3r-259/23 — anularea actului administrativ

3r-259/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3r-259/23

2-23131149-01-3r-02102023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

06 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Ion Malanciuc

examinând recursul depus de Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea înaintată de Partidul

Politic „Mișcarea Alternativa Națională” împotriva Comisiei Electorale Centrale a

Republicii Moldova, terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” cu privire

la anularea actului administrativ,

împotriva încheierii din 28 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”,

c o n s t a t ă:

La 12 septembrie 2023, Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” s-a

adresat cu acțiune în contencios administrativ la Curtea de Apel Chișinău împotriva

Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”

cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 14 august 2023, s-a adresat

Comisiei Electorale Centrale cu 5 sesizări referitor la pretinsele acțiuni ilegale ale

Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

La 18 august 2023, a mai depus 2 sesizări referitor la acțiunile pretins ilegale

ale Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, care se referă la acțiuni de

agitație electorală precoce în alte 2 localități.

Prin aceste sesizări a solicitat sancționarea Partidului Politic „Partidul Acțiune

și Solidaritate” pentru acțiuni de utilizare a mesajelor ascunse de agitație electorală

și pentru acțiuni de agitație electorală înainte de termenii legali prevăzuți de Codul

electoral.

În sesizare a prezentat argumente referitor la acțiunile reprezentanților

Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, anunțați de către PP „PAS” ca

fiind candidați în cadrul alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023 în

suburbiile mun. Chișinău, fiind depuse separat din motivul că conținutul materialelor

publicitare cu elemente de agitație ascunsă în afară campaniei electorale, au avut

anumite diferențe.

1

Comisia Electorală Centrală a decis examinarea sesizărilor într-o singură

procedură administrativă, ședința fiind stabilită pentru data de 08 septembrie 2023.

La 09 septembrie 2023, pe pagina oficială web a Comisiei Electorale Centrale,

a fost publicată Hotărârea nr.1215 din 08 septembrie 2023.

Având în vedere obiectul sesizărilor depuse, în cadrul examinării acestora urma

să fie stabilită, în primul rând, dacă materialele publicitare anexate: „Sergiu

Buruiană, pentru Vatra, un oraș European!, /pas/ Vatra” și textul: „ordin de plată

nr.1224 din 28 iunie 2023”; „Oleg Popșoi, pentru un Durlești European!, /pas/

Durlești” și textul: „ordin de plată nr.1224 din 28 iunie 2023”; „Tatiana Barda,

pentru un Grătiești European!, /pas/ Grătiești” și textul: „ordin de plată nr.989 din

10 iulie 2023”; „Igor Mînăscurtă, pentru Colonița Europeană!, /pas/ Colonița” și

textul „ordin de plată nr. nr.989 din 10 iulie 2023”; „Sergiu Brînză, pentru un

Budești European!, /pas/ Budești” și textul „ordin de plată ordin de plată nr.989 din

10 iulie 2023”; „Oleg Popșoi, pentru un Durlești European!, /pas/ Durlești” și

textul: „ordin de plată nr.1521 din 02 august 2023”; „Viorica Beregoi, pentru un

Trușeni European!, /pas/ Trușeni” și textul: „ordin de plată nr.1224 din 26 iunie

2023”, conțin mesaje de agitație electorală ascunsă.

Reclamantul a subliniat că, în practica sa Comisia Electorală Centrală a

evidențiat 2 elemente esențiale ale agitației electorale: 1) „agitația electorală să

emane de la un candidat în alegeri/concurent electoral sau de la un subiect care îl

reprezintă” și 2) „să existe îndemnul la susținere în alegeri”; primul element fiind

dezvoltat în Hotărârea CEC nr.1126 din 14 iulie 2023, și anume s-a constatat:

„Așadar, din text desprindem mesajul că domnul Lilian Carp este candidatul la

funcția electivă din partea PAS. Această calitate rezultă și din informațiile publice

plasate la data de 12 iunie 2023 pe pagina web oficială a PAS (unpaspentru.md)

(link: https://unpaspentru.md/2023/06/12/candidatul-pas-pentru-funcția-de-

primar-de-chisinau-a-fost-desemnat-lilian-carp/). De asemenea, reținem că ordinul

de plată nr.1140 din 13 iunie 2023, fapt care demonstrează că pliantele au fost

achitate imediat după anunțul făcut public de PAS privind desemnarea domnului

Lilian Carp în calitate de candidat la alegerile locale generale în mun.Chișinău,

aceste acțiuni fiind o promovare a candidaturii acestuia în funcția electivă. Mai

mult, în text este menționată și circumscripția electorală în care intenționează să

candideze domnul Lilian Carp: „Circumscripția electorală municipală Chișinău

nr.1”, conform anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.904/2023 „Cu

privire la constituirea circumscripțiilor electorale permanente de nivelul al doilea

.”

Reclamantul consideră că, Comisia Electorală Centrală, aplicând propria

practica, și în cazul sesizărilor examinate, urma să constatate că:

- pe toate materialele publicitare este prezentă imaginea d-lui Lilian Carp;

- Domnul Lilian Carp a fost anunțat public ca și candidat al PP „PAS” la

funcția de Primar general al mun. Chișinău în cadrul alegerilor generale locale din

05 noiembrie 2023 în Circumscripția electorală municipală Chișinău nr.1;

- toate materialele publicitare se referă la suburbiile Chișinăului;

- în toate materialele publicitare este imprimată imaginea persoanei și numele

ei, precum și denumirea localității/circumscripției electorale;

2

- în toate materialele publicitare există citatul dlui Lilian Carp cu mențiunea

în „frunte cu”, „împreună cu”, și numele persoanei, imaginea cărei este prezentă în

materialul publicitar.

În viziunea reclamantului, toate cele menționate supra constituie temeiuri

suficiente pentru a constata prezența primului element – agitația emană de la

persoane care intenționează să candideze în acele circumscripții, în care materialele

publicitare sunt distribuite.

Referitor la cel de al doilea element de agitație electorală, reclamantul a

specificat că, atât în sesizările depuse, cât și în cadrul examinării în ședința din 08

septembrie 2023, s-a invocat conținutul acestor pliante, reprezintă de facto program

electoral cu promisiuni clare și exacte.

Unul dintre elementele ale îndemnului la vot reprezintă program electoral,

întrucât prin acesta se solicită susținerea la alegeri, ceea ce pune în condiții inegale

viitorii concurenți electorali.

Cu trimitere la art.1 din Codul electoral, reclamantul a reținut că, prin noțiunea

de „agitație electorală” se înțelege - apeluri, declarații, precum și acțiuni de pregătire

și difuzare a informației care au scopul de a-i determina pe alegători să-și dea votul

pentru unii sau pentru alți concurenți electorali sau pentru una dintre opțiunile la

referendum.

A precizat că, reieșind din partea descriptivă a Hotărârii CEC nr.1126 din 14

iulie 2023, dar și din noțiunea de agitație electorală prevăzută în Codul electoral,

Comisia Electorală Centrală a făcut constatarea privind încălcarea legii comise de

PP „PAS”, a coroborat sensurile conținute în textul imprimat pe pliantele vizate în

sesizările examinate de către CEC, și scopul urmărit prin acele texte.

Cu alte cuvinte, Comisia Electorală Centrală a reconfirmat că dacă acțiunea

urmărește scopul de a determina alegătorul să-și ofere votul pentru un anumit

candidat – aceasta reprezintă agitație electorală, chiar dacă se folosesc formulări

indirecte sau deghizate.

În această context, reclamantul a dedus că, în cazul în care se folosesc

combinații de imagini (nu doar text), apeluri, declarații care, indirect, determină

alegătorul să-și dea votul pentru un anumit viitor concurent electoral – aceasta ar

reprezenta un sens ascuns de agitație electorală în afara campaniei electorale.

În materialele examinate, dl Lilian Carp menționează expres că „împreună cu

dna Viorica Beregoi…” (drept exemplu), prin ce ultimul determină clar alegătorii să

voteze pentru această persoană.

În altă ordine de idei, publicitatea în cauză (în același exemplu) este diseminată

doar în circumscripția electorală de nivelul I - Trușeni, fără de a fi diseminată în alte

localități, ceea ce face să concluzioneze că caracterul acțiunii nu este unul general,

dar menit să determine alegătorii să voteze doar un candidat concret, într-o

circumscripție concretă.

În corespundere cu postarea făcută de către președintele PP „PAS”, Igor Grosu,

din 19 iulie 2023, prin care a declarat că, candidații PP „PAS” reprezintă „Echipa

Europa”, care „va aduce Europa în toate localitățile” țării, în publicitatea în cauză

a fost folosită sintagma „Trușeni European”, ceea ce denotă o intenție de a determina

alegătorii să voteze persoanele în cauză.

3

Reclamantul a remarcat că, potrivit art.70 alin.(3) din Codul electoral,

indiferent de tipul scrutinului, campania electorală începe la data înregistrării

concurentului electoral, dar nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua votării, și

se încheie la data anulării înregistrării concurentului electoral sau în ziua de vineri

înainte de ziua votării. În cazul alegerilor prezidențiale și al celor locale, candidații

care au trecut în al doilea tur de scrutin pot desfășura campanie electorală după

stabilirea datei celui de-al doilea tur de scrutin prin hotărârea Comisiei Electorale

Centrale, dar nu mai târziu de 10 zile înainte de ziua alegerilor.

A precizat că, în cazul alegerilor locale generale, campania electorală va începe

la data de 06 octombrie 2023.

În contextul enunțat, Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” a

solicitat admiterea acțiunii și anularea Hotărârii nr.1215 din 08 septembrie 2023 „Cu

privire la sesizările nr.CEC-7/6041, CEC-7/6042, CEC-7/6043, CEC-7/6044 și

CEC-7/6045 din 14 august 2023 și nr.CEC-7/6175 și CEC-7/6191 din 18 august

2023 ale Partidului Politic „Mișcarea Alternativa Națională” emisă de Comisia

Electorală Centrală, cu admiterea sesizărilor depuse cu nr.CEC-7/6041, CEC-

7/6042, CEC-7/6043, CEC-7/6044 și CEC-7/6045 din 14 august 2023 și nr.CEC-

7/6175 și CEC-7/6191 din 18 august 2023.

Prin încheierea din 28 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu trimitere

la prevederile art.17 și art.207 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, a fost

declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Partidul Politic

„Mișcarea Alternativa Națională”, din motiv că reclamantul nu poate revendica

încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art.17 din Codul

administrativ.

La 02 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Partidul Politic

„Mișcarea Alternativa Națională” a depus recurs împotriva încheierii din 28

septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, anularea

încheierii contestate, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru

judecarea cauzei în fond.

În susținerea recursului, Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” a

invocat netemeinicia încheierii contestate, menționând că prima instanță nu a ținut

cont de faptul că, în acțiune a invocat existența în materialele publicitare anexate ale

PP „PAS” a elementelor de agitație/publicitate electorală ascunsă, în afara

termenului legal stabilit pentru astfel de acțiuni, or, prin aceste acțiuni viitorii

concurenți electorali sunt puși în condiții inegale.

Prin Hotărârea CEC nr.1165/2023 cu privire la lista partidelor politice care au

dreptul de a participa la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, aprobată la

data de 09 august 2023, este stabilit că inclusiv PP „MAN” are dreptul de a desemna

candidații săi pentru alegeri locale generale din 05 noiembrie 2023.

Recurentul consideră că, dispune de dreptul de a participa în alegeri locale

generale din 05 noiembrie 2023 în condiții egale cu ceilalți potențiali concurenți

electorali, iar membrii săi dispun de dreptul de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere

și corecte.

În viziunea recurentului, dreptul constituțional la un sufragiu egal, la

participarea în alegeri în condiții egale, dreptul de a fi ales, garantat prin Constituție,

4

sunt drepturi subiective concrete, cu caracter serios, și menite să asigure exprimarea

voinței poporului prin alegeri libere.

Anume din aceste motive, sesizările au fost depuse vizând acțiunile unui alt

partid politic, au fost acceptate și examinate de CEC.

Autoritatea centrală de specialitate în acest caz a recunoscut dreptul său de a

depune sesizările, a inițiat procedura administrativă, iar PP „MAN” are statut de

participant în procedura administrativă respectivă.

Cu trimitere la art.94 alin.(1) din Codul administrativ, recurentul a precizat că,

legiuitorul a stabilit expres dreptul partidelor politice, incluse în lista partidelor care

au dreptul de a participa la alegeri, să sesizeze Comisia Electorală Centrală și

respectiv, instanțele de judecată referitor la posibile încălcări a legislației electorale.

Atât în acțiune, cât și în sesizările depuse, a motivat poziția sa în acest sens și

a revendicat drepturile încălcate prin activitatea administrativă.

În opinia recurentului, interpretarea eronată a prevederilor art.189 alin.(1),

art.17, art.20, art.39 și art.207 din Codul administrativ în sensul restrictiv, încalcă

principiul accesului liber la justiție, principiu reglementat atât de art.39 din Codul

administrativ, cât și de art.6§1 din CtEDO, care reglementează dreptul justițiabililor

la examinarea în fond a contestației lor.

Cu toate acestea, Curtea de Apel Chișinău, prin interpretarea și aplicarea

eronată a normelor de drept vizate supra, a refuzat examinare în fond a cauzei, prin

ce i-a îngrădit dreptul de acces liber la justiție.

Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, în

speță, Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” contestă Hotărârea nr.1215

din 08 septembrie 2023 „Cu privire la sesizările nr.CEC-7/6041, CEC-7/6042, CEC-

7/6043, CEC-7/6044 și CEC-7/6045 din 14 august 2023 și nr.CEC-7/6175 și CEC-

7/6191 din 18 august 2023 ale Partidului Politic „Mișcarea Alternativa Națională”

emisă de Comisia Electorală Centrală, în baza Codului electoral al Republicii

Moldova nr.325 din 08 decembrie 2022.

Astfel, la caz, sunt aplicabile prevederile art.5 alin.(3) din Legea cu privire la

actele normative nr.100 din 22 decembrie 2017 în raport cu cele prevăzute de art.2

alin.(2) din Codul administrativ, potrivit căror, anumite aspecte ce țin de activitatea

administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme

legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această

reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

Deci, normele legislative speciale derogatorii se referă inclusiv și la termenul

de depunere a recursului împotriva hotărârii/încheierii judecătorești, adică cele

5

prevăzute de Codul electoral al Republicii Moldova, care față de Codul

administrativ, sunt norme juridice speciale.

Conform art.95 alin.(1) din Codul electoral, în perioada electorală, termenul

general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu

ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea

sau a fost adoptată hotărârea.

Iar, dispozițiile art.100 alin.(1) din Codul electoral stipulează că, în perioada

electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la

depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale,

instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de

exercitare a căilor de atac.

Se reține că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 28

septembrie 2023.

Din materialele cauzei rezultă că, la 28 septembrie 2023, Curtea de Apel

Chișinău a notificat la adresa electronică a participanților la proces, inclusiv

Partidului Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, copia încheierii contestate din

28 septembrie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la actele cauzei

(f.d.105).

Astfel, recursul înaintat de Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” la

02 octombrie 2023, a fost depus cu respectarea termenului prevăzut la art.100

alin.(1) din Codul electoral (f.d.106-109).

La 02 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, a notificat la adresa

electronică a Comisiei Electorale Centrale copia recursului depus de Partidul Politic

„Mișcarea Alternativa Națională”, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării

referinței (f.d.112).

Prin încheierea din 04 octombrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, în

conformitate cu art.100 alin.(9) din Codul electoral, din motive justificative a fost

prelungit cu 2 zile termenul de examinare a recursului depus de Partidul Politic

„Mișcarea Alternativa Națională”, fapt despre care au fost notificați și participanții

la proces.

La acest aspect, completul de judecată a Curții Supreme de Justiție evidențiază

că, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală, Linii directoare și raport

explicativ, adoptat de Comisia europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul

celei de-a 52 Reuniune Plenară (Veneția, 18-19 octombrie 2022), procedura de

recurs ar trebuit să fie cât mai scurtă, cel puțin în ceea ce privește deciziile adoptate

înainte de alegeri. Aceasta implică că termenul limită de recurs trebuie să fie foarte

scurt și că instanța de recurs trebuie să adopte deciziile corespunzătoare cât mai

prompt posibil. Termenul limită ar trebui să fie, exercițiul drepturilor la apărare și la

o decizie deliberată. Un termen de la trei la cinci zile în prima instanță (atât pentru

înaintarea recursurilor cât și pentru adoptarea hotărârilor) pare a fi rezonabil pentru

deciziile care trebuie adoptate înainte de alegeri. Este totuși admisibilă acordarea

unui interval de timp mai mare instanțelor superioare (Curții Supreme de Justiție,

Curții Constituționale) pentru a statua.

La 05 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Comisia Electorală

Centrală a depus referință, solicitând declararea ca fiind inadmisibil recursul depus

6

de Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, invocând că temeiurile

recursului nu se încadrează în prevederile art.2451 din Codul administrativ.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

În speță, completul de judecată a Curții Supreme de Justiție a decis examinarea

cererii de recurs în lipsa participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina

web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât

argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Potrivit art.98 alin.(2) din Codul electoral, acțiunea în contencios administrativ

înaintată la instanța de judecată competentă se examinează în conformitate cu

prevederile prezentului cod și ale Codului administrativ.

Studiind actele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi admis, anulată încheierea contestată, cu restituirea

cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

Conform art.243 alin.(1) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: c)

anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Articolul 21 alin.(1) din Codul administrativ stipulează că, autoritățile publice

și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative.

În corespundere cu prevederile art.194 alin.(1) din Codul administrativ, în

procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme

de fapt și de drept.

Din actele cauzei rezultă că la 12 septembrie 2023, Partidul Politic „Mișcarea

Alternativa Națională” s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva

Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”,

solicitând anularea Hotărârii nr.1215 din 08 septembrie 2023 „Cu privire la sesizările

nr.CEC-7/6041, CEC-7/6042, CEC-7/6043, CEC-7/6044 și CEC-7/6045 din 14

august 2023 și nr.CEC-7/6175 și CEC-7/6191 din 18 august 2023 ale Partidului

Politic „Mișcarea Alternativa Națională” emisă de Comisia Electorală Centrală, cu

admiterea sesizărilor depuse nr.CEC-7/6041, CEC-7/6042, CEC-7/6043, CEC-

7/6044 și CEC-7/6045 din 14 august 2023 și nr.CEC-7/6175 și CEC-7/6191 din 18

august 2023.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, Curtea de Apel Chișinău prin încheierea

din 28 septembrie 2023, cu trimitere la prevederile art.17 și art.207 alin.(1) și (2)

lit.e) din Codul administrativ, a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios

administrsativ depusă de Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, din

motiv că reclamantul nu poate revendica încălcarea prin activitatea administrativă a

unui drept în sensul art.17 din Codul administrativ.

Instanța de judecată a motivat soluția de inadmisibilitate a acțiunii prin faptul

că pretențiile formulate împotriva actului administrativ contestat nu sunt de natura

în care să afecteze personal pe reclamant. Circumstanțele descrise în cumul

demonstrează că, PP „MAN” nu a indicat vreun drept vătămat căruia i s-a adus

7

atingere prin activitatea administrativă a CEC, or, ca urmare a analizei situației de

fapt și de drept, nu a afectat drepturi sau libertăți ale Partidului Politic „Mișcarea

Alternativa Națională”, deoarece nici în acțiune reclamantul nu a formulat afectarea

unor drepturi, ci și-a exprimat doar dezacordul cu soluția adoptată referitor la

acțiunile ultimului.

În circumstanțele enunțate, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că, Partidul

Politic „Mișcarea Alternativa Națională” nu a invocat că ar fi afectat de dispozițiile

actului administrativ individual contestat, în condițiile în care din constatările expuse

reiese că doar persoana în privința căreia sunt aplicate măsurile stabilite prin

dispozițiile contestate, este îndreptățită de a le contesta în instanță în vederea apărării

drepturilor și intereselor sale personale într-o eventuală acțiune în contestare, în care

partea poate invoca și un control de legalitate incidental și cu efecte inter parte.

Efectuând controlul judiciar al încheierii contestate, completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție consideră prematură soluția Curții de Apel Chișinău de

declarare a acțiunii depuse de Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”

drept inadmisibilă, fără a elucida toate circumstanțele cauzei și cu interpretarea

eronată a normelor de drept material și procedural, care reglementează acțiunile

instanței de fond la etapa dată a procesului, din motivele ce succed.

Conform art.5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

În conformitate cu art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Din prevederile art.20 din Codul administrativ rezultă că, dacă printr-o

activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege,

acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire

la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

Totodată, conform art.22 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice

și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Potrivit art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică

încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice

poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

În conformitate cu art.206 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, o acțiune în

contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare).

Totodată, conform art.207 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, instanța

verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

8

contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: e)

reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art.17.

Dispozițiile legale enunțate inter alia reglementează condițiile testului de

admisibilitate, pe care trebuie să le parcurgă acțiunea în contencios administrativ,

inclusiv pentru acțiunea în anulare.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, unul dintre

elementele definitorii ale acțiunii în anulare este revendicarea unui drept propriu,

vătămat prin una din formele activității administrative. Or, persoana care înaintează

acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual

pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se

aduce atingere prin activitatea administrativă contestată.

Astfel, actele cauzei denotă că, reclamantul Partidul Politic „Mișcarea

Alternativa Națională” prin acțiunea depusă solicită anularea Hotărârii nr.1215 din

08 septembrie 2023 a Comisei Electorale Centrale, prin care au fost respinse

sesizările acesteia nr.CEC-7/6041, nr.CEC-7/6042, nr.CEC-7/6043, nr.CEC-7/6044

și nr.CEC-7/6045 depuse la 14 august 2023 și nr. CEC-7/6175 și nr.CEC-7/6191 din

18 august 2023.

La acest subiect se reține că, la 14 august 2023, Partidul Politic „Mișcarea

Alternativa Națională” s-a adresat Comisiei Electorale Centrale cu 5 sesizări

înregistrate sub nr.CEC-7/6041, nr.CEC-7/6042, CEC-7/6043, nr.CEC-7/6044 și

nr.CEC-7/6045, ulterior la 18 august 2023 a mai depus încă 2 sesizări înregistrate

sub nr.CEC-7/6175 și nr.CEC-7/6191 care vizează pretinse acțiuni ilegale ale

Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, manifestate prin repartizarea

materialelor informaționale cu încălcarea legislației în vigoare, precum și prin

publicarea unor mesaje calificate ca agitație electorală.

Autorul sesizărilor Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” în textul

acestora a invocat precum că la 09 august 2023, 10 august 2023, 16 august 2023 și

respectiv la 17 august 2023 reprezentanții săi au fost informați de către cetățeni

despre faptul că reprezentanții Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” au

repartizat, inclusiv pe data de 08 august 2023, materiale informaționale, care aparent,

încalcă legislația în vigoare și prejudiciază procesul electoral în contextul organizării

alegerilor locale din 05 noiembrie 2023, favorizând PP „PAS”. Iar, în calitate de

probe, PP „MAN” a prezentat Comisiei Electorale Centrale copiile xeroxate de pe 7

pliante cu pozele a șase persoane, având ca titlu: „Sergiu Buruiană, pentru Vatra, un

oraș European!, /pas/ Vatra” și textul: „ordin de plată nr.1224 din 28 iunie 2023”;

„Oleg Popșoi, pentru un Durlești European!, /pas/ Durlești” și textul: „ordin de plată

nr.1224 din 28 iunie 2023”; „Tatiana Barda, pentru un Grătiești European!, /pas/

Grătiești” și textul: „ordin de plată nr.989 din 10 iulie 2023”; „Igor Mînăscurtă,

pentru Colonița Europeană!, /pas/ Colonița” și textul „ordin de plată nr. nr.989 din

10 iulie 2023”; „Sergiu Brînză, pentru un Budești European!, /pas/ Budești” și textul

„ordin de plată ordin de plată nr.989 din 10 iulie 2023”; „Oleg Popșoi, pentru un

Durlești European!, /pas/ Durlești” și textul: „ordin de plată nr.1521 din 02 august

9

2023”; „Viorica Beregoi, pentru un Trușeni European!, /pas/ Trușeni” și textul:

„ordin de plată nr.1224 din 26 iunie 2023”, care în viziunea contestatarului conțin

mesaje de agitație electorală ascunsă. În concluzia celor invocate, Partidul Politic

„Mișcarea Alternativa Națională” a solicitat aplicarea față de Partidul Politic

„Partidul Acțiune și Solidaritate” a sancțiunii în corespundere cu art.102 din Codul

electoral.

Conform art.1 din Codul electoral, prin noțiunea de contestație se înțelege -

cerere în formă scrisă, inclusiv cerere prealabilă, depusă de contestatar în condițiile

prezentului cod.

Potrivit art.91 alin.(1) din Codul electoral, prin contestație se înțelege cererea

(sesizarea) în formă scrisă, inclusiv cererea prealabilă, prin care: a) se cere

revizuirea, anularea, în tot sau în parte, ori emiterea unui act administrativ de către

organul electoral, realizarea unei acțiuni sau obligarea organului electoral la

inacțiune; b) se contestă acțiunile/inacțiunile considerate ca ilegale ale subiecților

înregistrați, acreditați sau confirmați ori care urmează a fi înregistrați, acreditați sau

confirmați de către organele electorale, denumiți în continuare subiecți electorali; c)

se contestă faptele considerate ca încălcare a modului de reflectare a campaniei

electorale, de difuzare sau de plasare a publicității electorale; d) se contestă faptele

considerate ca încălcare a cadrului normativ cu privire la finanțarea partidelor

politice, a campaniilor electorale, a candidaților desemnați, a grupurilor de inițiativă

și a participanților la referendum; e) se formulează critici în legătură cu alte încălcări

ale legislației electorale.

Conform art.94 alin.(1) din Codul electoral, în calitate de subiect al contestației

poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de inițiativă, blocul electoral,

concurentul electoral sau participantul la referendum care revendică încălcarea

drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de alte acte normative în

domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice care au dreptul de a

participa la scrutin în condițiile stabilite de art.27 lit.g).

Cele menționate supra denotă că, legiuitorul expres a stabilit dreptul inclusiv a

partidelor politice, incluse în lista partidelor care au dreptul de a participa la alegeri,

să sesizeze Comisia Electorală Centrală în calitate de subiect al contestației referitor

la posibile încălcări a legislației electorale.

Totodată, potrivit art.27 lit.g) din Codul electoral, în perioada electorală,

Comisia Electorală Centrală, în baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice,

publică lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri.

La acest aspect se remarcă că, Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”

este înregistrat în Registrul de stat al persoanelor juridice, fapt ce rezultă din extrasul

nr.114882 din 17 iulie 2023 (f.d.5).

Mai mult ca atât, prin Hotărârea nr.1165 din 09 august 2023 a Comisiei

Electorale Centrale „Cu privire la lista partidelor politice care au dreptul de a

participa la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023”, s-a dat publicității Lista

partidelor politice, înregistrate de Agenția Servicii Publice, la situația din 07 august

2023, care au dreptul să participe la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023.

Potrivit Anexei la Hotărârea CEC nr.1165/2023, Partidul Politic „Mișcarea

Alternativa Națională” a fost inclus în Lista partidelor politice, înregistrate de

10

Agenția Servicii Publice, care au dreptul de a participa la alegerile locale generale

din 5 noiembrie 2023, înregistrat sub nr.57.

Conform art.3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a

libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de

interesul public și de regulile statului de drept.

La caz, sunt relevante și prevederile art.39 alin.(1) și (2) din Codul

administrativ, care statuează că, controlul judecătoresc al activității administrative

este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat

de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal

a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Reieșind din prevederile art.17 din Codul administrativ, drept vătămat este

orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin

activitate administrativă.

Cu referire la prevederile normelor de drept precitate supra reiese că,

revendicarea dreptului propriu este una din condițiile fundamentale pentru ca

acțiunea în contencios administrativ să treacă testul admisibilității.

În conjunctura enunțată, completul de judecată a Curții Supreme de Justiție

consideră eronată concluzia Curții de Apel Chișinău expusă în încheierea contestată

precum că, Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” prin acțiunea depusă

nu revendică încălcarea, prin emiterea de către Comisia Electorală Centrală a

hotărârii nr.1215 din 08 septembrie 2023, a unui drept în sensul art.17 din Codul

administrativ.

Aceasta deoarece ajungând la o astfel de concluzie, Curtea de Apel Chișinău a

reținut în linii generale ca temei de inadmisibilitate a acțiunii faptul că Partidul

Politic „Mișcarea Alternativa Națională” nu a indicat vreun drept vătămat căruia i s-

a adus atingere prin activitatea administrativă a Comisiei Electorale Centrale, ci în

sesizările depuse și-a exprimat doar dezacordul cu soluția adoptată referitor la

acțiunile Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție la acest capitol remarcă că,

Codul electoral oferă posibilitatea partidelor politice, care au dreptul de a participa

la scrutin în condițiile stabilite de art.27 lit.g), de a depune contestații fapt ce rezultă

din prevederile art.94 alin.(1) din Codul electoral. Iar, eventuala hotărâre emisă de

Comisia Electorală Centrală în conformitate cu prevederile Codului electoral nr.325

din 08.12.2022 și a Regulamentului de activitate al Comisiei Electorale Centrale,

aprobat prin Hotărârea CEC nr.1098/2023, reprezintă în sine un interes în ceea ce

privește asigurarea unor reguli de joc clare și previzibile și a unui exercițiu electoral

corect.

Respectiv, prin examinarea acțiunii, reclamantul Partidul Politic „Mișcarea

Alternativa Națională” a urmărit un drept subiectiv care trebuia să fie asigurat în

corespundere cu prevederile legale, fapt care nu s-a realizat.

Astfel, concluziile Curții de Apel Chișinău precum că Hotărârea CEC nr.1215

din 08 septembrie 2023 nu a afectat drepturile sau libertățile ale PP „Mișcarea

Alternativa Națională”, întrucât nici în acțiune reclamantul nu a formulat afectarea

11

unor drepturi, ci și-a exprimat doar dezacordul cu soluția adoptată referitor la

acțiunile PP „Partidul Acțiune și Solidaritate”, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție le consideră neîntemeiate, deoarece în speță cert se atestă că

Hotărârea CEC nr.1215 din 08 septembrie 2023 a fost emisă anume la sesizările PP

„Mișcarea Alternativa Națională”, prin care ultimul a pretins la existența, în

materialele publicitare anexate ale PP „Partidul Acțiune și Solidaritate”, a

elementelor de agitație (publicitate) electorală ascunsă, în afara termenului legal

stabilit pentru aceste acțiuni, fapt care în viziunea reclamantului pune viitorii

concurenți electorali în condiții de inegalitate, inclusiv și pe Partidul Politic

„Mișcarea Alternativa Națională”, situație ce contravine art.16 alin.(1) din Legea

nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, care imperativ statuează că,

toate partidele au drepturi egale de participare la alegeri în condițiile legislației

electorale. Or, dreptul constituțional la un sufragiu egal, la participarea în alegeri în

condiții egale, dreptul de a fi ales, garantat prin Constituția Republicii Moldova, sunt

drepturi subiective concrete, menite să asigure exprimarea voinței poporului prin

alegeri libere.

Prin urmare, declararea acțiunii ca inadmisibilă pentru motivele evidențiate, ar

putea aduce atingere nejustificată dreptului reclamantului de acces la instanța de

judecată, drept garantat de art.20 din Constituția Republicii Moldova și art.6§1

CEDO - accesul liber la justiție.

Un alt aspect important prezintă și faptul că instanța care examinează

admisibilitatea acțiunii creează condiții pentru exercitarea drepturilor participanților

la proces și pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale cauzei, fapt ce

derivă din prevederile art.22, art.39 și art.219 din Codul administrativ.

La caz, astfel de circumstanțe lipsesc, or, analizând conținutul încheierii

instanței de fond, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

Curtea de Apel Chișinău superficial a cercetat circumstanțele cauzei, fără a ține cont

de argumentele invocate de PP „Mișcarea Alternativa Națională”, care prin acțiunea

înaintată revendică un pretins drept vătămat manifestat prin plasarea viitorilor

concurenți electorali în poziții de inegalitate prin acțiuni de publicitate electorală

ascunsă în afara termenului legal stabilit pentru aceste acțiuni.

Ține de remarcat că, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală,

Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia europeană pentru

Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenară (Veneția, 18-19

octombrie 2022), procedura trebuie să fie simplă. Pentru a evita decizii de

inadmisibilitate, și în special în cazuri delicate din punct de vedere politic, trebui

eliminat orice formalism.

Or, egalitatea șanselor trebuie garantată tuturor partidelor și candidaților

electorali, și trebuie să stimuleze Statul să adopte o atitudine imparțială față de ei și

să aplice aceeași legislație în mod echitabil tuturor. În special, exigența neutralității

se aplică la campania electorală și reflectarea acesteia de mijloacele de informare în

masă, de a distribui literatură și de a exercita dreptul de a afișa postere electorale.

Egalitatea șanselor cere statului și autorităților publice în general să respecte

obligațiunea lor de neutralitate.

12

La capitolul respectiv, este relevantă și jurisprudența CEDO referitor la lipsa

unui recurs efectiv în procesele electorale (cauza Petkov și alții împotriva Bulgariei),

unde Curtea a precizat că, în domeniul electoral, numai căile de atac capabile să

asigure buna funcționare a procesului democratic pot fi considerate efective. În

cauza Grosaru împotriva României, Curtea a constatat că, reclamantul, candidat

neales la alegerile parlamentare, nu a putut obține exercitarea controlului

judecătoresc asupra interpretării legislației electorale în litigiu și a constatat

încălcarea art.13 din Convenție combinat cu art.3 din Protocolul nr.1 CtEDO.

Existența unui sistem intern de examinare efectivă a plângerilor și acțiunilor

individuale cu privire la drepturile electorale constituie una dintre condițiile

esențiale pentru garantarea unor alegeri libere și corecte. Un astfel de sistem permite

exercitarea efectivă a dreptului individual de vot și a dreptului de a candida la

alegeri.

Statele trebuie să asigure că plângerile întemeiate ale persoanelor fizice cu

privire la neregulile electorale sunt într-adevăr examinate și că deciziile sunt

motivate suficient.

Lipsa unei examinări corespunzătoare și suficiente a plângerilor întemeiate de

acest tip încalcă art.3 din Protocolul nr.1 (Davydov și alții împotriva Rusiei), când

niciunul dintre organele în discuție – comisia electorală, instanțele – nu fac o

examinare efectivă a motivelor aflate la baza contestațiilor făcute de reclamanți.

Afară de aceasta, prin prisma principiului fundamental – examinarea eficientă,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului susține că, un sistem intern de examinare

eficientă a contestațiilor și apelurilor individuale în chestiuni referitoare la drepturile

electorale este una dintre garanțiile esențiale ale alegerilor libere și echitabile.

Motivele pentru contestații nu pot fi interpretate așa de limitat, încât acestea să

împiedice o afirmație discutabilă privind nereguli electorale. În mod similar,

regulile de participare nu pot fi interpretate atât de limitat încât să excludă părțile

interesate afectate de o decizie.

Examinarea eficientă a contestațiilor privind alegerile înseamnă de asemenea

garanții procedurale, precum organisme de apel independente și imparțiale, o

procedură transparentă pentru rezolvarea litigiilor electorale, decizii motivate și

publice, și dreptul la audiere care să implice ambele părți, cu dreptul de a depune

probe.

Examinarea eficientă este standardul general pentru evaluarea unui sistem de

soluționare a litigiilor electorale, or, un sistem de soluționare a litigiilor electorale

nu ar fi eficient dacă nu ar permite tuturor părților interesat relevante să formuleze

contestații.

La caz, este dovada unui formalism excesiv, care a avut drept efect declararea

inadmisibilă a acțiunii depuse de Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”,

care poate duce la încălcarea dreptului recurentului la un proces echitabil și

egalitatea șanselor în proces, în lipsa unei examinări efective a tuturor

circumstanțelor acțiunii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, dreptul de acces

la un tribunal constituie un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale

prevăzute de Convenție (hot. Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982).

13

În cauza Airey vs. Irlanda, Curtea a notat că, dreptul fiecărei persoane de a avea

acces la justiție se completează cu obligația statului de a facilita accesul. Statul este

ținut să asigure oricărei persoane toate facilitățile rezonabile de drept și de fapt

pentru a accede la instanță. Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră

concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. Imposibilitatea concretă de sesizare a

unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia

de acces la justiție.

Potrivit jurisprudenței CEDO, părților pe dosar le revine obligația de a lua

măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție, însă, totodată,

instanța de judecată trebuie să mențină echilibrul între puterea pe care o deține partea

și cea cu care este investită instanța prin lege, în scopul de a exclude orice aparență,

iar aplicarea dispozițiilor legale să fie în așa fel, încât să evite aplicarea sancțiunilor

procedurale, acolo unde este posibil.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că soluția adoptată

de prima instanță nu este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil,

în sensul prevederilor art.6§1 CEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la

judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale,

de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie

asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea din 28

septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată, completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a anula

încheierea contestată și de a adopta o încheiere nouă de restituire a cauzei la Curtea

de Apel Chișinău.

În conformitate cu prevederile art.243 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se admite recursul depus de Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”.

Se anulează încheierea din 28 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea înaintată de Partidul Politic

„Mișcarea Alternativa Națională” împotriva Comisiei Electorale Centrale a

Republicii Moldova, terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” cu privire

la anularea actului administrativ, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Ion Malanciuc

14