3ra-331/24 — contestarea actului administrativ

3ra-331/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-331/2024

2-23174876-01-3ra-11042024

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, A. Braga, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

29 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Lilia Roic-Botezatu

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului depus de Leonid Umaneț, reprezentat de

avocatul Mariana Barașianț,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Leonid Umaneț împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr. 1, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci

nr. 1/8 și Comisiei Electorale Centrale, cu participarea terților Alexei Percemlî, Partidul

Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Partidul Politic „Mișcarea Alternativa

Națională” cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 03 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Leonid Umaneț și a fost menținută hotărârea din 15 decembrie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 07 decembrie 2023, Leonid Umaneț a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1,

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nr. 1/8 și

Comisiei Electorale Centrale, terț Alexei Percemlî, solicitând anularea

integrală/constatarea nulității hotărârii cu privire la infirmarea legalității alegerilor

pentru funcția de primar al comunei Bubuieci, mun. Chișinău, nr. 46 din 01 decembrie

2023, adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie obligat Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nr. 1/8 să emită hotărârea de confirmare a

legalității alegerilor locale generale pentru funcția de primar al comunei Bubuieci, mun.

Chișinău.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la data de 05 octombrie 2023, a fost

înregistrat în calitate de candidat la funcția de primar al comunei Bubuieci, mun.

1

Chișinău, din partea Partidului Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, pentru alegeri

locale generale din 05 noiembrie 2023. Conform hotărârii nr.9 din 05 octombrie 2023

cu privire la cererea de înregistrare, în calitate de candidat la funcția de primar al

comunei Bubuieci, mun. Chișinău, desemnat de către Partidului Politic „Mișcarea

Alternativa Națională”, a prezentat, printre altele, și confirmarea DGETS 2 prin care se

atestă că are cel puțin studii generale obligatorii prevăzute la art. 13 din Codul educației

nr.352/2014. Corespunderea actelor prezentate rigorilor legale a fost verificată de

organele electorale și confirmată de CECEM Chișinău nr. 1 prin scrisoarea cu nr.

02/02/CECEMC nr.1 din 05 octombrie 2023, notificată inclusiv și CEC-ului.

Confirmarea eliberată de DGETS este adoptată în baza informațiilor eliberate de

directorul IP cu învățământ seral nr. 2 și copiilor ordinelor din anii 80 anexate.

Totodată, a menționat că, luând în considerare informațiile apărute în spațiul

public, a atenționat că „problema” studiilor sale este prezentată eronat de reprezentanții

partidului politic care a desemnat contracandidatul lui din turul II. Or, se invocă lipsa

confirmării actului de studii pentru clasa X și XI. Însă, legea prevede necesitatea

deținerii studiilor gimnaziale (sau asimilate, având în vedere că Codul educației, intrat

în vigoare la data de 24 noiembrie 2014, nu are efect retroactiv).

Conform informației prezentate de Direcția generală educație, tineret și sport din

28 septembrie 2023, Leonid Umaneț a fost înmatriculat în clasa IX, în baza ordinului nr.

17 din 05 septembrie 1983, în Școala medie serală nr. 14 din or. Chișinău și a finalizat

clasa XI în anul 1986, ceea ce înseamnă că a fost transferat/înmatriculat în clasa X și în

clasa XI. Altfel spus, dispune de studii gimnaziale obligatorii - clasa VIII absolvită, fapt

ce se confirmă și prin inscripția respectivă din livretul militar. Conform informației

eliberate de DGETS nr. 01/16- 6/4278 din 27 noiembrie 2023, actul normativ cu privire

la învățământul public, care a reglementat relațiile sociale în domeniul învățământului în

anii 1983-1986 a fost Legea RSSM cu privire la învățământul public din 24 decembrie

clase.

De asemenea, a afirmat că „proba” cercetată de CECE Bubuieci de două ori, în

cadrul a 2 proceduri administrative diferite, și anume scrisoarea eliberată de Ministerul

Educației și Cercetării la data de 17 noiembrie 2023, rezultă că pentru anii de studii

1983 - 1986 informațiile sunt păstrate, însă, probabil, cu scopul de a denatura

informația, nu sunt descrise informații ce se conțin în aceste acte, ci doar se invocă că

lipsește informația despre rezultatele examenului și eliberarea atestatului. Dar, nu se

indică despre examenele cărui an de studii informația lipsește. O astfel de prezentare a

informației selectiv, poate avea ca scop - inducerea în eroare a organului electoral/

instanțelor de judecată și de a obține rezultatul dorit - infirmarea alegerilor ocolind votul

cetățenilor. Cert este faptul că informația prezentată de Ministerul Educației și

Cercetării nu este completă, nu combate informația eliberată prin scrisoarea DGETS

mun. Chișinău și nu constituie probă incontestabilă, care poate sta la baza infirmării

legalității alegerilor, care au fost desfășurate corect și liber.

La data de 05 noiembrie 2023 au avut loc alegeri locale generale inclusiv în

comuna Bubuieci, mun. Chișinău. Conform rezultatelor finale ale alegerilor locale

2

generale în circumscripția electorală comunală Bubuieci, turul I, Leonid Umaneț,

candidat la funcția de primar din partea Partidului Politic „Mișcarea Alternativa

Națională”, a obținut 991 de voturi valabil exprimate sau 33,49%, Alexei Percemlî a

obținut 703 voturi sau 23,76% și Igor Moraru - 601 voturi sau 20,31 %.

Conform rezultatelor preliminare a turului II, Leonid Umaneț a obținut 1248 voturi

sau 50,75%, iar Alexei Percemlî - 1211 voturi sau 49,25%. Aceste rezultate nu au fost

contestate, nu a fost solicitată renumărarea voturilor, ceea ce înseamnă că Leonid

Umaneț a fost ales în funcția de primar al comunei Bubuieci de către alegătorii/

locuitorii comunei Bubuieci.

Reclamantul a notat că, la data de 22 noiembrie 2023, a recepționat hotărârea

adoptată la 21 noiembrie 2023 de CECE Bubuieci cu nr. 44-c, conform căreia s-a decis

admiterea parțială a contestației depuse de Alexei Percemlî (fără însă a menționa în care

parte aceasta este admisă). Totodată, s-a declarat inadmisibilă cerința privind adoptarea

unei hotărâri prin care să se refuze înregistrarea candidatului la funcția de primar al

comunei Bubuieci, mun. Chișinău, a lui Leonid Umaneț, desemnat de către Partidul

Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, ca fiind depusă peste termenul stabilit de lege.

Prin hotărârea din 05 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

dosarul nr.3-3446/2023 și nr.3-3472/2023, cererea de chemare în judecată depusă de

Leonid Umaneț a fost admisă parțial, a fost anulată hotărârea nr. 44-c din 21 noiembrie

2023, în partea admiterii contestației și a fost adoptată o nouă hotărâre prin care

contestația inițială depusă de Alexei Percemlî a fost declarată inadmisibilă. Astfel,

instanța de judecată a soluționat chestiunea referitor la înregistrarea lui Leonid Umaneț

în calitate de candidat la funcția de primar al comunei Bubuieci, mun. Chișinău.

Reclamantul a susținut că, odată cu constatarea faptului că înregistrarea și,

respectiv, participarea lui la alegeri nu poate fi anulată/retrasă, decade posibilitatea de

infirmare a legalității alegerilor pe acest temei.

Referitor la procedura adoptării hotărârii contestate, reclamantul a indicat că, la

data de 01 decembrie 2023, ora 14:15, CECE Bubuieci a adoptat hotărârea nr.46, prin

care infirmă legalitatea alegerilor pentru funcția de primar al comunei Bubuieci, mun.

Chișinău. La data adoptării hotărârii contestate, instanțele de judecată nu s-au expus pe

marginea contestațiilor depuse. Respectiv, CECE Bubuieci, până a soluționa

posibilitatea confirmării sau infirmării legalității alegerilor locale pentru funcția de

primar al comunei Bubuieci, mun. Chișinău, urma să aștepte soluționarea definitivă a

contestației, care se afla pe rolul instanțelor de judecată. CECE Bubuieci nu a avut

dreptul de a decide asupra legalității alegerilor la funcția de primar până la soluționarea

definitivă a tuturor contestațiilor. Hotărârea contestată conține un viciu fundamental,

care atrage nulitatea actului administrativ individual.

De asemenea, a menționat că un alt temei de nulitate constituie faptul că nu poate

fi identificată persoana care a semnat hotărârea nr. 46 din 01 decembrie 2023, potrivit

art. 121 din Codul administrativ. Nici din textul hotărârii contestate și nici la semnătură

nu sunt indicate numele, prenumele și funcția persoanei semnatare, ceea ce face

imposibilă identificarea faptului dacă acest act administrativ individual este semnat de

persoana împuternicită în acest sens. Hotărârea respectivă nu este scrisă pe antet și este

3

dificil de a stabili chiar și autoritatea care a emis-o. Acest fapt devine evident și prin

simpla comparație a hotărârii nr.44-c din 21 noiembrie 2023 și celei contestate. Din

textul hotărârii contestate nu se desprinde dacă aceasta a fost adoptată cu respectarea

prevederilor legale ce țin de emiterea actelor administrative de un organ colegial.

Luând în considerare faptul că CECE Bubuieci a emis recent note informative prin

care a informat CEC privind imposibilitatea examinării unor contestații din lipsa de

cvorum, majoritatea membrilor săi se află în concediu medical sau nu pot fi prezenți din

cauza de „stres”, devine și mai dubioasă convocarea de urgență a unei 4 ședințe pentru

infirmarea alegerilor cu mai puțin de o oră înainte de ședința în instanța de judecată, în

care s-a examinat legalitatea hotărârii nr. 44-c din 21 noiembrie 2023. În aceste

circumstanțe, se impune declararea nulității hotărârii CECE Bubuieci nr. 46 din 01

decembrie 2023, ca fiind emisă cu încălcarea principiilor legalității, egalității,

imparțialității și bunei-credințe, prevăzute de Codul administrativ.

Totodată, ca temei pentru infirmarea alegerilor se indică inclusiv hotărârea nr. 44-c

din 21 noiembrie 2023, anulată prin hotărârea din 05 decembrie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani. În opina reclamantului, CECE Bubuieci a abuzat de poziția sa

de organ electoral și contrar prevederilor legale a adoptat hotărârea nr.46 din 01

decembrie 2023 privind infirmarea legalității alegerilor, știind cu certitudine că există

contestații în examinare.

Prin argumentele aduse s-au expus pe fondul acuzațiilor aduse, precum și a anexat

actele ce confirmă existența studiilor obligatorii necesare pentru a candida la funcția de

primar. Astfel, scrisoarea parvenită de la Ministerul Educației și Cercetării și apreciată

în hotărârea privind infirmarea legalității alegerilor ca probă care atestă „au fost

prezentate alte acte care nu sunt admisibile pentru a fi înregistrat în calitate de concurent

electoral”, nu reprezintă temei pentru infirmarea legalității alegerilor și nici nu afectează

în nici un fel rezultatele votării. Cert este faptul că scrisoarea Ministerului Educației și

Cercetării nu este un act administrativ individual, nu este o probă incontestabilă, dar,

mai important, este că conținutul acestei „scrisori” nu combate în niciun fel faptul că

dispune de studii obligatorii necesare pentru a fi ales primar. Ministerul Educației și

Cercetării nu are nici un drept de a interpreta normele legale electorale, dar și nici un

drept să intervină pe lângă un organ electoral cu indicații privind poziția pe care trebuie

să o ia un organ electoral. Conținutul acestei scrisori nu poate fi luat ca „fapt” constatat,

precum și depunerea unei plângeri nu poate servi temei pentru anularea alegerilor, în

lipsa unei hotărâri irevocabile pronunțate de instanțele de judecată competente.

La fel, un val de postări pe „Facebook”, cu utilizarea cuvântului „fals”, nu poate

servi temei pentru invalidarea voturilor oamenilor și evident nu reprezintă respectarea

principiilor și legii într-un stat de drept care tinde spre aderare la Uniunea Europeană.

Referitor la scrisoarea Ministerului Educației și Cercetării, a indicat că și în situația

primei scrisori este dificil de apreciat conținutul acestora fără a examina întrebările

adresate (aparent de un deputat, care nu este concurent electoral, dar care este membru a

partidului concurent electoral). Menționează că în această scrisoare se vorbește despre

studii de ciclul II - învățământ liceal sau echivalent, însă Codul electoral și Codul

educației stabilesc necesitatea deținerii studiilor obligatorii - gimnaziale, dar nu liceale.

4

Scrisorile în cauză, nefiind acte administrative și, de fapt, fiind absolut irelevante speței,

trebuie să fie analizate critic și din perspectiva în care ministrul educației este unul

dintre liderii partidului de guvernare, care este pierzantul în aceste alegeri, iar emiterea

unor scrisori către organul electoral pentru a exclude câștigătorul din partea unui partid

de opoziție nu reprezintă altceva decât un abuz și conflict de interese menit să asigure

partidului său încă un loc de primar prin excluderea candidatului care a acumulat cele

mai multe voturi.

CECE Bubuieci a eșuat în motivarea soluției adoptate, un argument în plus pentru

anularea hotărârii nr. 46 din 01 decembrie 2023. CECE Bubuieci a cunoscut situația sa

și a decis înregistrarea lui în calitate de concurent electoral. Contestații în acest sens au

fost depuse încă la data de 09 octombrie 2023, fapt confirmat de Alexei Percemlî și

constatat prin hotărârea din 05 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Acțiuni neconforme din partea sa nu au fost stabilite, iar ca și rezultat,

„sancțiunea” impusă este disproporționată, ilegală și abuzivă. Având unele dubii, CECE

Bubuieci urma să refuze înregistrarea la data de 05 octombrie 2023, oferindu-i

posibilitatea de a-și apăra dreptul său constituțional de a fi ales în instanțele de judecată.

Însă, acțiunile întreprinse de CECE Bubuieci denotă un abuz evident, care a examinat

contestația depusă de concurentul electoral în luna octombrie 2023, a respins-o; a

examinat contestația depusă de concurentul electoral plasat pe locul III, a respins-o,

peste câteva zile (după ce a devenit clar că a câștigat alegerile din turul II) examinează o

altă contestație identică după argumente și deja parțial a admis-o, fără a fi emise

deciziile instanțelor de judecată și infirmă legalitatea alegerilor.

În dezacord cu hotărârea nr.46 din 01 decembrie 2023, la data de 04 decembrie

2023, a depus cerere prealabilă în adresa CECEM Chișinău nr. 1 și pentru informare în

adresa CEC. Pentru data de 06 decembrie 2023, ora 15:00, a fost stabilită ședința de

examinare a cererii prealabile.

La 06 decembrie 2023, a recepționat nota informativă, prin care CECEM Chișinău

nr. 1 a stabilit imposibilitatea examinării cererii prealabile și a atestat faptul exercitării

procedurii prealabile.

Prin încheierea consemnată în procesul-verbal al ședinței de judecată din 11

decembrie 2023, au fost atrași în calitate de persoane terțe Partidul Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate” și Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins, ca fiind neîntemeiată, acțiunea de contencios administrativ înaintată de Leonid

Umaneț împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale

Chișinău nr. 1, Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Bubuieci nr.

1/8 și Comisiei Electorale Centrale, cu participarea terților Alexei Percemlî, Partidul

Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Partidul Politic „Mișcarea Alternativa

Națională” privind contestarea actelor administrative.

Prin încheierea din 29 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a refuzat

ridicarea excepției de neconstituționalitate formulată de Leonid Umaneț, în cadrul

examinării cauzei în ordine de apel, la acțiunea înaintată de Leonid Umaneț împotriva

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1,

5

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nr. 1/8 și

Comisiei Electorale Centrale, cu participarea terților Alexei Percemlî, Partidul Politic

„Partidul Acțiune și Solidaritate” și Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”

privind contestarea actelor administrative.

Prin decizia din 29 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel depusă de avocatul Mariana Barașianț în interesele lui Leonid Umaneț și s-a

menținut hotărârea din 15 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 29 decembrie 2023, ora 22:27, prin intermediul poștei electronice (Vol.II,

f.d.192, 200), Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, a depus

cerere de recurs, solicitând casarea încheierii din 29 decembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, adoptarea unei încheieri de ridicare a excepției de neconstituționalitate,

casarea deciziei din 29 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii primei

instanțe, emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 11 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

depus de Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, casată decizia din

29 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 29 decembrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău și restituită cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

Prin încheierea din 18 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate ridicată de către reprezentantul

apelantului Leonid Umaneț, avocatul Mariana Barașianț și a fost sesizată Curtea

Constituțională a Republicii Moldova în vederea controlului constituționalității a

prevederilor art. 68 alin. lit. j) Codul electoral, conform sesizării.

Prin decizia Curții Constituționale nr. 8 din 05 martie 2024 s-a declarat

inadmisibilă sesizarea nr. 12 g/2024 privind excepția de neconstituționalitate a art. 68

alin. (1) lit. j) din Codul electoral.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 03 aprilie 2024 a respins apelul depus de

Leonid Umaneț și a fost menținută hotărârea din 15 decembrie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

În susținerea soluției sale, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 189 alin. (1),

17 din Codul administrativ, 98 alin. (1) pct. 1), 91 din Codul electoral și a conchis că

acțiunea în contencios administrativ a fost înaintată de Umaneț Leonid la instanța

competentă jurisdicțional și teritorial, cât și cu respectarea procedurii prealabile și în

termenul legal.

La fel, instanța de apel a reținut că Leonid Umaneț a utilizat corect tipul acțiunii în

contestare conform art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ pentru revendicarea

dreptului său, or reclamantul prin acțiunea înaintată a solicitat anularea hotărârii cu

privire la infirmarea legalității alegerilor pentru funcția de primar al comunei Bubuieci,

mun. Chișinău, nr. 46 din 01 decembrie 2023 emisă de Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nr. 1/8, la care ultimul a participat ca

concurent electoral desemnat de către PP ,,Mișcarea Alternativa Națională”.

6

Astfel, instanța de apel a considerat că motive de inadmisibilitate a acțiunii

înaintate de reclamantul Umaneț Leonid, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2)

din Codul administrativ, la caz nu sunt.

Cu trimitere la prevederile art. 37 alin. (1) lit. j), 96, 174, 176 din Codul electoral și

art. 31, 118 din Codul administrativ instanța de apel a stabilit că, prin hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 05 decembrie 2023 s-a admis parțial acțiunea

depusă de avocata Mariana Barașianț, în interesele reclamantului Leonid Umaneț

împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău nr.1,

Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Bubuieci nr. 1/8, cu terții

Comisia Electorală Centrală și Alexei Percemlî și s-a anulat Hotărârea cu privire la

examinarea contestației lui Percemlî Alexei, candidat la funcția de primar al comunei

Bubuieci, municipiul Chișinău din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate” nr. 44-c din 21 noiembrie 2023, în partea admiterii contestației și s-a emis

o nouă hotărâre prin care, contestația depusă de Alexei Percemlî la data de 18 noiembrie

2023 privind anularea integrală a hotărârii Consiliului Electoral de Circumscripție

Electorală comunale Bubuieci nr. 9 din 05 octombrie 2023 privind înregistrarea în

calitate de candidat la funcția de primar al comunei Bubuieci, municipiul Chișinău, pe

numele dlui Leonid Umaneț și adoptarea unei noi hotărâri prin care să se refuze

înregistrarea candidatului la funcția de primar al comunei Bubuieci, municipiul

Chișinău, Umaneț Leonid desemnat de către Partidul Politic ,,Mișcarea Alternativa

Națională” s-a declarat integral inadmisibilă ca depusă tardiv, în rest acțiunea s-a

respins ca fiind neîntemeiată; s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Alexei

Percemlî împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale

Chișinău nr. 1, Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Bubuieci nr.

1/8, cu terții Comisia Electorală Centrală și Umaneț Leonid privind anularea integrală a

Hotărârii Consiliului Electoral de Circumscripție Electorală comunală Bubuieci nr. 1/8

nr. 44-c din 21 noiembrie 2023, adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă

contestația depusă la 18 noiembrie 2023, să fie anulată integral Hotărârea Consiliului

Electoral de Circumscripție Electorală comunale Bubuieci nr. 9 din 05 octombrie 2023

privind înregistrarea în calitate de candidat la funcția de primar al comunei Bubuieci,

municipiul Chișinău, pe numele lui Leonid Umaneț și să fie adoptată o nouă hotărâre

prin care să se refuze înregistrarea candidatului la funcția de primar al comunei

Bubuieci, municipiul Chișinău a lui Umaneț Leonid, desemnat de către Partidul Politic

„Mișcarea Alternativa Națională”.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2023 apelul declarat de

Alexei Percemlî s-a admis, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din

05 decembrie 2023 și s-a emis o decizie nouă potrivit căreia, acțiunea în contestare

formulată de Umaneț Leonid, s-a admis parțial;

Acțiunea în contestare formulată de Alexei Percemlî s-a admis integral;

S-a anulat integral hotărârea Consiliului Electoral de Circumscripție Electorală

comunală Bubuieci nr.1/8 nr. 44-c din 21 noiembrie 2023.

Acțiunea în obligare formulată de Alexei Percemlî s-a admis integral.

7

S-a obligat Consiliul Electoral de Circumscripție Electorală comunală Bubuieci nr.

1/8 să emită act administrativ individual cu privire la retragerea hotărîrii Consiliului

Electoral de Circumscripție Electorală comunale Bubuieci nr. 9 din 05 octombrie 2023

„Cu privire la cererea de înregistrare a domnului Umaneț Leonid în calitate de candidat

la funcția de primar al com. Bubuieci, mun. Chișinău, desemnat de către PP ,,Mișcarea

Alternativa Națională”.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 decembrie 2023, recursul depus în

numele și interesele recurentului Leonid Umaneț, s-a declarat inadmisibil.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, la data de 27 decembrie 2023, Consiliul

electoral al circumscripției electorale comunale Bubuieci nr. 1/8 a adoptat hotărârea nr.

47 „Cu privire la executarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2023”,

prin care și-a retras/revocat hotărârea nr. 9/2023 de înregistrare a domnului Umaneț

Leonid în calitate de concurent electoral.

A mai reținut instanța de apel că, instanța de fond întemeiat a constatat că, la

emiterea hotărîrii nr.46 din 01 decembrie 2023 Consiliul electoral al circumscripției

electorale comunale Bubuieci nr.1/8 și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu

scopul acordat prin lege, or s-a constatat că, Leonid Umaneț în calitate de candidat la

funcția de primar al com. Bubuieci, mun. Chișinău, desemnat de către PP ,,Mișcarea

Alternativa Națională” nu întrunește condițiile prevăzute de art.68 alin.(1) lit.j) din

Codul electoral, și anume nu deține copia de pe diploma de studii.

Referitor la certificatul de studii gimnaziale nr.283001104835, eliberat la 29

decembrie 2023, prezentat în ședința instanței de apel de către apelant, Completul de

judecată al instanței de apel a reținut că acesta nu constituie în sine o diplomă, pentru a fi

întrunită condiția prevăzută la art.68 alin.(1) lit.j) din Cod electoral, și anume copia de

pe diploma de studii, prezentarea căreia este obligatorie în cazul candidării pentru

funcția de primar.

Referitor la argumentul invocat de apelant precum că dispune de studii obligatorii,

instanța de apel l-a considerat ca fiind neîntemeiat, or prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 14 decembrie 2023 s-a constatat că, ”.... confirmarea nr. 0146- b/3372 din

28 septembrie 2023, eliberată de Direcția generală educație, tineret și sport din cadrul

Consiliului municipal Chișinău (f.d.a.19) și prezentată de Umaneț Leonid, nu poate

înlocui un act de studii care ar atesta că dnul Umaneț Leonid a finisat studiile generale.

Ori, din textul/conținutul confirmării nr. 0146-b/3372 din 28 septembrie 2023, nu se

confirmă existența actului de studii eliberat dlui Umaneț Leonid, dar se comunică, că

acesta din urmă ar fi fost înmatriculat în clasa a IX-a în Școala medie serală nr. 14 din

or. Chișinău. În condițiile speței, ținînd cont de poziția Ministerului Educației și

Cercetării al RM expusă în răspunsul cu nr. 03/1-07/6138 din 17 noiembrie 2023,

precum că: „o confirmare nu înlocuiește un act de studii”, devin aplicabile prevederile

art. 144 Cod administrativ...”.

Astfel instanța de apel aplicând prevederile art.123 alin.(2) din Codul de procedură

civilă, a indicat că, prin emiterea hotărârii contestate, nu se încalcă dreptul apelantului

pentru a candida la funcția de primar al persoanei, în condițiile când legea este clară,

8

precisă și fără ambiguități atunci când prevede obligația de a prezenta la organul

electoral inter alia – diploma de studii.

Ce ține de argumentul apelantului, care a menționat că la actele cauzei este atașat

certificatul de studii gimnaziale, Colegiul Civil al instanței de apel a reținut că acest act

deși este atașat la actele cauzei ( f.d.165, Vol.II), acesta a fost eliberat ulterior emiterii

hotărîrii contestate.

În același sens, potrivit Codului Electoral art.68 al.1) lit.j), pentru a fi înregistrați în

calitate de concurent electoral la funcția de primar, persoana trebuie să depună la

organul electoral ” copia de pe diploma de studii”.

Or, certificatul de studii gimnaziale datează cu 29 decembrie 2023, iar hotărârea

contestată a fost emisă la 01.12.2023, astfel încât se confirmă că la data respectivă, acest

act nu a fost prezentat.

De altfel, concurentului electoral la funcția de primar îi aparține nemijlocit

obligația pozitivă, sub propria responsabilitate, de a prezenta copia actului de studii

relevant al acestuia. În funcție de anul absolvirii al instituției de învățămînt, acest act

poate fi: certificatul de studii gimnaziale la caz; diploma de absolvire; certificatul de

studii; adeverința de studii ( a se vedea Codul educației art.11/1 și Anexa 3 la Hotărîrea

de Guvern nr.330 din 31 mai 2023 cu privire la aprobarea cadrului național al

calificărilor).

Colegiul instanței de apel a accentuat că, în situația cînd apelantul la momentul

depunerii actelor pentru funcția de primar al comunei Bubuieci, ar fi pierdut actul care

atestă studiile acestuia, ultimul dispunea de dreptul de a solicita duplicatul de la instituția

absolvită în condițiile art.17 din Codul Educației, iar dacă eliberarea duplicatului nu este

posibilă, titularul documentului pierdut este îndreptățit să solicite, în procedura

judecătorească, constatarea faptului care are valoare juridică în baza art.281-285 din

Codul de procedură civilă, cu privire la absolvirea nivelului/ ciclului de învățămînt.

Prin urmare, instanța de apel nu a văzut în cazul dat îngrădirea căruiva drept a

apelantului prin emiterea hotărîrii contestate, pentru că legislația națională este una

certă, precisă, fără ambiguități și clară totodată și care, fără echivoc, oferă posibilitatea

părții de a i se elibera și, respectiv, prezenta duplicatul actelor de studii pe baza

registrelor de evidență și de eliberare a actelor de studii, posibilitatea recunoașterii

actelor de studii eliberate pînă la intrarea în vigoare a Codului educației, cît și

mecanismul de a demonstra faptul absolvirii studiilor generale obligatorii în cazul

pierderii sau deteriorării originalului actului de studii.

La caz, apelantul nu și-a îndeplinit obligația impusă de lege în acest sens, iar

confirmările atașate la lucrările dosarului, nu pot substitui cerința legiuitorului.

Cu referire la temeiurile de nulitate a Hotărîrii CECE Bubuieci nr.1/8 emisă la 01

decembrie 2023 sub nr.46 și anume ce ține de prezența cvorului la ședința Consiliului

electoral de circumscripție electorală comunală Bubuieci nr. 1/8 din 01 decembrie 2023,

conform procesului- verbal nr. 23, din 7 membri desemnați în componența organului

electoral, la ședință au fost prezenți 5 membri care unanim au votat pentru infirmarea

legalității alegerilor pentru funcția de primar în circumscripția electorală Bubuieci, mun.

Chișinău (f.d.117-118, vol. I).

9

Conform hotărârii nr. 39 din 26 septembrie 2023 a Consiliului electoral al

circumscripției electorale municipale Chișinău nr. 1 „Cu privire la constituirea

Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Bubuieci nr. 1/8”, acesta este

constituit din 7 membri.

Potrivit pct. 41 din Regulamentul de activitate al consiliului electoral de

circumscripție în perioada electorală, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 1100/2023, consiliul electoral de circumscripție adoptă hotărâri prin vot

deschis cu votul majorității absolute a membrilor.

Prin urmare, Completul de judecată al instanței de apel a menționat că componența

Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Bubuieci nr. 1/8 este

compusă din 7 membri, majoritate absolută reprezintă cel puțin 4 voturi ale membrilor.

Respectiv, potrivit procesului verbal nr. 23 al ședinței Consiliului electoral de

circumscripție electorală comunală Bubuieci nr. 1/8 din 01 decembrie 2023, se atestă

prezența cvorumului necesar prevăzut de lege pentru examinarea subiectului și

aprobarea hotărârii, or prezenți la ședință au fost 5 din 7 membri.

Ce ține de argumentul invocat de apelant precum că, actul administrativ este lovit

de nulitate pe motiv că nu conține numele și funcția semnatarului, instanța de apel l-a

considerat ca fiind neîntemeiat, or potrivit Hotărârii cu privire la infirmarea legalității

alegerilor pentru funcția de primar al comunei Bubuieci, mun. Chișinău, nr. 46 din 01

decembrie 2023, rezultă că aceasta a fost semnată de către secretarul Consiliului

electoral al circumscripției electorale comunale Bubuieci nr. 1/8 – Moraru Olga, pe

motiv că, președintele consiliului a fost în concediu de boală, iar potrivit pct. 24 din

Regulamentul de activitate al consiliului electoral de circumscripție în perioada

electorală, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1100/2023, Secretarul

consiliului electoral de circumscripție are următoarele atribuții: 1) în absența

președintelui consiliului, exercita atribuțiile acestuia.

Iar pct.23 din Regulamentul menționat prevede expres că, Președintele consiliului

electoral de circumscripție are următoarele atribuții: 4) semnează hotărârile consiliului.

Referitor la argumentul invocat de apelant precum că, actul contestat a fost emis cu

încălcarea art.174 alin.(2) Cod administrativ, și anume că nu au fost soluționate toate

contestațiile de instanța de judecată, Completul de judecată al instanței de apel, de

asemenea a considerat ca fiind neîntemeiat, or apelantul nu a prezentat în instanță probe

care să confirme faptul că Consiliul electoral al circumscripției electorale comunale

Bubuieci nr. 1/8 a cunoscut despre existența unor contestații depuse de apelant și

neexaminate.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a menționat și faptul că, la caz, decizia

Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2023 devenită irevocabilă, a obligat Consiliul

Electoral de Circumscripție Electorală comunală Bubuieci nr.1/8 să emită actul

administrativ individual cu privire la retragerea actului și anume a hotărîrii nr.9 din 05

octombrie 2023 de înregistrare a lui Umaneț Leonid în calitate de candidat la funcția de

primar al comunei Bubuieci, mun. Chișinău, din partea partidului politic ,,MAN”.

10

Or, hotărîrea contestată în speța dată, nu-i vătămează careva drepturi apelantului, în

condițiile cînd CECE Bubuieci a fost obligat să-și retragă propria hotărîre de înregistrare

din cursa electorală a concurentului, la caz, a lui Umaneț Leonid.

A reiterat instanța de apel și faptul că, tot la caz, prin hotărârea irevocabilă a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 15 ianuarie 2024, s-a respins acțiunea lui

Leonid Umaneț cu privire la constatarea nulității hotărîrii nr.47 din 27 decembrie 2023 a

CECE Bubuieci nr.1/8, prin care s-a executat decizia Curții de Apel Chișinău din 14

decembrie 2023, și anume CECE Bubuieci a fost obligat să-și retragă propria hotărîre de

înregistrare din cursa electorală a concurentului, la caz, a lui Umaneț Leonid.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că soluția instanței de fond cu

privire la respingerea acțiunii depusă de către Umaneț Leonid este una corectă, iar

temeiuri pentru a constata nulitatea actului contestat nu există, or autoritatea și-a

exercitat dreptul discreționar corect, a luat în considerare toate faptele relevante la

emiterea acestuia, a respectat limitele legale ale dreptului discreționar și și-a exercitat

dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.

Drept urmare, Completul de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, a

conchis că, hotărârea supusă prezentului apel a fost pronunțată de instanța de fond cu

respectarea dreptului părților la un proces echitabil, în sensul definit de art. 6 din

Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atât ca

ansamblul garanțiilor procedurale enunțate în această dispoziție convențională, cât și

dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei, ceea ce presupune inclusiv motivarea

hotărârilor, principiul contradictorialității și modul de administrare a probelor.

La 05 aprilie 2024, ora 17:01 prin intermediul poștei electronice, Leonid Umaneț,

reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, a depus cerere de recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în

judecată.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece este arbitrară și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor.

Consideră că instanțele de judecată la adoptarea hotărarii nu au apreciat probele

anexate și argumentele expuse, inclusiv referitor la vicierea procedurii de adoptare

actului administrativ contestat.

Motivarea soluției este bazată exclusiv pe decizii pronunțate pe o cauză conexă,

care însă nu exclude posibilitatea admiterii prezentei cereri de chemare în judecată

depuse de recurentul Leonid Umaneț.

A susținut recurentul că la 01 decembrie 2023, ora 14:15 CECE Bubuieci a adoptat

Hotărârea nr. 46, prin care infirmă legalitatea alegerilor pentru funcția de primar al

comunei Bubuieci mun.Chișinău.

A atras atenția instanței de judecată că la data adoptării hotărârii contestate,

instanțele de judecată nu s-au expus încă pe marginea contestațiilor depuse, fapt

cunoscut și recunoscut de organe electorale, care au fost citate la examinarea

11

contestației/ cauzei nefinalizate la data de 01 decembrie 2023, au prezentat referințe, au

anexat acte, au solicitat examinarea în lipsa.

Or, art. 174 alin. (2) din Codul electoral prevede că, consiliile electorale de

circumscripție, în termen de cel mult 10 zile de la data primirii rapoartelor, proceselor-

verbale și altor documente electorale de la birourile electorale, după caz, consiliile

electorale de circumscripție de nivelul întâi, dar nu mai devreme de soluționarea

definitivă de către organele electorale și instanțele de judecată a contestațiilor depuse

conform procedurilor stabilite, confirmă sau infirmă printr-o hotărâre legalitatea

alegerilor din circumscripția electorală respectivă și o transmit, în termen de 24 de ore

după adoptare, Comisiei Electorale Centrale și consiliilor electorale de circumscripție

respective de nivelul al doilea, care publică rezultatele definitive.

A susținut că Regulamentul cu privire la procedura de confirmare a legalității

alegerilor, validarea și atribuirea mandatelor de primar și de consilier, aprobat prin

Hotărârea CEC nr. 1104/2023, conține prevedere similară: Consiliile electorale de

circumscripție, în termen de cel mult 10 zile de la data primirii rapoartelor, proceselor-

verbale și altor documente electorale de la birourile electorale, dar nu mai devreme de

soluționarea definitivă de către organele electorale și instanțele de judecată a

contestațiilor depuse conform procedurilor stabilite, confirmă sau infirmă printr-o

hotărâre legalitatea alegerilor și validarea mandatelor de primar și de consilier din

circumscripția electorală respectivă și o transmit, în termen de 24 de ore după adoptare,

Comisiei.

Respectiv, CECE Bubuieci, pană a soluționa posibilitatea confirmării sau infirmării

legalității alegerilor locale pentru funcția de primar al comunei Bubuieci mun.Chișinău

urma să aștepte soluționarea definitivă a contestației, care se află pe rolul instanțelor de

judecată.

Art. 141 din Codul administrativ prevede că:

(1) Un act administrativ individual este nul dacă conține un viciu deosebit de grav

și acest lucru este evident in cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care

se iau în considerare.

(2) Un act administrativ individual este, de asemenea, nul: a) dacă executarea lui

cere săvârșirea unei fapte ilegale, care constituie o componență de contravenție sau de

faptă penală; b) dacă din motive reale nimeni nu-1poate executa; c) dacă contravine

bunelor moravuri; d) dacă la emiterea lui a contribuit o persoană care nu are dreptul să

participe în procedură administrativă conform art.49 alin.(1); e) dacă a fost emis în scris,

dar nu poate fi identificată autoritatea publică emitentă;f) in alte cazuri prevăzute de

lege.

(3) În cazul nulității parțiale a unui act administrativ individual, acesta este nul in

totalitate dacă autoritatea publică nu ar fi emis actul administrativ respectiv fără partea

lovită de nulitate.

(4) Autoritatea publică poate constata nulitatea oricând din oficiu. La cerere

nulitatea se constată în măsura în care solicitantul are un interes îndreptățit pentru a o

solicita.

12

Astfel, CECE Bubuieci nu a avut dreptul de a decide asupra legalității alegerilor la

funcția de primar pană la soluționarea definitivă a tuturor contestațiilor.

Cu alte cuvinte, hotărârea contestată conține un viciu fundamental, care atrage

nulitatea actului administrativ individual.

A menționat că, un alt temei de nulitate constituie faptul că nu poate fi identificată

persoana care a semnat Hotărârea nr. 46 din 01 decembrie 2023.

Art. 121 din Codul administrativ prevede:

(1) Semnarea, cu semnătură olografa sau cu semnătură electronică, a actului

administrativ individual se face de conducătorul autorității publice sau de către persoana

împuternicită de acesta, dacă legea nu prevede altfel.

(2) În cazul organelor colegiale, persoana competentă să semneze actul

administrativ este președintele organului colegial sau, după caz, persoana desemnată

conform normelor de organizare și funcționare a organului colegial.

(3) Refuzul unei persoane competente de a semna actul administrativ individual

emis în mod valabil de un organ colegial poate fi acoperit prin semnarea actului de către

persoane stabilite prin lege sau desemnate de însuși organul colegial de conducere și

atrage răspunderea celor vinovați.

(4) Actul administrativ individual nesemnat este nul.

Astfel, nici din textul hotărârii contestate și nici la semnătură nu sunt indicate

numele, prenumele și funcția persoanei semnatare, ceea ce face imposibilă identificarea

faptului dacă acest act administrativ individual este semnat de persoana împuternicită în

acest sens. Mai mult, hotărârea respectivă nu este scrisă pe antet și este dificil de a stabili

chiar și autoritatea care a emis-o. Aceste fapt devine evident și prin simpla comparație

hotărârii nr. 44-c din 21 noiembrie 2023 și celei contestate.

De asemenea, din textul Hotărârii contestate nu se desprinde dacă aceasta a fost

adoptată cu respectarea prevederilor legale ce țin de emiterea actelor administrative de

un organ colegial.

În acest sens, art. 133 din Codul administrativ prevede:

(1) Cvorumul reprezintă numărul minim necesar de membri prevăzut de lege pentru

întrunirea valabilă a unui organ colegial sau emiterea unui act administrativ individual.

(2) Organul colegial acționează legal dacă sînt prezenți jumătate plus unul din membrii

săi, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.

Luînd în considerare faptul că CECE Bubuieci a emis note informative prin care a

informat CEC privind imposibilitatea examinării unor contestații din lipsa de cvorum, or

majoritatea membrilor săi se află in concediu medical sau nu pot fi prezenți din cauza la

„stres”, devine și mai dubioasă convocarea de urgență a unei ședințe pentru infirmarea

alegerilor cu mai puțin de o oră înainte de ședința în instanța de judecată în care s-a

examinat legalitatea Hotărârii lor cu nr. 44-c din 21 noiembrie 2023.

Mai mult - la momentul adoptării Hotărârii nr. 46 - Hotărârea CECE Bubuieci nr.

44-c din 21 noiembrie 2023 era suspendată de drept și nu producea efecte juridice,

deoarece a fost contestată de către ultimul și solicitată suspendarea acesteia, iar CECEM

Chișinău a adoptat doar o notă informativă cu privire la faptul că nu au avut cvorum și

nu s-au expus asupra suspendării, fapt, care potrivit prevederilor art. 171 alin. (4) din

13

Codul administrativ, determină imposibilitatea executării: Dacă se depune o cerere de

suspendare a executării actului administrativ individual, aceasta poate fi executat doar

după soluționarea cererii respective.

Legea nu prevede clar, care sunt temeiurile de confirmare sau infirmare a legalității

alegerilor, astfel, organul electoral trebuie să aplice standardele Codului administrativ și

a legislației naționale în materie electorală.

Relevantă aici este jurisprudența Curții de Apel Chișinău pe dosarul nr. 3a-

1415/2019, PP „PDA”, candidatul electoral Andrei Năstase împotriva CEC.

Astfel, în acel litigiu Curtea de Apel Chișinău a statuat:„Instanța de judecată în

cadrul procedurii de exercitare a controlul judecătoresc având drept obiect confirmarea

legalității alegerilor și validarea mandatului, este investită cu competența invalidării

rezultatelor alegerilor doar în cazurile în care în procesul electoral, în ziua alegerilor

și/sau la numărarea voturilor au fost comise încălcări care au influențat rezultatele

votării. Or, în conformitate cu prevederile art. 118 alin. (4) din Codul de procedură

civilă, constituie obiect al controlului judiciar de legalitate, impactul încălcărilor admise

în procesul electoral în măsura în care este susceptibil de a „influența” rezultatele

votării.

Or, admiterea de încălcări în procesul electoral, nu constituie ipso jure temei de

invalidare a alegerilor.

Sub acest aspect, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

de Apel Chișinău reiterează și jurisprudența constantă a Curții Constituționale dezvoltată

pe marginea validării rezultatelor alegerilor parlamentare / prezidențiale, în cadrul căreia

Curtea a menționat, că în timpul unei campanii electorale pot avea loc anumite încălcări,

dar valabilitatea alegerilor depinde de amploarea neregulilor. constatate de către

autoritățile statului.

În aceeași ordine de idei, potrivit Hotărârii Curții Constituționale din 09 martie

2019 cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019

și la validarea mandatelor deputaților aleși, în baza sesizării nr. 48e/2019, la pct. 19 a

reținut că : (1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea și

constatarea rezultatelor au avut loc prin fraudă;

(2) nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci

numai frauda care este de natură să influențeze rezultatele alegerilor;

(3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se

bazează (HCC nr. 29 din 9 decembrie 2014, §§ 72-73).

Sub acest aspect, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat într-un caz

relevant că, pentru a anula rezultatele alegerilor într-o circumscripție electorală, Curtea

Constituțională trebuie să stabilească dacă presupusele încălcări au existat în realitate și,

în eventualitatea unui răspuns afirmativ, dacă acestea au fost suficient de grave pentru a

influența rezultatele alegerilor în măsura în care să facă imposibilă stabilirea opiniei

electoratului în această circumscripție (Kerimli și Alibeyli v. Azerbaidjan, 10 ianuarie

2012, § 38).

Tot în decizia pe dosarul 3a-1415/2019 Curtea de Apel Chișinău a statuat că:

Obiectul de control judiciar al procesului electoral în sensul art. 146 din Codul Electoral,

14

nu ține de respectarea condițiilor de formă, dar de esența dreptului constituțional de vot

și de a fi ales, art. 38 din Constituție și valorilor democratice în calitatea sa de

caracteristici constituționale ale statului, art. 1 alin. (3) din Constituție, motiv din care

intervenția instanței admisă de Codul Electoral, poate fi realizată doar în cazul în care

dreptul constituțional și valorile democratice sunt puse în pericol și anume în cazul în

care rezultatele votării sau atribuirea mandatului a fost „influențată de ilegalități, în

frauda dreptului și valorilor protejate de Constituție, motiv din care Colegiul ajunge la

concluzia că intervenția instanței în procesul electoral în sensul neconfirmării legalității

alegerilor și validării mandatului, trebuie justificată de scopul apărării drepturilor si

valorilor constituționale, asigurarea unui just echilibru dintre drepturile restrânse și cele

apărate constituind o condiție sine qua non a admisibilității intervenției.

Chiar dacă practica anterioară a instanțelor de judecată se referă la competența

instanțelor de confirmare a legalității alegerilor și validării mandatelor, ținând cont de

faptul că odată cu adoptarea noului cod electoral, aceste atribuții au trecut în sfera de

competență a organelor electorale, consideră că standardele descrise în jurisprudență

urmează a fi aplicate, or scopul urmărit de codul electoral nou este același - și anume de

a crea un cadru legal și sigur pentru asigurarea cetățenilor cu dreptul de a alege și de a fi

ales.

La 11 aprilie 2024, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs,

într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei

electronice, a expediat în adresa intimaților, cât și terților, copia recursului depus de

Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, împotriva deciziei din 03

aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții

egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru

asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței (Vol.III, f.d.146-147).

La data 16 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice (Vol.III, f.d.163-167),

Comisia Electorală Centrală a depus referință la cererea de recurs, exprimând poziția, în

esență, prin menținerea argumentelor aduse și la cererea de apel.

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1,

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nr. 1/8, Alexei

Percemlî, Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate” și Partidul Politic „Mișcarea

Alternativa Națională”, deși au recepționat copia recursului, expediat prin intermediul

poște electronice, nu și-au valorificat dreptul procedural, respectiv și nu au depus

referințe, prin care să-și expună opinia referitor la recursul depus de Leonid Umaneț,

reprezentat de avocatul Mariana Barașianț.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin de

activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin

norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă

această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

15

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând

cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau

a fost adoptată hotărârea.

În virtutea alineatului 8 al aceluiași articol, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin.(1).

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 03 aprilie 2024, și

conform extrasului din poșta electronică, decizia motivată a instanței de apel, au fost

notificate recurentului, la 09 aprilie 2024 (Vol.III, f.d.135).

Astfel, calea de atac în ordine de recurs, demarată la 05 aprilie 2024, a fost

exercitată în interiorul termenului legal (Vol. III, f.d. 139-144).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Leonid Umaneț, reprezentat de

avocatul Mariana Barașianț, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1), (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)

lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere

la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil,

completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind

inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

16

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente

și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar

și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare,

invocate în recurs de către Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece

se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de

drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus

de Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, conține obiecții de fapt și

de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate

de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o

motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de

natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea

motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al

părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o

simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de

Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără

explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme

17

de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat

din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de

aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Leonid Umaneț,

reprezentat de avocatul Mariana Barașianț.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și

art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Leonid Umaneț, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Lilia Roic-Botezatu

Mariana Ursachi

18