3r-23/24 — anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3r-23/24

2-23188913-01-3r-23012024

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

29 ianuarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTȚIE

Complet de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Picic Pavel,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Picic Pavel împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoane terțe Primarul General al

municipiului Chișinău, Ceban Ion și Consilierii Consiliului municipal Chișinău din

partea Partidului Politic Mișcarea Alternativa Națională cu privire la contestarea

actelor administrative,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 05 ianuarie 2024, prin care s-a

declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Picic Pavel,

c o n s t a t ă:

La 29 decembrie 2023, Picic Pavel a depus acțiune în procedura contenciosului

administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, cu invocarea persoanelor terțe -

Primarul General al municipiului Chișinău, Ceban Ion și Consilierii Consiliului

municipal Chișinău din partea Partidului Politic Mișcarea Alternativa Națională,

solicitând anularea răspunsului nr. CEC-8/3930 din 8 decembrie 2023 a Comisiei

Electorale Centrale;

- obligarea Comisiei Electorale Centrale să stabilească încălcări în conformitate

cu prevederile art. 70 alin. (5), (6), (8) și (12) din Codul electoral;

- obligarea Comisiei Electorale Centrale să recunoască invalid mandatul

Primarului General al municipiului Chișinău, Ceban Ion;

- obligarea Comisiei Electorale Centrale să recunoască mandatele Consilierilor

Consiliului municipal Chișinău din partea Partidului Politic Mișcarea Alternativa

Națională, ca fiind nevalabile;

- obligarea Comisiei Electorale Centrale să recunoască drept nevalabile alegerile

din 5 noiembrie 2023 în municipiul Chișinău.

La 29 decembrie 2023, Picic Pavel a depus o cerere, prin care a solicitat

suspendarea mandatului Primarului General al mun. Chișinău, Ceban Ion și mandatele

Consilierilor Consiliului municipal Chișinău din partea Partidului Politic Mișcarea

Alternativa Națională, pe durata examinării cauzei de contencios administrativ.

La 05 ianuarie 2024, Comisia Electorală Centrală a depus referință asupra acțiunii

în contencios administrativ, prin care a solicitat: în principal, declararea acțiunii

1

depusă de Picic Pavel către Comisia Electorală Centrală, ca fiind inadmisibilă; în

subsidiar, respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 ianuarie 2024, s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Picic Pavel împotriva

Comisiei Electorale Centrale, cu invocarea persoanelor terțe - Primarul General al

municipiului Chișinău, Ceban Ion și Consilierii Consiliului municipal Chișinău din

partea Partidului Politic Mișcarea Alternativa Națională cu privire la contestarea

actelor administrative, pe motiv că acțiunea a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 209 din Codul administrativ.

La 17 ianuarie 2024, Picic Pavel a depus recurs împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 05 ianuarie 2024, solicitând casarea încheierii.

În motivarea recursului a menționat că nu este de acord cu încheierea Curții de

Apel Chișinău, considerând-o neîntemeiată și pasibilă anulării.

În opinia recurentului instanța de apel neîntemeiat a refuzat examinarea acțiunii în

fond și a reținut circumstanțe care nu corespund realității. Ca urmare, a aplicat eronat

normele de drept material, și anume, dispoziția art. 95 alin.(1) și (8) din Codul

electoral.

Cu referire la termenul recursului:

Conform art.95 alin.(1) din Codul electoral, în perioada electorală, termenul

general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua

următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost

adoptată hotărârea.

Iar, dispozițiile art.100 alin.(1) din Codul electoral stipulează că, în perioada

electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la

depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale,

instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de

exercitare a căilor de atac.

Se reține că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 05

ianuarie 2024.

Din materialele cauzei rezultă că, copia încheierii contestate din 05 ianuarie 2023,

a fost notificată la 15 ianuarie 2024, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la

actele cauzei (f.d.28). Astfel, recursul înaintat de Pici Pavel la 17 ianuarie 2024, a fost

depus în termen.

Prin referința depusă la 24 ianuarie 2024, Comisia Electorală Centrală a pledat

pentru inadmisibilitatea recursului, invocând tardivitate recursului.

Examinând recursul depus de către Picic Pavel, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

Potrivit art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de

apel.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Completul de judecată reține că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine

de recurs vizează legalitatea încheierii Curții de Apel Chișinău din 05 ianuarie 2024,

2

prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de

Picic Pavel.

Drept temei al declarării acțiunii ca inadmisibilă au fost reținute prevederile art.

207 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Astfel, art. 207 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ statuează că, instanța

verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ.

Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare

prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă, în special, când a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art.209.

Completul remarcă că, în speță, Picic Pavel cere constatarea invalidității mandatul

Primarului General al municipiului Chișinău, Ceban Ion.

Respectiv, speței sunt aplicabile prevederile art.95 alin.(1) (8) din Codul electoral,

care stipulează că, în perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor

este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost

săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea,

(8) Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor

de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).

Termenul înaintării contestației se calculează din ziua următoarei zilei comiterii

acțiunii (depistării) inacțiunii sau adoptării unei hotărâri.

Din înțelesul normelor citate supra, se deduce că contestațiile electorale se depun

în termen de 3 zile calculat de la data adoptării hotărârii.

Materialele cauzei atestă că, la 08 noiembrie 2023, Picic Pavel a depus o cerere în

adresa Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, prin care a solicitat să fie

declarate nule alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023 la funcția de Primar

General al mun. Chișinău.

Prin răspunsul nr. CEC-8/3808 din 20 noiembrie 2023, Comisia Electorală

Centrală a comunicat lui Picic Pavel faptul că „în Circumscripția electorală municipală

Chișinău nr. 1, Comisia nu a fost informată de către Consiliul electoral al

circumscripției respective despre încălcări de natură să influențeze rezultatele votării și

atribuirea mandatului de Primar General”.

La 22 noiembrie 2023, Picic Pavel a depus la Comisia Electorală Centrală o

cerere prealabilă, prin care și-a exprimat dezacordul cu răspunsul nr. CEC-8/3808 din

20 noiembrie 2023.

Prin răspunsul nr. CEC-8/3930 din 08 decembrie 2023, Comisia Electorală

Centrală a comunicat lui Picic Pavel faptul că „Partidul Politic Mișcarea Alternativa

Națională și-a utilizat denumirea prescurtată MAN, înregistrată de către Agenția

Servicii Publice la 13 ianuarie 2023, în simbolul electoral aprobat prin hotărârea

Comisei Electorale Centrale nr. 1462/2023 pentru imprimare în buletinele de vot în

cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023.

Prohibiția utilizării simbolurilor similare în procesul electoral a fost instituită

pentru a asigura la înregistrarea simbolurilor electorale pentru imprimare în buletinul

3

de vot, diferențierea simplă a concurenților electorali, astfel încât opțiunea alegătorului

să corespundă preferințelor sale atunci când își dă votul în cabina de vot. Totodată, nu

poate fi îngrădit dreptul partidului de a-și utiliza propria denumire în simbol, care

stilistic a fost prezentat într-o formă diferită și nu duce la similitudine. În rest, Comisia

își menține punctul de vedere formulat în scrisoarea nr. CEC8/3808 din 20 noiembrie

2023”.

Nefiind de acord cu răspunsul Comisiei Electorale Centrale, la 29 decembrie

2023, Picic Pavel a înaintat prezenta acțiune în contencios administrativ.

Completul de judecată reține că, deși Picic Pavel a primit de la Comisia

Electorală Centrală răspunsul nr. CEC-8/3930 la data de 08 decembrie 2023,

contestație în instanță a depus la 29 decembrie 2023, adică peste termenul de 3 zile

prevăzut imperativ de norma art.95 alin.(1), (8) din Codul electoral.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că

potrivit art. 210 alin. (1) din Codul administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–(3) și (5)

se aplică corespunzător și pentru decizia cu privire la cererea de repunere în termen.

Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere,

ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie

reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la

înlăturarea impedimentului.

Prin urmare, instanța poate dispune repunerea persoanei în termenul de depunere

a acțiunii, dacă aceasta a omis termenul prevăzut de lege din motive independente de

voința ei.

În același timp, potrivit art.65 alin. (2) Cod administrativ, la cererea de repunere

în termen se anexează probele, care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și,

suplimentar se recuperează acțiunile omise.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că în speță, Pitic Pavel,

deși a depus acțiunea peste termenul prevăzut de lege, nu a solicitat repunerea în

termen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

amintește că art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a

Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a

sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu

caracter civil.

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și

dreptul de acces, nu are un caracter absolut, iar în speță soluția adoptată de instanța de

apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul

prevederilor art.6§1 CEDO.

În această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza

că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen

de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei;

Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul

fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 05

ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău este întemeiată și legală, completul specializat

4

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 95 alin.(1), (8) din Codul electoral, și în coraborare cu art.

243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Picic Pavel.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 ianuarie 2024, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Picic Pavel

împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoane terțe Primarul General al

municipiului Chișinău, Ceban Ion și Consilierii Consiliului municipal Chișinău din

partea Partidului Politic Mișcarea Alternativa Națională cu privire la contestarea

actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

5