dosarul administrativ, Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale comunale Bubuieci a votat împotriva adoptării actului

administrativ conform dispoziției instanței.

Cu trimitere la prevederile art. 143 alin. (1), (2), (3), (4), (5), art. 144 alin. (1),

(2), (3), (4), (5), (6), art. 145, art. 146 alin. (1), (2), (3), (4), (5) din Codul

administrativ, privind retragerea și revocarea actului administrativ individual și

efectele, recurentul a opinat că, dispozitivul actului administrativ este ambiguu și

creează incertitudini, inclusiv contrar prevederilor art. 119 alin.(1) din Codul

administrativ. Codul Administrativ prevede două proceduri distincte, cu efecte

diferite, revocarea și retragerea actului administrativ individual. Din hotărârea

contestată nu rezultă clar dacă actul administrativ individual, hotărârea nr. 9 din 6

octombrie 2023, a fost revocat sau retras. Inclusiv prin prisma prevederilor art. 141

alin. (1), (2), (3), (4) din Codul administrativ, a opinat că, în speță, există temeiuri

suficiente pentru constatarea nulității hotărârii nr. 47 din 27 decembrie 2023,

adoptate de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci.

La 29 ianuarie 2024, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei

electronice, a expediat în adresa intimaților, cât și terților, copia recursului depus de

Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, împotriva deciziei din

26 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a

acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității

în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței (f.d.197-202).

La data de 30 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.203),

Comisia Electorală Centrală a depus referință la cererea de recurs, exprimând poziția

în favoarea respingerii recursului (f.d.204-205).

La data de 30 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.207),

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 a depus

5

referință la cererea de recurs, exprimând poziția în favoarea respingerii recursului

(f.d.208-209).

Intimatul Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci

nr. 1/8 și persoanele terțe Alexei Percemlî și Partidul Politic „Mișcarea Alternativa

Națională”, deși, au recepționat copia recursului, expediat prin intermediul poștei

electronice (f.d. 198-202), nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au

depus referințe, prin care să-și expună opinia referitor la recursul depus de Leonid

Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, împotriva deciziei din 26

ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin

de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului

cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine

principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

În virtutea alineatului 8 al aceluiași articol, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin.(1).

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 26 ianuarie 2024 și

conform extrasului din poșta electronică, decizia instanței de apel a fost notificată

recurentului la 26 ianuarie 2024 (f.d.183).

Astfel, calea de atac în ordine de recurs, demarată la 28 ianuarie 2024, a fost

exercitată în interiorul termenului legal.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Leonid Umaneț,

reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, în raport cu actele cauzei, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1), (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

6

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)

lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana

Barașianț, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de

către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată,

care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod

corespunzător.

7

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel

Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Leonid

Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț.

8

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art.

230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana

Barașianț, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Mariana Ursachi

Aliona Donos

9